199 matches
-
o secțiune ulterioară detalii asupra mecanismului cosmic destinat să recupereze particulele de lumină prizoniere În Întuneric. După Theodor bar Konai, Lumina din care sînt făcute Soarele și Luna este recuperată din Spiritul Viu, care se arată Arhonților, anticipînd astfel episodul „seducerii Arhonților” descris În alte surse (vezi, În continuare, secțiunea 2). Oricum ar sta lucrurile, Spiritul Viu făurește Soarele din Focul cel Bun (ex igne bono), iar din Apa cea bună (ex bona aqua)53 face Luna, „Corabia Apelor Vii” (navis
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de a porunci Marelui Arhitect să clădească un nou pămînt și să urce pe el cele trei Roți, care sînt puse În mișcare, iar Navele pornesc să Înainteze. Începe astfel procesul spectaculos de recuperare a Luminii Împrăștiate În Lume. 2. Seducerea Arhonților Mitul care urmează, ale cărui corespondențe gnostice (În SST și PS) derivă din maniheism, este povestit de mai multe surse 62. În versiunea cea mai cunoscută, pentru a-i determina pe Arhonții vii să elibereze o parte din Lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ochi senini; oglindă; oglindi; oi-oi-oi!; oricare; orizont; în pămînt; în părți; percepe; perspectivă; perspicace; piatra; pieziș; plajă; plăcere; pleoapă; se poate; în podea; portretul; prezice; privește; priviri; psihopat; răsărit; a rătăci; rușinat; sărut; a lua seama; a seduce; seducere; a selecta; sentiment; a sesiza; sesizare; simplu; soarele; spate; stalker; a studia; studiere; a supraveghea; supraveghea; sus; a ști; tare; tăcut; teatru; telefon; televizorul; totul; a trece; tu; tv; țintă; uimește; uimire; uimite; uimitor; uit; uitare; uite; ultima oară; ură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
liniște; lung; mama; microbi; Mihai; mireasa; mireasă; mirific; mîinile; mozolește; nasol; nevasta; Oana; palmă; parșiv; pasionant; pasionat; pasiuni; părintește; pătimaș; pe cineva; pe obraz; persoana iubită; persoană; pipă; plecare; popă; nu pot; prietenă; prietenește; profund; respect; rom; romantic; roz; salivă; seducere; seducție; semn de afecțiune; senzație; senzualitate; simbioză; simpatizare; simțire; sînul; smiley; soare; soția; soție; suav; super; nu știu sigur; tace; tandru; ultima oară; urme; valoare; vinde; vrea; zîmbet (1); 796/184/71/113/0 scară: trepte (71); pod (58); bloc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și evangheliile). De remarcat în mod special în conceptul său artistic este faptul că exercițiul spectacular este un mijloc și nu un scop, este coaja și nu miezul, este stratul din față, cum ar zice Nikolai Hartmann, care trimite prin seducere la stratul din adânc, adică la semnificație și la sens. Opera de artă în genere, idee pe care regizorul și-a însușit-o organic, nu e o soluție, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci, așa cum spunea Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
destinului și în agonie ultimul lui gând a fost: "Mor ca un câine!". Ion, personajul principal din romanul obiectiv cu același nume are o "inteligență ascuțită", o "viclenie procedurală", "o voință imensă" (E. Lovinescu); "nu din inteligență a ieșit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse" (G. Călinescu). La hora satului, Ion o privește pe Ana cu un "vicleșug neprefăcut" și pe Florica "mai frumoasă ca oricând". El voia să fie respectat în sat, avea o voință năvalnică
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să vadă că făcea tot ce putea pentru a se culca cu ea. Astfel, fata a cunoscut sexul de la cine nu trebuia și ani de zile s-a simțit îngrozitor. La puțin timp după agresiune, pasiunea ei ascunsă a devenit seducerea bărbaților cu autoritate (profesor de pictură, antrenor de tenis), dar când vreunul dintre aceștia se apropia s-o atingă, groaza se instala rapid pe fața ei. A reușit să-și facă un prieten, a învățat de la el ce în seamnă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
canonic: neînțelegerile dintre soți și divorțurile, desfacerea logodnei, neînțelegerile dintre părinți și copii, pricinile pentru zestre, moștenire și împărțirea moștenirii, anularea testamentelor, dar și următoarele pricini penale cu implicații de drept canonic: amestecarea de sânge, violurile și răpirile de fecioare, seducerile și prostituția, bigamia și sodomia. Prin codul de lege Pravilniceasca Condică, publicat la 1780, pricinile referitoare la preacurvii, răpiri și violuri intră în competența domnului, de aceea Valentin Al. Geor gescu și Petre Strihan în Judecata domnească susțin că, din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
una, și alta, pentru a fi cunoscute și combătute, trebuie făcute publice fie prin predicile clericilor, fie prin „dezbateri“ la nivelul societății. Păcatele, identificate atât de către Biserică, cât și de către puterea politică, sunt adulterul, curvia, bigamia, amestecarea de sânge, violul, seducerea, răpirea. Odată depistate, ele se sancționează în public pentru a servi drept exemplu și celorlalți membri ai comunității. Și, cu toate acestea, desfrâul n-a devenit subiect de pr dici așa cum se întâmpla în Occidentul aceleiași epoci. Aici 17,50
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
deschide și care este o lume ieșită din comun"228. Interpretând eseul lui Liiceanu, Despre seducție, Sorin Lavric observa că în realitate, seducția are un înțeles mult mai adânc și mult mai uman. Cum ne sugerează etimologia latină a cuvântului, seducerea este se-ducere, adică ,,ducere la o parte", trecerea într-un alt orizont de viață, pe scurt schimbarea regimului de existență. Cu alte cuvinte, cel care este supus seducției este dus în altă parte decât cea în care se afla
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
effet, saisit 1amant comme un autre-objet parmi Ies autres, c-est-a-dire qu il le percoit sur fond de monde, le transcende et 1-utilise. L-aime est regard... „ Putem afirma fără a compromite deloc termenii că fata de Împărat Întreprinde o acțiune de seducere, o seducere a mineralului, a opacului, a transcendentului. „Dans la seduction je ne tente nullement de decouvrir a autrui ma subjectivite :je ne pourrais le faire, d-ailleurs, qu-en regardant 1-autre; mais par ce regard je ferais disparaitre la sub jecti
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
1amant comme un autre-objet parmi Ies autres, c-est-a-dire qu il le percoit sur fond de monde, le transcende et 1-utilise. L-aime est regard... „ Putem afirma fără a compromite deloc termenii că fata de Împărat Întreprinde o acțiune de seducere, o seducere a mineralului, a opacului, a transcendentului. „Dans la seduction je ne tente nullement de decouvrir a autrui ma subjectivite :je ne pourrais le faire, d-ailleurs, qu-en regardant 1-autre; mais par ce regard je ferais disparaitre la sub jecti vite dautrui
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Întreprinzînd să semnalizeze altuia (Cătălina) eventualitatea unui proces de degradare a soartei acestuia de către un terț HYPERION. El mai este „informatorul voluntar care-și asumă un rol de revelator, cităm În continuare din această minunată carte, am convenit să numim seducere exercitarea unei influențe tinzînd sa trezească la un pacient dorința unei stări plăcute și În subsidiar voința unei acțiuni concepute În vederea contribuirii la realizarea acestei stări”. Cătălin este și un interdictor, este un agent care tinde să influențeze deciziile unui
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Recepțiile 153 Lecturile 156 Domeniul artelor 158 Educarea copiilor 159 Gestiunea rutinara a casei și teatrul muncilor casnice 160 2.2.3. Scene intime sau theatrum amoris 160 Scenă primei apariții a Parizienei 164 Scenă primei întâlniri 164 Scenă de seducere 166 Scenă declarației de dragoste 170 Scenă așteptării 171 Scenă răpirii 171 Scenă căsătoriei 172 Scenă rupturii 173 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 175 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 176 2
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
față de alții. Pariziana moștenește și din trăsăturile altui mare mit francez, cel al bonapartismului, ce întrunește trăsăturile unui monarh care trebuie să mențină echilibrul ca să nu cadă să cocheteze pentru a domina, să corupă ca să placă. Dozarea în stratagemele de seducere a elementelor periculoase și agresive, masculine și feminine (cum ar fi prudență, șiretenia), duce inevitabil la victorie, ca în cazul contesei de Gulleroy: "Elle était coquette, cependant, d'une coquetterie agressive et prudente qui ne s'avançait jamais trop loin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
banul este pentru ea o valoare relativă și o interesează doar în măsura în care îi asigură luxul. Ea nu-și face proiecte de prosperitate și ascensiune socială, starea ei fiind asigurată mai curând de bărbat. Preocupările sale sunt legate de găsirea și seducerea bărbatului care poate să-i ofere statutul și modul de viață monden. Fără că majoritatea să dețină averi spectaculoase, modul lor de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
șa douceur, montait un charme, d'une subtilité pénétrante de parfum" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.364]. Francezului, consemnează S. de Gramont [p.84], îi place să seducă și să fie iubit. Elegantă și farmecul fac parte din arsenalul seducerii. Ce are în plus Pariziana față de alte femei? Pariziana întruchipează grațioasa finețe, rafinamentul și senzualitatea feminină. Totul se conjuga cu elegantă: a reuși cu elegantă, a seduce, a trata, "elegantă este o armă, o insignă, un obiect care atrage respectul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
epocii. Sfidarea legii morale și transcenderea canonului constituie programul ei existențial. Femeia pariziana impune societății o viziune nouă asupra rolului, obligațiilor, posibilităților, capacităților, ocupațiilor și spațiilor feminine. Experiențele majore ale personajului Parizienei sunt legate de dominarea, în plan intim, prin seducere și dominarea, în plan social, prin impunerea pe scena mondenă. Împărtășind contradicțiile vremii, Pariziana este capabilă să proiecteze o nouă perspectivă asupra evenimentelor, deopotrivă estetică și pragmatică. Liberă în interior de constrângerile impuse de către bărbați, femeia pariziana inventează. Imaginația ei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
trop au sérieux, bien qu'elle estimat leurs fonctions, leurs places et leurs titres" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50-51]. Unele personaje se opun Parizienei, altele sunt victimele ei, celelalte spectatori. Spectatorul-femeie cedează dorinței identificării cu personajul, spectatorul bărbat seducerii. Ea este un artist al afectivității, care acționează asupra sentimentelor și sensibilității masculine. Femeia-spectacol nu lasă pe nimeni indiferent. Pariziana preface bărbatul în spectatorul care o admiră. Baudelaire trasează un program estetic complet al femeii moderne: Femeia este în tot
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu puterea masculină; renunța la capacitatea de a se lega afectiv de ființe de sex opus; preia puterea devenind stăpâna propriului destin, dar totodată devine victima trăsăturilor masculine. Pariziana își ia revanșa asupra bărbatului folosind arme atât din dotarea feminină (seducerea, abilitatea, ascultarea mimata), cât și din dotarea masculină (convingerea, contrazicerea). Pentru afirmarea în exteriorul spațiului privat, Pariziana are nevoie de calități tradițional calificate că masculine curaj, ambiție, fermitate, spirit activ, orgoliu, independentă, agresivitate, duritate și spirit întreprinzător, de care dă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în Au bonheur des dames de Zola, se bucură de mare succes și sunt în mare vogă. Aceste instituții moderne exploatează gustul estetic și goana după articole noi ale femeii pariziene. Parizienele sunt o categorie pretențioasa și greu de cucerit. Seducerea femeii este o tactică savanta, minuțios elaborată prin amplasarea secțiilor, expoziția și spectacolul prezentării, exploatate și astăzi de marile complexe. Pentru atragerea clientelor sunt mereu inventate mijloace noi266: publicitate, reduceri, spații de divertisment etc. Probarea rochiilor în magazinele noi este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la această primă întâlnire, surprinzând detaliile care îi scăpaseră pe moment 310. Speranța repetării acestei miraculoase întâlniri devine pentru Frédéric o obsesie 311. Însemnătatea primei întâlniri cu femeia pariziana constă în faptul că poate schimba complet viața bărbatului. Scenă de seducere Cel putin cât ține flirtul, femeia dobândește statutul de suverană a bărbatului: ea este cea care decide cui și când să-i acorde atenție și prioritate, conduce jocul și acordă, atunci când vrea ea, favorurile, adoratorul neputând să primească decât ceea ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Îl en tenait une, enfin, une femme mariée! une femme du monde! du vrai monde! du monde parisien! Comme ça avait été facile et inattendu!" [Maupassant, Bel-Ami, p.75-76]. Puterea de seducție a femeii pariziene este un pericol pentru bărbat. Seducerea erotică dezvăluie esență mistica a iubirii pe care o provoacă Pariziana personajelor din preajma să. Scenă de seducere este tipică pentru Pariziana. Dacă dorința feminină, în general, este suspectă, exclusă, vinovată, percepută că incestuoasa, dorința Parizienei este capricioasa și imperativa. Ea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
parisien! Comme ça avait été facile et inattendu!" [Maupassant, Bel-Ami, p.75-76]. Puterea de seducție a femeii pariziene este un pericol pentru bărbat. Seducerea erotică dezvăluie esență mistica a iubirii pe care o provoacă Pariziana personajelor din preajma să. Scenă de seducere este tipică pentru Pariziana. Dacă dorința feminină, în general, este suspectă, exclusă, vinovată, percepută că incestuoasa, dorința Parizienei este capricioasa și imperativa. Ea este cea care deseori provoacă aventură, în mod direct, cum o face doamna de Marelle sau într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
exclusă, vinovată, percepută că incestuoasa, dorința Parizienei este capricioasa și imperativa. Ea este cea care deseori provoacă aventură, în mod direct, cum o face doamna de Marelle sau într-un mod indirect și subtil, cum o face doamna Forestier 313. Seducerea este o preocupare irezistibila pentru Pariziana. "Elle sentit croître en elle le désir naturel de le séduire et y céda" [Maupassant, Fort comme la mort, p.51]. Scenă seducerii (verbală și para-verbală) este o operație dirijata cu bună știință, care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]