332 matches
-
în fața forțelor Germaniei Naziste în 1941 și a rămas sub ocupație germană până în 1944. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, germanii și-au instalat "Cartierul General" al armatei de ocupație la "Salonic". Germanii au deportat masiv evreii, din comunitatea sefardă, din oraș, instalați aici din secolul al XVI-lea. Se estimează că 98% din această comunitate a fost exterminată în timpul shoah. După Al Doilea Război Mondial și începutul Războiului Rece, orașul cunoaște dificultăți. Cortina de Fier a întrerupt toate căile
Salonic () [Corola-website/Science/297360_a_298689]
-
a apreciat pe liderul mișcării de extremă dreaptă Garda de Fier, Corneliu Zelea Codreanu. Mihail Sebastian menționează în jurnalele sale, care acoperă perioada 1935-1944, că Aderca a regretat asasinarea lui Codreanu: "„Aderca, pe care l-am întâlnit aseară la cercul sefard, unde am vorbit amândoi despre Baltazar, într-un fel de șezătoare „festivă” - îmi spunea că deploră moartea lui Codreanu, care a fost un mare om, o apariție genială, o forță etică fără seamăn și a cărui „moarte de sfânt” este
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Enrique Behor Hâim Moshe Bejerano sau Bedjerano (în ebraică:חיים משה בז'רנו, în turcă:Hâim Moșe Beceran, n.1846 sau 1850 Stara Zagora, Bulgaria, pe atunci în Imperiul Otoman - 1 august 1931) a fost un rabin sefard originar din Bulgaria, cărturar, poet în limbile ebraica (paytan) și ladino, traducător, si cercetător al limbii ladino, care a activat în România și Turcia. A stat vreme de 32 ani în fruntea comunității evreilor sefarzi din București, iar după aceea
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
1931) a fost un rabin sefard originar din Bulgaria, cărturar, poet în limbile ebraica (paytan) și ladino, traducător, si cercetător al limbii ladino, care a activat în România și Turcia. A stat vreme de 32 ani în fruntea comunității evreilor sefarzi din București, iar după aceea, între anii 1920-1931 a fost locțiitor (kaimakam) al șef rabinului Turciei. Rabinul Bejerano a avut concepții sioniste și s-a numărat printre întemeietorii mișcării Hovevey Tzion. Hâim Moshe Bejerano s-a născut la Stara Zagora
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
a avut concepții sioniste și s-a numărat printre întemeietorii mișcării Hovevey Tzion. Hâim Moshe Bejerano s-a născut la Stara Zagora (în turcă - Eski Zagra) în Bulgaria, în timpul dominației otomane. El era fiul lui Moshe Bejerano, din familia evreiască sefarda Bahar, al cărui nume provine de la orașul spaniol Bejar din regiunea Salamanca din Castilia. Mama sa, Kalo născută Calderon, era fiica rabinului Itzhak Baruh Calderon din Plevna. În copilărie Hâim a fost trimis să învețe Tora cu bunicul său matern
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
În 1878 Bejerano s-a stabilit în capitala României, București, unde a invatat românește și a activat vreme de 32 ani că rabin și predicator al Sinagogii Mari spaniole din oraș. De asemenea a condus școală de băieți a obștii sefarde. În 1896 a ținut cursuri de ebraica la Facultatea de teologie a Universității din București. Bejerano s-a apropiat de cercurile de maskilim care acționau în România și de ideile reformiste și modernizatoare în legătură cu aspectele exterioare ale cultului iudaic și
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
participat la înființarea „Societății istorice” a dr-ului Iuliu Barasch, care se ocupă cu istoria evreilor în Romania.Istoricul român Nicolae Iorga a remarcat că pe baza documentelor descoperite și cercetate de rabinul Bejerano, s-a putut dovedi prezenta evreilor turci (sefarzi) în Țară Românească în vremea lui Mihai Viteazul, când aceștia sosiseră că furnizori ai oștilor otomane. Istoricul Grigore Tocilescu obișnuia să-l invite pe rabin la Universitate pentru a traduce textele ebraice, turcești, persane și arabe de pe morminte. Bejerano a
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
arabă. El a luat parte și la înființarea mișcării presioniste Hovevey Tzion din România și a corespondat cu Theodor Herzl, Max Nordau și Eliezer Ben Yehuda, mai ales în problema reînvierii limbii ebraice, insistând asupra necesității adoptării oficiale a pronunțării sefarde a ebraicii. Bejerano a publicat articole în gazetele contemporane în limba ebraica -„Hamaghid”, „Hatzofe”, „Hahavatzelet”, de asemenea în ziarele de limbă ladino Telegrafo și „El Tiempo”. A scris și în gazetele evreiești („Egalitatea”, „Revista israelita”) și românești („Adevărul”, „Albina”) din
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
Turciei, funcție pe care a îndeplinit-o până la sfârșitul vieții. Alegerea să a avut loc într-un moment delicat, în perioada de tranziție între Imperiul Otoman și Republică Turcă modernă. Fiind el însuși fiu al generației de tranziție din cadrul iudaismului sefard otoman, activitatea sa s-a desfășurat pe multe planuri: pe de o parte în domeniul halahic, si, pe de altă parte, ca simpatizant al sionismului și activist al cauzei naționale și al propagării moștenirii culturale evreiești. El a întreținut și
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
într-o spaniolă veche, care nu era alta decât limba ladino. Astfel a început cunoștință dintre Bejerano și Pulido care și-a consacrat o bună parte din restul vieții strădaniilor pentru reconcilierea și restabilirea relațiilor dintre Regatul Spaniei și evreii sefarzi risipiți în lume. Bejerano a redactat și o culegere de 3,600 proverbe și zicale din tezaurul folcloric al evreilor de limbă ladino. Între poeziile pe care le-a compus Bejerano în ladino, unele exprimă dorul de Spania și dragostea
Haim Bejerano () [Corola-website/Science/336737_a_338066]
-
și dificile pentru cei care nu sunt familiarizați cu ele. Forma cușer sau, după altă transcripție, "kusher", reprezintă pronunțarea ebraică așkenazită obișnuită la evreii din România și în graiul limbii idiș vorbit în România a cuvântului ebraic כשר kashér. Evreii sefarzi îl cunosc pretutindeni, inclusiv în România, în pronunțarea ebraică standard - kașer sau kasher. Majoritatea evreilor in lume nu mai respectă strict regulile alimentației rituale „cușer”, în ziua de azi. Totuși, alături de evreii practicanți ai religiei iudaice, evreii tradiționaliști și mulți
Kașrut () [Corola-website/Science/303238_a_304567]
-
Este cunoscută pentru interpretările din Beethoven, Schumann și Scarlatti. Numele ei este păstrat viu de unul din cele mai mari concursuri de pian din lume, Concursul International de Pian , din Vevey, Elveția. Născută în România într-o familie de evrei (sefarzi) români, este nevoită, în situația regimului fascist românesc, să se refugieze în 1940 în Franța, de unde datorită persecuțiilor rasiale, în 1942 se refugiază în Elveția, la Vevey, unde a fost naturalizată ca elvețiană. Datorită legilor discriminatorii ale României acelor vremi
Clara Haskil () [Corola-website/Science/297427_a_298756]
-
În mare parte evreii locuiesc în orașele mari: Chișinău (54,4% din numărul total de evrei), Tiraspol (11,8%), Bălți (8,4%), Bender (7,9%), precum și în alte orașe mai mici (17,5%). În secolul al XV-lea, negustori evrei sefarzi au început să folosească Basarabia ca traseu comercial între Marea Neagră și Polonia. Evreii s-au statornicit în această regiune, formând comunități mai mult sau mai puțin numeroase în partea centrală și nordică a Moldovei de Est (Basarabiei). În secolul al
Istoria evreilor din Republica Moldova () [Corola-website/Science/327718_a_329047]
-
în veacul al XVI-lea. Sistematizator al acestei învățături tainice, el a fost maestrul lui rabbi Itzhak Luria (ARI) și al lui rabbi Hâim Vital. Nu se cunoaște locul nașterii sale. Numele Cordovero indică originea familiei sale în rândurile evreilor sefarzi din Cordoba, Spania. Modul în care își semna numele de familie în ebraică, Cordoeiro קורדואירו, sprijină mult ipoteza unei șederi îndelungate a familiei sale în Portugalia. Învățat talmudist și filosof consacrat din tinerețe, se știe că a crescut și activat
Moșe Cordovero () [Corola-website/Science/316660_a_317989]
-
aplicării legilor discriminatoare ale lui Omar, și nu aveau dreptul să-și renoveze sinagogile sau să construiască altele în preajma celor degradate. În secolul al XVI-lea, la începuturile dominației otomane populația cartierului evreiesc a crescut simțitor, în urma sosirii de evrei sefarzi, ca urmare a izgonirii lor din Spania și Portugalia în anii 1492 și respectiv, 1498. Aceștia au întemeiat sinagoga Yohanan Ben Zakay, care se afla in zilele noastre în precinctul Sinagogilor sefarde. Sefarzii erau un factor comunitar nou, care se
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
evreiesc a crescut simțitor, în urma sosirii de evrei sefarzi, ca urmare a izgonirii lor din Spania și Portugalia în anii 1492 și respectiv, 1498. Aceștia au întemeiat sinagoga Yohanan Ben Zakay, care se afla in zilele noastre în precinctul Sinagogilor sefarde. Sefarzii erau un factor comunitar nou, care se deosebeau de evreii locali, care majoritatea erau „mustarabim” care adoptaseră în cursul secolelor limba arabă. Diversitatea colewctivității evreiești s-a accentuat odată cu sosirea in anul 1700 a unor evrei așkenazi sub conducerea
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
a crescut simțitor, în urma sosirii de evrei sefarzi, ca urmare a izgonirii lor din Spania și Portugalia în anii 1492 și respectiv, 1498. Aceștia au întemeiat sinagoga Yohanan Ben Zakay, care se afla in zilele noastre în precinctul Sinagogilor sefarde. Sefarzii erau un factor comunitar nou, care se deosebeau de evreii locali, care majoritatea erau „mustarabim” care adoptaseră în cursul secolelor limba arabă. Diversitatea colewctivității evreiești s-a accentuat odată cu sosirea in anul 1700 a unor evrei așkenazi sub conducerea rabinului
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
neplatei datoriei, musulmanii au interzis evreilor așkenazi să mai locuiască în cetate. În cartierul evreiesc au ramas, drept urmare, numai celelalte obști evreiești, casele de rugăciune ale așkenazilor au fost închise și doar o mica minoritate dintre ei, îmbrăcându-se ca sefarzii, au izbutit să rămână în oraș. Locuitorii cartierului evreiesc au fost vreme de câteva secole foarte săraci. Majoritatea se întrețineau din banii donațiilor numite „Haluká” trimise de evreii din Diaspora, care vedeau în ele o împlinire a poruncii religioase de
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
oraș. Locuitorii cartierului evreiesc au fost vreme de câteva secole foarte săraci. Majoritatea se întrețineau din banii donațiilor numite „Haluká” trimise de evreii din Diaspora, care vedeau în ele o împlinire a poruncii religioase de așezare a Țării Sfinte. Comunitatea sefarda era mai bine situată. Ea se întreținea din munca proprie, precum și din donații de la comunitățile sefarde din lume. Majoritatea caselor din cartierul evreiesc aparțineau unor proprietari arabi, musulmani sau creștini, iar chiriașii evrei se straduiau să facă față cheltuielilor asociind
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
banii donațiilor numite „Haluká” trimise de evreii din Diaspora, care vedeau în ele o împlinire a poruncii religioase de așezare a Țării Sfinte. Comunitatea sefarda era mai bine situată. Ea se întreținea din munca proprie, precum și din donații de la comunitățile sefarde din lume. Majoritatea caselor din cartierul evreiesc aparțineau unor proprietari arabi, musulmani sau creștini, iar chiriașii evrei se straduiau să facă față cheltuielilor asociind mai multe familii în aceiași casă. Imigranții sau pelerinii (Olim) evrei care au sosit și ei
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cartierul a fost populat de peste 10000 evrei, jumătate sefarzi și jumătate așkenazi. După estimări, la sfârșitul secolului al XIX-lea locuiau în Orașul Vechi circa 20000 evrei. Abatorul Ierusalimului se afla în partea de vest a Cartierului evreiesc, lângă sinagogile sefarde. El răspândea în jur o duhoare greu de suportat. Și un călător străin a remarcat în anul 1806 că acesta „răspândește mirosuri rele în cartier" și că evreii erau de părere că musulmanii au înființat abatorul dinadins în acel loc
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
deschisă, pătrată și înconjurată de ziduri și magazii. Vitele legate de niște stâlpi erau tăiate pe loc, bucăți de carne erau aruncate pe jos, sângele curgea din toate direcțiile și gunoiul acumulat nu era evacuat.” Filantropul evreu britanic de origine sefardă Sir Moses Montefiore a fost impresionat de suferința provocată de supraaglomerarea și bolile din Cartierul evreiesc și a hotărat înființarea pentru evrei a unui spital în afara zidurilor cetății.În acest scop el a cumpărat un teren de pământ la circa
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cu lumânări izolate sau cu tăciuni aprinși, aerul în odăi fiind îmbăcsit cu fum de smirnă.(după descrierea lui Ari Ben Zahav) În culegerea sa de povestiri „Yalkut Sipurim”, scriitorul Yehuda Burla a descris viața în așa numită Curte a sefarzilor (Hatzar Hasfaradim sau Hahakura) din Cartierul evreiesc într-o lumină mai optimistă.Cu toată înghesuiala și îngustimea locului și cu tot necazul și sărăcia, locatarii acestor case nu se simțeau de fel rău. Nimenea nu se plăngea că locul îi
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
cartierului, a fost ocupată de iordanieni de la începutul luptelor și aruncată în aer. În zilele următoare Legiunea Transiordaniană sub comanda lui Abdallah Al-Tal a ocupat părți considerabile din cartier și i-a blocat pe locuitori în zona celor patru sinagogi sefarde.La 27 mai1948 după zile grele de lupte, arabii au ocupat Sinagoga Hurva și au aruncat-o și pe aceasta în aer. Pe toată perioada ostilităților forțe israeliene au încercat în zadar să pătrundă în cartier și să-i ajute
Cartierul evreiesc (Ierusalimul vechi) () [Corola-website/Science/336754_a_338083]
-
vecinii s-au temut că focul s-ar fi putut extinde asupra caselor lor. Nici aici nu s-a pus foc, însă vandalii au distrus tot ce au putut. Cea mai frumoasă sinagogă din București și din toată România, sinagoga sefardă Cahal Grande a ars complet și ca ea alte câteva sinagogi vechi de secole. La Cahal Grande a venit la 21 ianuarie o trupă legionară condusă de preotul Brigadeu. Trupa s-a fortificat în templu și a așteptat armata, dar
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]