181 matches
-
menține în elevație numai Poarta Dealului, iar porțile Câmpulungului și a Bucureștiului fiind descoperite din întâmplare cu ocazia unor lucrări edilitare, ultima fiind reconstituită. Din nefericire primul care a testat calitatea fortificațiilor a fost însuși Matei Basarab care, în timpul revoltei seimenilor din 1653 "[...]i-au închis porțile și i-au ieșit inainte la șanțul cel mare[...]", voievodul fiind nevoit să ia cu asalt cetatea. Urmașul acestuia, Constantin Cârnul, prin soția sa, face câteva înbunătățiri la clădirile din interiorul zidurilor. Dar, după
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
de Constantin Brâncoveanu păstrând inscriptiile orginale în limba slavonă ” Aceste uși le-a făcut Constantin Brâncoveanu vel-logofăt”. Pronaosul bisericii găzduiește mormintul lui Matei Basarab (n.1580- d. 09.aprilie.1654, îngropat inițial la Târgoviște dar adus la Arnota după răscoala Seimenilor) si cel al lui Danciu vel-vornic (tatăl lui Matei Basarab, căzut în luptele din Transilvania în 1604; a fost înmormântat inițial la Alba-Iulia, dar mutat după 44 de ani la Arnota).
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
toată curtea sub un steag roșu de stofă de Damasc în chip de insignă militară... Aproape de Iași s-au ivit în câmp steagurile de călăreți moldoveni așezate într-un singur șir, în număr de douăzeci și șase de steaguri de seimeni și alte șase steaguri de pedestrime moldovenească.” Într-un document emis ia 1813 de Scarlat Calimahi (1812-1819) în senestra pavilionului domnesc al Moldovei se vede un stindard cu bourul pe fond roșu. În prima jumătate a secolului XIX culorile statale
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]
-
prin citirea legilor lui Matei Basarab, legi cu totul reacționare, cum am zice astăzi... Reformele reacționare ale lui Matei Basarab și nepomenita împilare a lui Constantin Basarab împinseră pe popor la desperare și la răscoală. Dorobanții și călărașii - iar nu seimenii - se scoală în contra tiranilor țării. Iată dar până și Matei Basarab devenit tiran al țării. "Romînul" ne dă elemente pentru a judeca acea tiranie. Sub fanarioți, la 1740, erau numai 147000 familii în țară. La 1745 numai 70000 familii. La
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1654, la încoronarea lui Constantin Basarab, fiul lui Radu Șerban, am vedea tot piesa de azi, jucată în alte costume, {EminescuOpXII 106} am vedea pe ulițe mese cu câte un grămătic și la ele cei 100 000 de dorobanți și seimeni depunîndu-și jurămintele asupra formulei: Jurați pe această sfântă Evanghelie și pe această cinstită cruce că veți fi cu Constantin Vodă un suflet și un sfat, ascultîndu-l și ajutîndu-l fără viclenie, atât în iveală cât și în taină; neascunzând de el
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
istorice), V. Alecsandri (Cetatea Neamțului sau Sobiețki și plăieșii români, Despot-Vodă, Dumbrava roșie, Dan, căpitan de plai), A. I. Odobescu (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna), B.P. Hasdeu (Răzvan și Vidra), G. Baronzi (piesele de teatru Matei Basarab sau Dorobanți și seimeni, Barba lui Ștefan cel Mare, epopeea Daciada), Grigore H. Grandea (Vlăsia sau Ciocoii noi). Spiritul pașoptist vibrează, cu vii rezonanțe, în versurile lui Andrei Mureșanu, în Cântarea României, în studiile și rememorările lui Al. Russo ori, chiar cu o mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288709_a_290038]
-
de Sus (sate în județul Tulcea). Ultimele toponime sunt derivate, în graiul lipovenilor, de la numele slav al Dunării, Dunav cu sufixul diminutival -eț, -ăț. Dunărea denumește, de asemenea, prin transfer, un grind în apropierea Galațiului și un sat din comuna Seimeni, jud. Galați. Făgăraș Este numele unui municipiu din județul Brașov. De la toponimul Făgăraș s-au format, prin derivare și compunere: Munții Făgărașului, Golul Alpin al Munților Făgăraș, Făgă rașul Nou (sat în județul Tulcea), Depresiunea Făgărașului (sau Țara Făgărașului, parte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În condică existau sate întregi în care erau trecuți doar cei scutiți de dări ori și cei întrebuințați la diverse servicii publiceoameni care și ei erau tot scutiți; „ei și părinții lor, de plata birului". Aceștia erau slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
slujitorii ispravnicilor, plăieșii, seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4 călărași de Țarigrad, 17 armășei ai armășiei, 29 dorobanți ai armășiei, 106 aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de divan" („Statistica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
seimenii, dărăbanii, lipcanii, aprozii etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4 călărași de Țarigrad, 17 armășei ai armășiei, 29 dorobanți ai armășiei, 106 aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de divan" („Statistica răzeșilor", p. 6162
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
etc., condica arătând exact din care sate erau luați și folosiți slujbașii respectivi. „Ținutul Vasluiului, spune profesorul, dădea cei mai mulți oameni întrebuințați în serviciile publice. De acolo erau luați: 117 slujitori ai isprăvniciei, 96 seimeni hătmănești, 88 seimeni ai Curții, 22 seimeni ai agiei, 18 dărăbani ai agiei, 8 roșii, 13 lipcani, 4 călărași de Țarigrad, 17 armășei ai armășiei, 29 dorobanți ai armășiei, 106 aprozi, 172 copii de casă, 2 fustași de divan" („Statistica răzeșilor", p. 6162). Dar adăugă cercetătorul: atât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
toți în toate chipurile; pre unii cu închisori pedepsindu-i, pre alții cu munca și cu bătăi cu buzduganul până la moarte ucigându-i...; nu cruța nici boier nici sărac, nici țăran nici femei". Dintre care pomenește pe mulți „închiși la Seimeni și puși în fiare", noi oprindu-ne la cel care acumulase atâtea și atâtea sate: Gheorghe Ursache. „Pre Ursache ce au fost Visternic mare, cel vestit de bogat și de bani, la toți în toate țările, l-au dezbrăcat cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făceau de boierii cei mari de la ținuturi (Letop., Tom. 2, fila 459). Bulibașa de Huși. În Descrierea Moldovei (f. 178) Dimitrie Cantemir zice că în fiecare târg erau „câte 4 sau 5 bulibași". Bălcescu scrie că bulibașii făceau parte din seimeni (ostași lefegii) și erau împărțiți în 10 bulibășii peste care, mai mare era Baș-bulibașa de seimi; că bulibașii, sutașii sau hotnogii comandau 100 de soldați. Deci bulibașii erau în localitate niște ostași. „Iordache Bulibașa ot Huși", se scrie într-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bietul Ponici! Cu mânele legate în spate, cu capul ținut sus din cauza unei zgarde groase și scorogite ce i se puse supt bărbie, mergea în pas rar, dus din urmă de- o parte și de alta de o ceată de seimeni agiești - un fel de sergenți de uliță de astăzi - iar în urmă și pe delături lume peste lume de numai era loc să fie aruncat un ac. De când era Bacăul nu se mai întâmplase poznă ca aceasta. La fiecare răspântie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ele erau populate nu doar de bărbați, ci și de femei, cele mai multe fiind neveste de boieri sau femei de moravuri ușoare. Mihail Kogălniceanu descrie 241 cum soțiile a trei boieri erau legate ziua la "pușci" și noaptea închise în "odăile seimenilor". "Domnul prindea pe femeile lor de le ținea în grosuri, pe unele cîte un an și mai bine, dintre care multe au și murit de foame, iar altele de prunc, că erau multe și grele de-și făceau copiii prin
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei: lupta de la Ciric, tergiversările lui Duca pentru a o înăbuși cu ajutor turcesc, complicitatea boierilor de la Iași cu cei răzvrătiți, trădați chiar de conducătorul lor. Vremea lui Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, ce întreținea „cu multă cheltuială” grecii (seimenii) aduși de la Țarigrad, este tulburată de nemulțumirile boierilor Gavrilițești. Mihai Racoviță, lăudat la început pentru că era „nemărețu și cinstitoriu” cu boierimea „de țară”, cade curând în dizgrația cronicarului. Nicolae Mavrocordat, înfățișat favorabil pentru că era unchiul lui Grigore Ghica, dar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
Constantin Brâncoveanu s-a născut În anul 1654, În satul Brâncoveni, fostul județ Romanați, fiind nepot al voievodului Șerban Cantacuzino. A rămas orfan de mic, tatăl său fiind omorât În timpul răscoalei seimenilor și dorobanților, ridicați Împotriva domniei, În anul 1655. Constantin Brâncoveanu a primit o educație aleasă, fiind crescut de mama sa, de bunica după tată, Păuna Greceanu, și de unchiul său, stolnicul Constantin Cantacuzino. Copilăria și-a petrecut-o În casele
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
a corespuns așteptărilor nostre"1193. Cu toate că "la comunele mici (...) nu era cu putință să se aplice atunci regulele legei nostre comunale, la comunele urbane tote, și la comunele creștine (mai cu seamă române) precum: Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Gropa Ciobanului, Topal, Seimeni, Cochirleni, Rasova, organisațiunea comunală a fost în scurt timp asemen3ea aceleiași din restul țărei"1194. De altfel, "comunelor urbane li s-a dat pur și simplu organisațiunea comunelor urbane din restul țărei"1195. În privința organizării învățământului "peste trei luni de la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
200 dintre aceștia fiind băieți și restul fete. În privința construcției de școli "avem (...) 19 edificie, construite de la începutul lui Ianuariu 1879, până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aceștia fiind băieți și restul fete. În privința construcției de școli "avem (...) 19 edificie, construite de la începutul lui Ianuariu 1879, până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste condiții, școlile din Ostrov, Beilic și Dăieni "pot servi de model în veri-care comună rurală a țărei", iar cele din comunele: Bugeac, Coslugea, Satul Nou, Seimenii Mici, Gârliciu și Ostrov, din plasa Hârșova, "se pot număra între cele mai bune edificii școlare rurale"1289. De asemenea, existau "localuri bune pentru școle" la Cuzgun, Caranlâk și Topolog. În satele Caranlâk și Topolog "locuitorii români (...) așteptă învățătorii ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1903 plasa Constanța cuprindea următoarele comune rurale: Caraharman, Caramurat, Carol I, Cicracci, Cobadin, Gargalâc, Hasancea, Murfatlar, Omurcea, Palaz, Pazarlia, Techirghiol 2594. Plasa Medgidia cuprindea, la aceeași dată, următoarele comune rurale: Alacap, Biulbiul, Carabacî, Caratai, Chioseler, Cocargea, Cochirleni, Enigea, Mahmut-Cuiusu, Rasova, Seimeni, Tașpunar și Tortoman 2595. Plasa Mangalia cuprindea comunele rurale: Agemler, Azaplar, Caraomer, Cavaclar, Cazil-Murat, Chiragi, Edilchioi, Enghez, Gheringec, Musurat și Osmancea, Osmanfacî, Sarighiol, Tatlageac, Topraisar și Tuzla 2596. Plasa Hârșova cuprindea, în anul 1903, următoarele comune rurale: Calfa, Ciobanu, Dăieni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Chioseler, Chiragi, Cicracci, Ciobanu, Cobadin, Cocargea, Cochirleni, Dăieni, Dobromir, Edilchioi, Enghez, Enigea, Enișemlia, Esechioi, Gargalâc, Gârliciu, Gârlița, Gheringec, Ghiuvegea, Ghizdărești, Hairanchioi, Hasancea, Lipnița, Mamut-Cuiusu, Mârleanu, Murfatlar, Musurat, Oltina, Omurcea, Osmanfacî, Ostrov, Palaz, Parachioi, Pazarli, Rasova, Regep-Cuiusu, Sarai, Sarighiol, Satu Nou, Seimeni, Șiriu, Tașpunar, Tatlageac, Techirghiol, Topolog, Topraisar, Tortoman, Tuzla și Urumbei 2882. Comunele rurale din județul Tulcea erau următoarele: Agighiol, Alibeichioi, Armutlia, Atmagea, Balabancea, Bașchioi, Beidaut, Beștepe, Canlî-Bugeac, Caramanchioi, Caranasuf, Caraorman, Carcaliu, Casapchioi, Casimcea, Cataloi, Cârjelari, Câșla Ciamurli de Jos, Ciamurli
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de inspecțiunile făcute de domnii subprefecți comunelor acestui județ în cursul lunii ianuarie anul curent"3051. Conform acestui document, în ianuarie 1911, au fost inspectate comunele: Cicracci, Cogealac, Casapchioi, Caranasuf, Ciamurli de Jos, Caracicula, Ciobanu, Cartalu, Topalu, Tașpunar, Satischioi, Serai, Seimeni, Potur, Toxof, Tuzla și Ghizdărești 3052. La 28 martie 1911 prefectura județului Constanța a înaintat către ministerul de Interne un "tablou cu inspecțiunile făcute de subprefecți comunelor din acest județ în decursul lunii februarie"3053. Astfel, administratorul plășii Hârșova a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
28 martie 1911 prefectura județului Constanța a înaintat către ministerul de Interne un "tablou cu inspecțiunile făcute de subprefecți comunelor din acest județ în decursul lunii februarie"3053. Astfel, administratorul plășii Hârșova a inspectat comunele: Cartal, Ciobanu, Tașpunar, Topalu, Sarai, Seimeni, Satischioi, Gârliciu și Ghizdărești 3054. Totodată, administratorul plășii Ostrov a inspectat comunele: Lipnița, Oltina, Parachioi, Almalău, Eschichioi, Bugeac, Regep-Cuiusu, Dobromir, Caraulac și Satu Nou3055. La 15 februarie 1911 administratorul plășii Constanța a inspectat comunele Casapchioi și Caranasuf, iar la 16
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]