700 matches
-
rezonatoarele noastre, unde structura sa mentală este replicată fidel într-o matriță organică de ordin cinci. Ea este implantată apoi unui virus purtător clasic, de tipul celor folosite în Capitală pentru vaccinurile aeriene anuale, căruia i s-a exacerbat însă selectivitatea la maximum, așa încît va infecta numai un individ, cel mai apropiat ca structură mentală de aceea a Mântuitorului pregătit de noi. De obicei, transformarea durează între trei și cinci ani. După aceea, clona noastră și cu cea infectată ajung
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu atât persistența sa în circulație va fi mai îndelungată. Studiile de dinamică moleculară au demonstrat că eficiența membranei filtrante este aceea a unui filtru cu pori cilindrici de 4,5 - 7 nm în diametru. Stratul cel mai important pentru selectivitatea membranei este membrana bazală, urmată de diafragma fantelor de filtrare. Filtrarea glomerulară depinde de echilibrul dintre presiunile hidrostatice și osmotice ce acționează pe membrana filtrantă, denumite generic forțele Starling. Presiunea din capilarele glomerulare este mai mare decât cea din alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Această cantitate se numește pierdere obligatorie de apă. Nu numai apa trebuie recuperată din plasma filtrată. Există cantități importante de glucoză, aminoacizi, ioni care trebuiesc readuși în circulație, pentru a nu se dezechilibra homeostazia. Procesul de ultrafiltrare glomerulară are o selectivitate redusă, deoarece el reține doar elementele figurate și proteinele. Toate celelalte molecule dizolvate în plasmă trec liber în ultrafiltrat, în așa fel încât ultrafiltratul este izoosmotic cu plasma. Spre deosebire de ultrafiltrare, reabsorbția este un fenomen foarte selectiv, prin aceea că fiecare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
radiației zigotului cu a unei entități subtile (denumită de acel autor “structură psihic4informațională autonomizată de trup (SPIAT)”) aflată într’un câmp psihic colectiv al umanității; SPIAT este, de bună seamă, corpul cauzal. O seamă de argumente, între care manifestarea unei selectivități în cursul fecundării, din partea ovulului și existența unor factori determinanți exteriori, conduc la ideea că embrionul presupune deja cuplajul suflet−corp . După , corpul cauzal percepe momentul unei concepții menționează, legat de practica magică medievală, “messa neagră”, credința în degajarea, în timpul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
conținutul plantelor în nitrogen. Este cunoscut efectul unor biocide care stimulează eliberarea metaboliților din rădăcini, ceea ce mărește atracția unor patogeni la nivel radicular. în general, a fost remarcat faptul că biocidele infuențează negativ sistemul de apărare al plantelor, iar prin selectivitatea pe care o manifestă, inhibă activitatea unor organisme competitive sau antagoniste. Un alt efect frecvent întâlnit în urma aplicării unor fungicide, care contracarează impactul dorit în ecosistem, este dezvoltarea agenților patogeni secundari, inițial lipsiți de importanță, dar care au găsit un
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
termenii identificați este mai mare, cu atat procesul metaforic are loc cu mai mare ușurință 38. Metaforă veritabilă are întotdeauna ceva nedefinit, care vine din două izvoare: implicația vagă (le flou de l’implicite) și caracterul vag al domeniului de selectivitate (le flou du champs de sélectivité)39. Pe de o parte, metaforă lasă deschis câmpul interpretărilor și indivizii o percep diferit (când se spune despre cineva că e un leu, unii se pot gândi la ferocitate, alții la curaj, alții
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
obișnuiți au fost mai avantajați de manipulare și de preselecția informațiilor-cheie efectuată de experimentatori. Similar investigației lui Runco (1986), a luat naștere o posibilă confuzie pricinuită de „regresia față de medie”, însă probabil că diferențele dintre grupuri au fost cauzate de selectivitatea pe care copiii supradotați au manifestat-o fără manipulare experimentală. Studiul strategiilor analitice și exploratorii de rezolvare a problemelor întreprins de Martinsen și Kaufmann (1991) a scos la iveală alte diferențe individuale. În această cercetare, patru grupuri experimentale au fost
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de orientare conservatoare din Germania și Marea Britanie, pentru a contracara propunerile de reformă a asistenței sociale, care susțineau că programele de protecție a grupurilor dezavantajate sau sărace erau necesare pentru a proteja bunăstarea comunității naționale 10. Mendelienii au promovat ideea selectivității În implementarea unor astfel de programe și necesitatea de a porni de la o populație „integră din punct de vedere eugenic”, pentru a avea, astfel, cea mai bună șansă de a obține beneficiul optim pentru comunitatea mai largă. Nu este deloc
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
creeze o bază de date a dovezilor, dovezile cruciale trebuie totuși Încorporate În raport. Studiul de caz exemplar este unul care prezintă În mod logic și eficient cele mai relevante dovezi, astfel Încât cititorii să poată judeca ei Înșiși meritele analizei. Selectivitatea despre care vorbim nu Înseamnă citarea dovezilor Într-o manieră biasată - incluzând, de pildă, doar acele probe care sprijină concluziile cercetătorului. Dimpotrivă, dovezile trebuie Înfățișate cu neutralitate, iar informațiile trebuie să sprijine concluziile, dar și să le pună la Îndoială
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care sprijină concluziile cercetătorului. Dimpotrivă, dovezile trebuie Înfățișate cu neutralitate, iar informațiile trebuie să sprijine concluziile, dar și să le pună la Îndoială. Drept urmare, cititorul va fi În stare să hotărască În mod independent dacă o anume interpretare este validă. Selectivitatea este relevantă pentru limitarea raportului la cele mai Însemnate dovezi și evitarea aglomerării prezentării cu informații coroborative, dar de ordin secundar. Pentru a face o selecție pertinentă, cercetătorului Îi va fi necesară multă disciplină. De obicei, tendința este de a
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
proprietatea privată, pentru ca apoi să permită și chiar să Încurajeze, În limite niciodată trasate exact, acumularea proprietății materiale. Există Însă chiar și azi o oarecare mefiență a comportamentului religios creștin la opulență, un anumit impuls spre reticență la consumerism și selectivitate, dacă nu spre economisirea riguroasă a efortului uman, deci În linii mari, o strategie proprie privind acumularea proprietății. În legătura pe care am descris-o pe scurt Între constrângerea religioasă și ideea de proprietate este cuprins și conceptul de muncă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dragostea romantică 99 5.2. Determinațiile sociodemografice ale alegerii partenerului. Homogamie și heterogamie 102 5.2.1. Vârsta 103 5.2.2. Statutul socioprofesional 105 5.2.3. Rasă, etnie și religie 107 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitate 109 5.3. Mecanisme psihosociale 110 5.3.1. Transferul de excitabilitate nervoasă (arousal) 111 5.3.2. Atractivitatea fizică 112 5.3.3. Efectul „Romeo și Julieta” și efectul „greu de cucerit” 113 5.3.4. Similaritate și complementaritate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
matriliniară, persoana pe care o avem ca reper (ego-ul) urmează linia genealogică prin femei, atât ca descendență, cât și ca urmași. Aceasta nu înseamnă că descendenții sunt numai femei. În fiecare generație există copii de ambele sexe recunoscuți ca descendenți. Selectivitatea se produce numai în trecerea de la o generație la alta, adică fetele sunt cele care duc mai departe neamul, în timp ce băieții sunt scoși în afara filiației și nu mai reprezintă purtători de descendență. Schematic, modelul este prezentat în figura 3 (apud
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau cu categoria socioprofesională din care fac parte și cu gradul de școlaritate. Există și o homogamie de profesii specifice, dar ea este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este mult mai slabă (medici cu medici, de exemplu). Studiile de specialitate au confirmat cât de prezentă este selectivitatea socioprofesională în alegerea partenerului. Și cu toată accentuata mobilitate socioprofesională din țările occidentale, se poate constata și o remarcabilă reproducție a selectivității de acest tip: homogamia operează nu numai pentru statutul socioprofesional al partenerilor, ci și pentru cel al părinților lor. A. Girard (1974), cercetând fenomenul de alegere a partenerului în Franța, constată că în cazul categoriilor sociale superioare, această tendință de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Datele cercetărilor concrete nu confirmă o legătură simplă și neechivocă între homogamia religioasă și stabilitatea mariajului și nici în ceea ce privește convertirea religioasă reciprocă dintre soți. 5.2.4. Homogamia spațio-geografică. Proximitate și selectivitatetc "5.2.4. Homogamia spațio‑geografică. Proximitate și selectivitate" Oricât de mult am crede în lipsa barierelor formale în zilele noastre, în cristalizarea de prietenii și căsătorii sau în puterea iubirii sincere de a le depăși, chiar dacă mizăm pe „dragostea la prima vedere”, o condiție prealabilă se impune, și anume
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
locuiești într-un cartier anume presupune similarități în condiția socială a părinților, în gradul de instrucție, până la urmă o proximitate de mentalitate. Iar proximitățile de diverse genuri - rezidențială, școlară, loisirul, de mentalitate (sistemul valorico-atitudinal) - conduc în final la o înaltă selectivitate socioculturală (homogamie multicriterială). Înțelegem în acest fel de ce - deși barierele homogamice operează cu atâta tărie -, la nivelul subiectivității individuale, prieteniile, iubirile și mariajele apar atât de „libere”. Între principiul homogamiei și cel al dragostei romantice nu apare nici o contradicție, fiindcă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
nici o contradicție, fiindcă primul lucrează la nivelul practicii cotidiene foarte fin și pe nesimțite, insidios. Filtrările homogamice succesive sunt puțin sesizabile pentru conștiința comună, cu atât mai mult cu cât ea este înclinată să creadă în libera alegere. Tendinței de selectivitate homogamică multicriterială (etnie comună, religie comună, vârstă apropiată, categorie socioprofesională identică) i se opune însă ceea ce am putea numi încrucișarea criteriilor. Adică, dacă pe lângă „trimiterile” homogamice (de ordin sociocultural), avem în vedere și intervenția variabilelor și a mecanismelor psihologice (vezi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reduse. Rudele care erau deja la oraș puteau furniza informații prețioase pentru cei ce intenționau să vină. Or, desigur, informațiile referitoare la terenuri de construcție sau locuințe erau mai bogate cu privire la spațiul rezidențial mai apropiat. Datorită și altor variabile de selectivitate (cele culturale în primul rând) s-au format astfel zone habituale comune, bazate prioritar pe relații parentale. Foarte asemănător funcționează acum rețelele parentale și de comunicare pentru migrația definitivă sau pendulatorie a românilor plecați în Spania, Italia, Franța și alte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Acești „alții” relevanți, apropiați, cu care copilul se și identifică, îi mediază realitatea modificând-o în raport cu propria lor poziție în spațiul social și cu propria lor experiență de viață. Lumea socială apare, astfel, personalității în dezvoltare, filtrată prin această dublă selectivitate (statutul socioeconomic și profilul axiologic al persoanelor semnificante). Astfel încât un copil din păturile sărace, de exemplu, nu numai că absoarbe perspectiva respectivelor pături asupra lumii sociale, ci o absoarbe colorată de particularitățile atașate ei de părinții lui (Berger și Luckman
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pe gemeni, care sugerează că și atitudinile ar fi în parte determinate genetic, el arată că și alți factori fac ca între similaritățile de ordin psihologic și axiologic și cele genetice să existe o corelație, și anume proximitatea spațială și selectivitatea rezultată din prejudecăți (în speță, rasiale și etnice). Altfel spus, ajutându-i pe cei apropiați nouă (spațial, cultural, atitudinal și comportamental), noi facem - mai mult sau mai puțin transparent logic - inferența că aceștia sunt apropiați și genetic. Se încearcă în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
lungă tradiție democratică, modalitățile procedurale imparțiale s-au sedimentat și funcționează, iar în democrațiile mai noi această cerință stă sub semnul realizării de viitor. Prin desfășurarea și rezultatele sale, politica guvernamentală influențează puternic opinia publică. În special, printr-o anumită selectivitate și dirijare a informației prin mass-media, lideri de opinie angajați și alte strategii, ea operează intenționat asupra părerilor și comportamentelor indivizilor și grupurilor umane. Opinia publică are și ea determinații profunde asupra politicii. Aceasta apare evident în cazul alegerilor electorale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
într-un fel (spre exemplu, persoanele care au suferit o decepție în dragoste pot să joace: „Înșelat(ă)”, pe când cele care au bucurii din relația cu partenerul pot interpreta jocul „Fericirea”). Este evident că aceste pseudojocuri au o arie de selectivitate crescută, deoarece cel care vine în interiorul unui joc în desfășurare trebuie fie să se adapteze la tema respectivă, fie să dovedească abilități de comunicare substanțiale pentru a reuși - cu delicatețe și discreție - să o schimbe. Este de asemenea evident că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în mintea emițătorului (regăsit ca atare în gândurile acestuia); 2) mesajul care este transmis de emițător (definind modul în care transmițătorul codează mesajul); 3) mesajul care este interpretat (decodat de receptor); 4) mesajul care este reamintit de acesta (afectat de selectivitatea receptorului și de modalitățile de respingere a elementelor indezirabile pentru el). Printre aceste modalități regăsim și filtrarea, ce se definește drept procesul prin care receptorul analizează/decodifică mesajul primit prin intermediul setului său perceptiv (credințe, așteptări, experiența anterioară proprie). Miller descrie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
originalitatea. O raționalizare a „nevoilor” din care să decurgă o „dietetică a pulsiunilor”. Cultura intelectuală și morală. Deturnarea nevoilor către scopuri creative, personale. Se va urmări cultivarea și dezvoltarea „simțului critic” în vederea formării capacității de discernământ între „util-valoros” și „inutil-nevaloros”. Selectivitatea valorilor presupune independența spirituală, maturitatea emoțional-afectivă, o judecată matură, sănătoasă, obiectivă și originală. Dependența de „obiectele de consum” se manifestă prin „cursa cumpărăturilor” ca manifestare pulsională de a intra în posesia acestora, în sensul de a le „interioriza”. Existența se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]