422 matches
-
dat uric de stăpânire peste satul Brudurești. Tot în acel uric găsim că le-a mai dat și o seliște pe Racovăț, unde a fost casa moșului Oană. Din satul înființat de el, sau pe locul satului lor de pe acele seliști, e probabil să fi rămas azi micul sat valea Oanei de pe apa Racovăț, dintre locurile Romășoaia și Ivănești, iar din vechiul sat Bereștii de jos de Soholeț n-a mai rămas nimic, acesta dispărând și ca nume nu demult, de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În ceea ce-i privește pe mireni, ne-am fi așteptat ca numai marii boieri să fie beneficiarii daniilor/întăririlor făcute de domn. În 3 septembrie 1454, Ștefan cel Mare îi întărește lui Gostilă ocinile lui drepte 12 sate și o seliște. Este cel mai mare domeniu boieresc menționat în documente între 1457-1467. P. P. Panaitescu vorbea de unitatea domeniului boieresc, așa cum unitare erau marile domenii din apusul Europei. Moșiile lui Gostilă sunt răspândite: șase sate în județul Neamț, trei sate în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apoi, patru moșii formate din câte patru sate, șase moșii din câte trei sate, opt din câte două sate și 21 de moșii formate doar dintr-un sat. Mai sunt șase moșii formate din câte o jumătate de sat, patru seliști, un loc în pustiu și o prisacă. Așadar, majoritatea privilegiilor privesc moșiile mici de câte un sat, 21 de documente și în alte 12 documente apar moșii mai mici decât un sat sau și mai puțin, un loc în pustiu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ocinile moștenite, schimburi de moșie sau cumpărarea unei moșii. Sunt 14 privilegii, care întăresc cumpărarea unui domeniu boieresc de patru sate, în șapte cazuri e vorba de cumpărarea unui sat, este întărită cumpărarea a trei jumătăți de sat și cinci seliști, într-un privilegiu fiind vorba de cumpărarea a trei seliști. S-a mai cumpărat un loc unde să se întemeieze un sat și o prisacă. Este greu de spus din cele arătate mai sus că domnul a sprijinit și a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
14 privilegii, care întăresc cumpărarea unui domeniu boieresc de patru sate, în șapte cazuri e vorba de cumpărarea unui sat, este întărită cumpărarea a trei jumătăți de sat și cinci seliști, într-un privilegiu fiind vorba de cumpărarea a trei seliști. S-a mai cumpărat un loc unde să se întemeieze un sat și o prisacă. Este greu de spus din cele arătate mai sus că domnul a sprijinit și a ocrotit proprietatea mică, dar este eronat să se spună că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a alipit acestor ocoale. Din documentele, care ni s-au păstrat din domnia lui Ștefan, aflăm că a existat o cumpărare și nu o masivă răscumpărare. La 15 octombrie 1491, domnul a cumpărat de la mai mulți boieri 16 sate și seliști, plătind 1490 de zloți tătărești după care, se arată în document, “ne-am sculat și am întors și am supus și am lipit aceste de mai sus numitele sate și siliști către târgul nostru al Vasluiului să fie domniei mele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care sate ne-au rămas de la Vâlcea și de la cneaghina lui Olga, din privilegiul bunicului nostru, Alexandru cel Bun.” Dintr-un privilegiu dat la 6 aprilie 1488 aflăm că de la Vâlcea și de la Olga, soția sa, a mai rămas și seliștea Gromobitna, la Nistru, pe care Ștefan o dă în schimbul satului Grecii, pe care îl dă mânăstirii Putna. Domeniul domnesc: braniștile. Ele reprezentau pământurile asupra cărora nu se exercita o stăpânire particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se mai dăruie și un loc în pustie. Lui pan Stroe i se dăruia la 20 iunie 1438, “o pustie la Holmul Negru, anume Hluboca”. Lui Mihail Oțăl, pisarul domnesc, i se dau la 6 iulie 1438 mai multe sate, seliști și “de la Movila cea Mare până la gura Corozăului, pe amândouă părțile, încât ar pute să își așeze sate cu cotunurile lor și să aibă fânațe”. La 18 august 1438, domnul dă Pobratei o pustie “lângă pricuturile de la Hârlău ca să își
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Hârlău ca să își întemeieze sat”. Un document excepțional este uricul din 15 iulie 1439. Domnul îi dă și îi întărește lui Ioan Stângaciul un sat pe Racova “care singur el din pustiu și din pădure și-au făcut lui și seliște pe amândouă părțile hotarului și parte lui Lungociu, care iaste pe din gios de moșia lui și iaste pe hotarul său, care iarăși el singur au muncit de au curățit din pădure și au făcut seliște, adecă satul și cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au făcut lui și seliște pe amândouă părțile hotarului și parte lui Lungociu, care iaste pe din gios de moșia lui și iaste pe hotarul său, care iarăși el singur au muncit de au curățit din pădure și au făcut seliște, adecă satul și cu morile ce sunt acolo”. Documentul ne dezvăluie modul în care se întemeiază un sat în pustiu, un loc fără stăpân, de obicei împădurit, prin defrișare creându-se spațiul pentru întemeierea unui sat. La 4 octombrie 1440
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova, iar cu această ocazie, domnii Ilie și Ștefan îi dăruiau mânăstirii “o pustie, pe Sușița, la fântâna lui Spravin ca să se întemeieze un sat mânăstirii”. La 24 august 1443, i se întărea lui Moica și fratelui său Tador satele, seliștile și “locuri din pustie, la gura... pe Tutova”. Unui preot i se dă “valea până unde cade Smila în Bârlad” ca să își facă sat (18 iunie 1444). La 5 aprilie 1445, Ștefan voievod îi dăruia Mihului logofăt și fratelui său
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dintre cele mai mari domenii boierești din Moldova, toate bunurile funciare, inclusiv trei locuri în pustie. La 17 octombrie 1451, era întărită o prisacă din pustie, iar la 27 octombrie 1452, Manu al lui Globnicu și fii săi “au vândut seliștele lor pustii, care sunt la graniță, anume Ivăncăuți și Pogrilăuți și Hatcinți... afară de Davidăuți, credinciosului nostru boier, pan Muhail logofăț.” Alte două locuri din pustie vor fi date Pobratei (26 ianuarie 1453), un altul în 29 august 1455, beneficiarul fiind
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel al lui Oană Cupcici cu peste 20 de sate. Cel mai mare domeniu a fost acela al lui Mihail de la Dorohoi, așa cum reiese dintr-un privilegiu din 20 decembrie 1437, când îi erau întărite 61 de sate și două seliști, precum și satele doamnei de la Moiatinul de Sus. Este un domeniu unitar, dacă îl comparăm cu altele, satele sale aflându-se grupate în colțul de nord-est al Moldovei, în ținuturile Suceava, Hotin, Orhei și în județul Botoșani, de azi. Curtea boierului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Stanciu, vor face și ei parte din Sfatul Domnesc, începând din 1432. Cel de-al treilea fiu, Costea, n-a deținut nici o dregătorie. Primul document în care apar fiii lui Oană vornicul este din 28 decembrie 1428. Domnul le întărește seliștea lui Dobrin, la Humor (Homor), unde este mânăstirea lor și trei sate, sub Dumbrava Înaltă, anume: unde a fost vătăman Minco, alt sat la iazul lor, al treilea sat, unde a fost cneaz Stan. Peste șase luni, la 3 iunie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la 3 iunie 1429, domnul le da celor trei frați un privilegiu în care este întărită stăpânirea lor peste toate satele lor. Enumerarea se începe cu așezarea de la Tulova, unde era curtea lor. Sunt înșirate apoi 18 sate și 4 seliști. Este menționată și o altă curte a lor, pe Orbic, în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care este întărită stăpânirea lor peste toate satele lor. Enumerarea se începe cu așezarea de la Tulova, unde era curtea lor. Sunt înșirate apoi 18 sate și 4 seliști. Este menționată și o altă curte a lor, pe Orbic, în satul Seliștea. Între satele stăpânite de fiii lui Oană vornicul figurează și cele trei sate ale mânăstirii Humor, mânăstire care era proprietatea lor. Din 18 februarie 1445, datează un uric din care aflăm că cei trei frați dau mânăstirii Humor cele trei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moșia boierului. Una dintre marile moșii din secolul al XV-lea este aceea a lui Oană Porcu. La 27 iulie 1448, Petru voievod îi întărește lui Oană (Ion, Ivan) Porcu (Porcovici), așa cum reiese din rezumatul privilegiului, 24 de sate, o seliște, o casă în Târgul de Jos și țigani. Este vorba de unul din cele mai mari domenii din Moldova secolului al XV-lea, așa cum este caracterizat în marile sinteze academice de istorie a României (românilor). Temeiul acestei moșii se afla
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Cârligătură, 4 pe Jijia și 7 peste Prut. Despre un alt mare domeniu avem privilegiul din 16 iulie 1448, prin care se întăresc proprietățile fraților Cernat Ploscaru și Șteful. Mihai Costăchescu scria că e vorba de “vreo patruzeci de sate, seliști, pustii, mori, iezere și altele, pe Suhului, pe Ger, pe Bârzota, pe Cneaja, pe Covurlui, pe Prut, pe Ialan, pe Cracău, pe Bârlad, pe Bărlădeț. Satele se află în sudul Moldovei, dar nu sunt așezate unul lângă altul.” Primul sat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
își vor așeza curtea frații Cernat, din care cauză el se va numi după aceea Cernătești, încă o dovadă că satul își lua numele după acela al boierului. Din cele 40 de bunuri funciare numai 15 sunt sate, 12 sunt seliști (pe două dintre ele se vor face sate), 3 sunt locuri în pustie, apoi sunt gârle, mori (într-un caz este vorba de o jumătate de moară), o jumătate de pădure, pive de sumane, loc unde să își facă torcătorie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt gârle, mori (într-un caz este vorba de o jumătate de moară), o jumătate de pădure, pive de sumane, loc unde să își facă torcătorie de lână și două mânăstiri. La 15 aprilie 1463, Șteful Cernătescu cumpără satul Motișești, Seliștea lui Tatul și poiana de la Deocheați. În privilegiul, pe care îl dă Ștefan cel Mare la 15 iulie 1468, este vorba doar de moșia lui Șteful Cernătescul. Dacă în fruntea proprietăților nu ar fi satul Cernătești, unde era casa Cernăteștilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde era casa Cernăteștilor, (fostul sat Pâtcăcești, cumpărat de la Stan Pătcău) s-ar putea crede că moșia din 1468 nu are aproape nimic cu cea din 1448. Șteful mai păstra din vechiul domeniu satele la Fântâna Călugărului, Rădicești, întemeiat pe seliștile lui Radul și ale lui Radici, din privilegiul din 1448. Dintr-un document din 1484, 14 mai, aflăm că seliștea Berivoiești era vândută de Ștefan Cernătescu. În privilegiul din 24 septembrie 1468, Șteful Cernătescu avea alte sate decât cele din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are aproape nimic cu cea din 1448. Șteful mai păstra din vechiul domeniu satele la Fântâna Călugărului, Rădicești, întemeiat pe seliștile lui Radul și ale lui Radici, din privilegiul din 1448. Dintr-un document din 1484, 14 mai, aflăm că seliștea Berivoiești era vândută de Ștefan Cernătescu. În privilegiul din 24 septembrie 1468, Șteful Cernătescu avea alte sate decât cele din privilegiul din 15 iulie 1448: satele sale se aflau în sudul Moldovei, dar fiind menționate anume o parte din satele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sate decât cele din privilegiul din 15 iulie 1448: satele sale se aflau în sudul Moldovei, dar fiind menționate anume o parte din satele care figurează în privilegiul din 1448, iar altă parte - șase sate - sunt în ținutul Suceava, plus seliștea unde a fost tătarul Petir. Dintr-un privilegiu dat de Ștefăniță, la 24 aprilie 1520, reiese că încă din vremea lui Ștefan cel Mare i-a fost întărit lui Ion Dălban satul “unde a fost Radul și Rădici”, pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi erau întărite satele Buciumeni, unde îi este casa, și cele două sate de pe Tutova, dăruite cu trei ani mai înainte. Se adăugau un loc în pustiu, pe Bașeu, mai jos de iazul lui Baliță (com. Havârna, jud. Botoșani) și seliștea lui Oțel, pe Podagra, afluent al Bașeului. De data aceasta privilegiul se dă pentru dreapta și credincioasa slujbă față de părintele domnului, ceea ce înseamnă că popa Iuga stăpânea satul Buciumeni încă de dinaintea domniei lui Alexandru cel Bun. În cel de-al
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1434 domeniul său să numere 11 sate, dată la care apare și fiul său Mihul, în calitate de grămatic. Domeniul cuprindea patru sate în ținutul Sucevii, șase sate în județul Vaslui, un sat în județul Botoșani, un loc pustiu pe Bașeu și Seliștea lui Oțel, ambele în județul Botoșani și Valea Strâmbei, în județul Vaslui, unde să își întemeieze sate. La 7 decembrie 1436, protopopului Iuga și fiului său Mihul grămatic, le sunt întărite satele Mânzați, Temeșești, unde este Miclea lui Bahnă, sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]