1,859 matches
-
știu de la ei”. Muzica este leac „Am nevoie de muzică: este leac, notele sunt ceaiurile de fiecare zi... După părerea mea, cuvântul și muzica se află în permanent conflict. Există o semantică propriu-zisă, a textului, a cuvântului, și există o semantică a muzicii. Și nu de puține ori ele sunt în deplin antagonism. Trebuie genialitatea lui Puccini sau a lui Ceaikovski să pui împreună sensul frazei muzicale cu sensul frazei literare. Muzica nu e o sclavă, nu poate fi o cenușăreasă
Cu Pedro Negrescu, despre muzică [Corola-blog/BlogPost/97137_a_98429]
-
Bine situat pe harta valorică a instituțiilor muzeale bucureștene, Muzeul Național al Țăranului Român atrage deopotrivă interesul autohtonului și străinului prin monumentalitate, prestanță și eleganță. Muzeul își revendică, încă din frontispiciu, profilul etnografic, specificul național și scopul discursului muzeal prin semantica nominală: țăran, țară, țarină - ethos/etnos; român - raportarea la un topos strict delimitat, dar și o ordine valorică reprezentativă și o amprentă identitară. În acest sens, relevantă este mărturisirea lui Horia Bernea, artizanul muzeului revitalizat după 1990: „Am pus în
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
indică o sărăcire a domeniului, nici o derogare poetică de la ceea ce numim în mod obișnuit artă populară sau etnologie, el luminează cu precizie un nou „obiect”, omul tradițional, descris și analizat prin intermediul obiectelor care compun lumea lui.” Extinzând raportările la o semantică a „obiectului”, același vizionar integra spiritualitatea tradițională în contextul mai larg al culturii europene, pe care muzeul își propunea astfel s-o ilustreze. Pentru că „omul „european” a existat cu adevăra prin țăran. Muzeul nostru va fi o privire integratoare asupra
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
teoriei și practicii militare. 3. Tranz. (Jur.) A cerceta, a ancheta, a analiza (culegând probe, mărturii). - Din fr. instruire, lat. instruere. Înțeleg că definițiile de mai sus sunt numai explicații de cum să folosim cuvântul. Eu, prostul, așteptam o definire a semanticii cuvântului și eventual extinderea sa. DEFINÍȚIE, definiții, s. f. Operație de determinare a însușirilor proprii unui lucru, unei noțiuni etc.; enunțul prin care se exprimă această operație. ◊ Expr. Prin definiție = prin însăși natura lucrului, decurgând în mod necesar din totalitatea
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
definiție = prin însăși natura lucrului, decurgând în mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. - Din fr.définition, lat. definitio. SEMÁNTICĂ s.f. 1. Ramură a lingvisticii care studiază sensurile cuvintelor și evoluția acestor sensuri; semasiologie. ♦ Sens lexical; (p. ext) semnificație; semantism. ◊ Semantica artei = ramură a semanticii care se ocupă cu înțelesul cuvintelor folosite în limbajul literar. 2. Parte a semioticii care studiază raportul semnelor cu obiectele semnificate. ◊ Semantica generală = curent teoretic care cercetează limbile „naturale” din punct de vedere sociologic și pragmatic
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
lucrului, decurgând în mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice. - Din fr.définition, lat. definitio. SEMÁNTICĂ s.f. 1. Ramură a lingvisticii care studiază sensurile cuvintelor și evoluția acestor sensuri; semasiologie. ♦ Sens lexical; (p. ext) semnificație; semantism. ◊ Semantica artei = ramură a semanticii care se ocupă cu înțelesul cuvintelor folosite în limbajul literar. 2. Parte a semioticii care studiază raportul semnelor cu obiectele semnificate. ◊ Semantica generală = curent teoretic care cercetează limbile „naturale” din punct de vedere sociologic și pragmatic. [Gen. -cii. / < fr. sémantique
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
studiază sensurile cuvintelor și evoluția acestor sensuri; semasiologie. ♦ Sens lexical; (p. ext) semnificație; semantism. ◊ Semantica artei = ramură a semanticii care se ocupă cu înțelesul cuvintelor folosite în limbajul literar. 2. Parte a semioticii care studiază raportul semnelor cu obiectele semnificate. ◊ Semantica generală = curent teoretic care cercetează limbile „naturale” din punct de vedere sociologic și pragmatic. [Gen. -cii. / < fr. sémantique, cf. gr. sema - semn]. Eu nu am formație literară. Nici măcar estetică. Sunt logician, inginer, cel mai incult instruit universitar. Mă așteptam ca
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
de tomuri scrise cu dedicație se mulțumeau să rearanjeze aceleași piese ale aceluiași puzzle versificat, în vreme ce mii de prezumtivi cititori se mulțumeau și ei să le păstreze în bibliotecă, pentru timpuri filiale, de olimpiadă. În termeni ce țin de domeniul semanticii, informația reală pusă în joc era, sistematic, nulă. La fel, deducem, gradul de interes. Cu un asemenea inepuizabil stoc în spate, comentatorilor serioși nu le rămânea decât să evite, circumspecți, subiectul. E motivul sincer pentru care atât studiul lui Iulian
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
s-a desfășurat sub auspiciile Festivalul Internațional “Meridian”, Zilele SNR - SIMC, ediția a 9-a. Programul concertului, gândit de compozitoarea Carmen Cârneci directorul artistic al ansamblului, s-a axat pe trei cuvinte-cheie, dedicații, meditație, psalmi... cuvinte - idei, frumoase, expresive, cu semantici bogate, inspiratoare ale unor muzici care “spun” ceea ce cuvintele nu pot rosti. În seria dedicații se înscriu piesele For Irene pentru flaut solo, de Ivana Stefanovic (Șerbia, Irene a fost prietena compozitoarei și prima interpreta a lucrării) și Leș mots
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
doar manifestarea unei imitații fără reflecție, producătoare de structuri artificiale, nefirești. Or, așa cum arată cu claritate Eugen Munteanu, limbile de cultură europene s-au format tocmai prin imitarea modelelor clasice, prin încercarea deliberată de a reconstitui cu materialul lingvistic național semantica, sintaxa și retorica greco-latină. Această carte aduce argumente convingătoare în sprijinul ideii că influențele lingvistice manifestate în genere prin traducere (calcul semantic și mai ales cel de structură) au stimulat de fapt creativitatea limbii, creînd tipare derivative și de compunere
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
puțin prin existența unui precedent major. Implicat ca parte civilă, și nu ca inculpat, personajul se trezește pe caldarâm o secundă mai târziu decât ar fi fost oportun. Moartea e, pe bună dreptate, o revelație. Dar, în cazul lui, una semantică, de dicționar. Din greșeală! Astfel ar trebui să răspundă, la o eventuală întrebare a amicilor, noul erou al noii tragedii urbane. Pe numele său din acte, de data aceasta, Petru Cimpoeșu, după cum ne arată clar pagina 139, cea care conține
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
și compusele sale (de la milimetru la kilometru) sînt atipice, ca masculine într-o serie de inanimate și abstracte pentru care în română se folosesc în genere neutrul și femininul. În cazul dat, acordul straniu cu femininul e așadar provocat de semantică mai mult decît de formă. Evident, multe dintre exemple sînt anacoluturi, fraze scăpate de sub control, dar direcția schimbării e semnificativă: "în una dintre cele mai costisitoare divorțuri." (RRA, 18.III.2008), "una dintre capetele de afiș ale producției" (B1TV, 15
"O mie și una de lucruri..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8538_a_9863]
-
ce apelează inclusiv la stratul folcloric<footnote Büning, Eleonore: Violeta Dinescu. Das Leben in Töne fassen, în „Frankfurter Allgemeine Zeitung“, nr. 155/08.07.2013, p. 32: „Folclorul (și implicit istoria), matematica (și ale sale principii de ordine) cât și semantica muzicală (sunetul, similitudinile lingvistice) sunt cei trei piloni pe care se sprijină muzica Violetei Dinescu, cea care a dezvoltat un stil cu totul aparte, personal, opus celui pe care curentul avangardist vestic îl consideră caracteristic lui“). Original: „Die Folklore (und
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
două personaje multiplu reductibile, precum frumosul și urâtul), ca și cel psihologic (declanșator de stări complementare ori contrastante, cum ar fi, de pildă, angoasa și calmul sau blândețea și ferocitatea) nu reprezintă decât coaja și, posibil, albușul oului care este semantica integrală a artei sunetelor. Că fără sondarea straturilor moral și spiritual palierele estetic și psihologic nu constituie altceva decât ceea ce rămâne deasupra apelor adânci ale materiei sonore, ceea ce nu se asimilează cu substanța lor vie. Prea suntem robii principiilor estetice
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
după cum compozitorul și interpretul autentic sunt altceva decât personaje ale căror menire e livrarea de desfătări sonore. Nu, fapta lor primordială ține mai curând de cosa mentale. Înainte de a fi virtuozi, compozitorul și restitutorul sunt niște contemplativi. Ei nutresc o semantică a eticului și a spiritualului chiar atunci când nu par preocupați decât de a semnaliza din perspectivă estetică și psihologică. Intuirea eticului și spiritualului este felul lor de a aștepta. Iar această așteptare, încordată uneori până la extaz, le amintește, cu fiecare
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
Exact când își dă ultima suflare, sinucigașul își rotunjește semantic existența, și-o încheie într-un mod irevocabil, pune un sigiliu de voință proprie. Spre deosebire de capătul celălalt, al nașterii, acesta al morții îi aparține. Și orice acțiune suicidară are motivația, semantica și "grafia" ei. Ultimul punct este pus, de fiecare dată, altfel. Lista cu sinucigași din Cartea tuturor intențiilor și harta "tematică" pe care autorul o schițează relaționează așadar experiențe ce se vor - și sunt - fundamentale, finaliste, iar nu minore și
Golden Gate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7784_a_9109]
-
că, în anumite momente ale existenței terestre, ar conta și graiul păsărilor, stăpâne pe invizibil, și care, corect tradus, ne-ar avertiza la timp, ferindu-ne de prăpăduri... Un cuvânt greșit tălmăcit sau interpretat poate să ducă la catastrofă... Cu semantica nu-i de glumit. O expresie de bucurie, luată drept una de alarmă, ori o negație lipsă, ori o afirmație pusă anapoda pe telexuri, în computere, ar fi în stare să ducă la dezlănțuirea unui război nuclear. În Cuvânt, în
Hamu’ și praștia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7063_a_8388]
-
cooperare științifică germano-român coordonat din partea germană de prof. dr. Ulrich Engel de la Institut für deutsche Sprache din Mannheim, iar din partea română, de prof. dr. Mihai Isbășescu de la Universitatea din București. Ulterior, dna Y. Lucuța a extins cercetarea contrastivă în domeniul semanticii, încurajându-i pe studenți să abordeze tematica aceasta în lucrările de diplomă. Perioadă de restriște În 1981, catedra de limbi germanice s-a unit cu cea de literatură comparată sub conducerea conf. dr. Corneliu Nistor, căruia i-a revenit șefia
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
de activitatea Catedrei de germanistică. Pentru perioada până în decembrie 1989, se cuvin menționați ca mentori dr. Johann Wolf (dialectologie, metodică, literatură germană), prof. univ. dr. Stefan Binder (lingvistica germană), prof. univ. dr. Yvonne Lucuța (teoria și practica traducerii, lingvistică contrastivă, semantică și lexicologie), dr. Eva Marschang (literatură germană, stilistică), dr. Herbert Bockel și dr. Walter Engel (literatura germană din Banat), dr. Franziska Itu (metodică), lect. univ. dr. Peter Kottler (dialectologie, interferențe lingvistice). O serie de absolvenți au fost cooptați de-a
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
după ce în 1968 participă la un curs de vară de la Sinaia. Ani buni, se consacră studiului limbii ca autodidact. Ajunge să vorbească perfect nu doar româna, ci toate limbile romanice. Este un eminent lingvist, specialist în limbile romanice, specialist în semantica textului, filolog cu o notorietate recunoscută în instituțiile academice din întreaga lume. Este membru al Academiei Austriece de Științe și membru de onoare al Academiei Române. Petrea Lindenbauer este austriacă. Dar are alură de franțuzoaică (aduce întru câtva cu Mireille Mathieu
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
din țara-i de baștină, Elveția prin rigurozitatea alcătuirii și precizia conceptelor prinse într-un original spectacol de idei. Una dintre aceste intervenții pe o temă străină unui literat, Economie și cultură, s-a transformat într-un captivant exercițiu de semantică aplicat conjuncției ,,și” din sintagma ce dădea titlul prelegerii. (O scurtă demonstrație: În ce fel de relație pot fi considerate economia și cultura? Economia limbajului are drept consecință faptul că multe cuvinte și expresii scoase dintr-un context sunt polisemantice
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
Chomsky, la Paris, în acel moment, lingvistica teoretică era încă dominată de structuralism, un curent ale cărui defecte Chomsky le demonstrase clar, cu mai bine de un deceniu înainte. În acest context, A. J. Greimas avea meritul de a studia semantica, un domeniu pe care structuralismul îl ignorase. Generozitatea lui mi-a permis să scriu o teză ne-dogmatică, din care am reluat mai tîrziu unele părți în cartea Mirajul lingvistic. Ajuns la Ottawa, v-am spus ce mi-a plăcut
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
nu este pentru a recupera jumătatea pierdută, ci pentru a lua distanță față de aceasta, detașarea fiind unica posibilitate de cunoaștere. Înjumătățirea în-seamnă dublarea voinței. Este o operație prin care dialectica părților ce compun întregul înseamnă mai mult decât întregul însuși. Semantica părților nu duce doar la deraieri lingvistice, în care eu înseamnă altceva decât tu, dar și la torsiuni emoționale, în care faptul de a tinde spre un altul este deja o formă de împlinire. Starea androginală este asigurată de reflexia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
urmele lui Proust", poate da "frîu liber fanteziei, ca un autor împătimit de romane de science-fiction care a "adulmecat prea mult și romanul gotic", dar poate și adopta "brusc ipostaza lucidă a unui scriitor satiric". în aceeași cronică este explicată semantica titlului original al trilogiei Orbitor, este descrisă funcția metaforică a "fluturelui" - simbol structurant și recurent și, din nou, Cărtărescu este comparat cu Proust, dar nu cu unul "de la bloc", ci dintr-o lume precum cea a "filmelor lui Kusturica". Berlinezul
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
Radu Stanca, Lucian Blaga, Tudor Arghezi orin Iuliana Paloda) surprinde posibile rădăcini rituale ale sincretismului artistic. Cuvintele înseși în zborul lor vorbit devin sunete, iar sunetele în aventurile lor îmbrățișează cuvintele pe care le ocrotesc și le livrează în deplinătatea semanticii lor originare. Prin atitudinea-i discretă, altruistă și responsabilă, sunetul întărește cuvîntul, sporindu-i sensurile și semnificațiile ori congestionîndu-l în așa măsură încît să poată atrage atenția și chiar să monopolizeze interesul, pentru ca apoi să umble liber, nestingherit de propriul
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]