157 matches
-
a enunțului: segmentează șirul de elemente aflate în raport copulativ și emfatizează caracterul deschis (până în acel punct) al enumerării. 1 Toate tipurile de conectare/conectori antrenate în procesele luate în discuție sunt din familia conectivității logico-semantice (prin conectori al căror semantism esențial constă în stabilirea unor raporturi logice între elementele conectate). Pentru analiza logică a unor astfel de conectori, vezi Vasiliu (1978), Manoliu-Manea (1993). 2 Ne vom ocupa numai de acei conectori dintr-o clasă de conectare pentru care fenomenele avute
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
că bretonii din Franța s-au autorealizat, singuri și-au asigurat învățământul; Dar vreau să vă spun că aceasta a dus la faptul că Moldova este fărămițată astăzi. 4.4. Expresiile "autorității" Clișeul vreau să (vă) spun foarte clar valorifică semantismul termenului clar (v. supra, 4.1.), reflectând intenția discursului politic actual de a se distanța de stilul imprecis și vag al limbii de lemn25. Prima parte a clișeului este formată din verbul a vrea sau, mai rar, din verbul a
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
sfârșit capătul sau limita mișcării ca reper principal (resimțit ca „dincolo“ în raport cu porțiunea care-l desparte de punctul de plecare) - toate aceste momente logice pe care le presupune împlinirea unei mișcări de avansare către un punct determinat sunt prezente în semantismul cuvintelor ce aparțin familiilor create pe radicalul *per-. Mai e cazul să subliniem ce loc de excepție a putut căpăta acest scenariu lingvistic în viața unui popor ca cel grec? Itineranța grecului, într-o vreme când mijloacele de strămutare erau
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
motiv că la greci „vânzarea“ era o operațiune legată nemijlocit de traversarea mării, era o desfacere a mărfii „pe țărmul celălalt“. Să examinăm, în primă instanță, câteva familii de cuvinte create pe radicalul *perși născute în nemijlocită legătură cu marele semantism al deplasării maritime. Iată, mai întâi, grupul care dezvoltă un semantism al limitei. Substantivul peras (hom.: peirar, posthom.: peiras) înseamnă „capăt“, „limită“, „extremitate“; verbele denominative sunt peratoo, „a limita“, la pasiv (peratoomai) însemnând, desigur, „a lua sfârșit“, „a se termina
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
traversarea mării, era o desfacere a mărfii „pe țărmul celălalt“. Să examinăm, în primă instanță, câteva familii de cuvinte create pe radicalul *perși născute în nemijlocită legătură cu marele semantism al deplasării maritime. Iată, mai întâi, grupul care dezvoltă un semantism al limitei. Substantivul peras (hom.: peirar, posthom.: peiras) înseamnă „capăt“, „limită“, „extremitate“; verbele denominative sunt peratoo, „a limita“, la pasiv (peratoomai) însemnând, desigur, „a lua sfârșit“, „a se termina“, și peraino, „a împlini, a duce la capăt“ (la pasiv „a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și le trimite pe toate la idee. Să numim sistemul de relații care se nasc între aceste elemente complex peratologic și să vedem în ce măsură poate el depăși interesul pe care îl suscită în mod obișnuit o simplă analiză semantică. În ce măsură semantismele radicalului *pertrezesc o rezonanță în idee, care nu a fost pusă până acum în valoare? Și în ce măsură acest lucru ne va da dreptul să vorbim despre o adevărată aură metafizică a complexului peratologic și, în cele din urmă, despre o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
id=”2”>Vezi pp. 215 și urm. </ref>. Oare greșim cu ceva sau exagerăm în vreun fel dacă afirmăm că se poate ajunge la intimitatea ființei eline pornind de la felul în care s-au îmbinat elementele obiective și subiective ale semantismelor radicalului *perîntr-un complex care, la început, a vizat cucerirea unor limite așezate dincolo de puterea percepției imediate? Pentru lumea spiritului, marile călătorii originare au avut semnificația transpunerii limitelor fizice într-un sistem proiectiv care a făcut cu putință deschiderea dialogului dintre
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ceea ce poate oferi o analiză de concept. Peratologia își întinde raza asupra unor regiuni în care cuvântul peras nu mai există, dar în care problematica sugerată inițial de existența lui și de locul central pe care îl ocupă în constelația semantismelor lui *pereste mereu prezentă. Altminteri nu am putea înțelege de ce problema prudenței eline este una peratologică, deși cuvântul peras nu este niciodată invocat în relație cu sophrosyne. Altminteri nu am putea înțelege de ce tema platoniciană a asemănării omului cu divinitatea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mai clar al acestei respingeri constă în crearea așa-numitelor "plurale tautologice"/"dublu marcate", pentru care atașarea desinenței autohtone -i (sau, pentru neutre, -uri) și realizarea, sub efectul atașării lui i, a unei alternanțe consonantice (bluejeans - bluejeanși 14) indică pierderea semantismului originar al desinenței și atragerea, în final, a cuvintelor în tiparele flexionare autohtone. Multe substantive cu finala "-s" degramaticalizată sunt neacceptate de norma literară. Fenomenul este semnalat de Avram (1997: 17); vezi și Stoichițoiu-Ichim (2001, 2006, 2008 - sub tipar) (de
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
categorizare și actualizare, raporturi care interesează în mod deosebit pe lingvistul cognitivist, ce vrea să afle cum tratează ființa umană informațiile senzoriale care-i vin din realitate, pentru a le folosi în discurs, și dacă limba reflectă în structurile și semantismul ei un anumit raport al omului cu lumea. Aceasta postulează și lingvistica praxematică atunci cînd, pornind de la problemele de limbă, distinge scheme practice care domină categorizarea perceptivă și actualizarea discursivă. Această lingvistică, ce pune accentul, în consens cu concepția lui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și realitate, pentru a reda într-o manieră explicită diferența dintre existența reală în sine și caracterul ei real pentru om, altfel spus, între existență și reprezentările ei intelectuale și lingvistice, care variază după epoci, culturi și grupuri sociale. Totuși, semantismul acestor cuvinte este foarte apropiat, încît, în vorbirea comună și chiar în discursul savant, ele sînt deseori considerate sinonime. V. idealitate, materialitate, real. D. FILOZ. 1978; BLACKBURN 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO RECEPTOR. În mod obișnuit, termenul receptor se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este segmentul cuprins în structura unui discurs ce nu corespunde tipului sau genului reprezentat de discursul respectiv. Această utilizare a cuvîntului sincopă nu este apropiată de semnificația din fonetică și din lingvistică în general, dar nu este în contradicție cu semantismul cuvîntului grecesc originar. Admiterea sintagmei terminologice sincopă discursivă este necesară pentru a reda realitatea faptelor, căci s-au constatat situații, precum în cazul discursului narativ, de imposibilitate a realizării în formă pură, fiindcă în interiorul lui sînt integrate întotdeauna și elemente
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obiectul despre care se vorbește, și cea de predicat, care arată ce se spune despre subiect. Subiectul este definit în majoritatea gramaticilor românești prin luarea în considerare a actualizării funcției ca parte principală de propoziție (formal) și prin referire la semantismul său. Atunci cînd se privilegiază conținutul semantic în definirea subiectului, se apreciază că acesta este elementul despre care se comunică ceva prin intermediul predicatului, arătînd cine face sau cine suferă acțiunea (exprimată prin verbul predicat la diateza activă, reflexivă sau pasivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
eului în și prin discurs etc. V. deixis, emoție, modalitate, polifonie, valoare. BENVENISTE 1966; KERBRAT-ORECCHIONI 1980; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RB SUBÎNȚELES. În gramatică, se atribuie trăsătura subînțeles pentru ceea ce într-o frază nu este exprimat, dar care este implicat în semantismul sau în cadrul sintactic al frazei respective. Astfel, în cazul limbii române, deseori subiectul de persoana a treia este absent în limitele unei propoziții, dar este recuperabil din contextul anterior (prin urmare, din cadrul sintactic). În cercetarea pragmatică a enunțului, s-a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale unui grup sintactic stabil (pe care unii îl denumesc sintagmă, eventual sintagmă terminologică), care se prezintă uneori în formă de cuvânt compus, și reținerea din acest grup a unui singur element, în care se acumulează, se comprimă, se condensează semantismul întregului grup sintactic, respectiv al compusului originar. În acest fel se obține un nou cuvânt, parțial identic cu baza, dar cu învelișul sonor mai scurt; el preia înțelesul întregii formații complexe originare. Procedeul se aplică în interiorul unei limbi sau în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a întregii construcții. Modificatorul este de multe ori un adjectiv sau un adverb care modifică sensul unui nume, al unui pronume sau al unui verb. Pentru ilustrarea faptului că propozițiile sunt structuri formate pe baza unor reguli sintactice asupra cărora semantismul nu are nicio influență, a devenit faimoasă o propoziție fictivă construită de Noam Chomsky, corectă gramatical, dar nu și semantic: Colorless green ideas sleep furiously = Ideile verzi incolore dorm furios, care poate fi schematizată în felul următor: P = GN (A
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
domeniului semantic, schimbă însă fundamental perspectiva, relevând faptul că, în fond, o analiză corectă a cuvintelor formate prin condensare trebuie efectuată prin compararea înțelesului lor nu cu acela al omonimelor care fac parte din structura termenilor complecși originari, ci cu semantismul chiar al sintagmelor / compuselor respective. Iată de ce este important să relevăm modul în care se formează cuvintele condensate și statutul de procedeu special al creației lexicale pe care îl are condensarea lexico-semantică. În acest fel, termenilor rezultați în urma condensării unor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
categorii" (p. 9). La fel de complicată este adesea și delimitarea compuselor de grupurile sintactice stabile, inclusiv de locuțiuni, de vreme ce în majoritatea cazurilor structura lor (inclusiv topica) este identică (fiind analizabilă tot într-un cap și unul sau mai mulți modificatori), iar semantismul lor este la fel de unitar. Nici măcar aplicarea concomitentă a mai multor criterii, referitoare la comportamentul sintactic, la gradul de unitate morfologică și de unitate din punct de vedere semantic nu duce decât în unele cazuri la o clarificare în această privință
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
câini sau despre fidelitate are un câine-lup, nu un lup veritabil, și locuiește în orașul Ocna-Mureș, nu în Ocna Sibiului). Printre situațiile favorabile condensării primare se află, așadar, și cele în care, deși textul nu face referire la elementul omis, semantismul altor secvențe ale enunțului sau ale mesajului în întregul său este cel care dezambiguizează sensul cuvântului reținut dintr-o sintagmă, ceea ce înseamnă că în această primă etapă poate exista și o condiționare, o dependență semantică nu directă, ci implicită față de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și de înțelesul cu care el este folosit mai frecvent. Prin Apuseni se înțeleg Munții Apuseni în cercuri mult mai largi ale vorbitorilor decât prin Occidentali termen și el condensat, folosit însă numai de specialiști în loc de Carpații Occidentali din cauză că în semantismul lui occidental predomină sensul "locuitor al țărilor din Occident (Europa și America)", în timp ce apusean este rar utilizat cu această semnificație și mult mai frecvent cu aceea de "vestic, aflat la vest". Cuvintele se află în această etapă a procesului de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s.v. sintagmă, respectiv compunere); această constatare este valabilă și pentru compusele care conțin elemente tematice 97. Ceea ce trebuie remarcat de la bun început este că cele mai multe grupuri sintactice care ajung să fie condensate sunt de tip nominal, și anume substantival, având semantism și comportament sintactic de rigoare, iar ca centru un substantiv. Mult mai rare sunt condensările din sintagme adjectivale (în unele limbi putând avea ca centru nu un adjectiv, ci o altă parte de vorbire) sau verbale (unele având verbul central
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
diferit. De aici rezultă că, indiferent de împrejurările care permit divizarea etimonului complex străin în constituenții săi, starea deficitară a cunoașterii limbii donatoare transpare în domeniul semantic: deși unul dintre elementele constitutive este identificat formal și, eventual, semantic, iar perceperea semantismului etimonului complex și segmentarea acestuia sunt, de cele mai multe ori, corecte, cel puțin unul dintre constituenți nu poate fi "tradus" exact, astfel încât el este considerat fie suficient (deci de reținut), fie neglijabil (deci de omis) pentru exprimarea înțelesului întregii formații complexe
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
rezultă că avem a face, în analiza oricărui cuvânt, cu trei aspecte definitorii: forma sa fonetică, semnificația acesteia, precum și caracteristicile sale gramaticale, care pot fi exprimate și prin forme morfologice diferite și prin care se manifestă atât fonetismul, cât și semantismul său. Din punct de vedere lexical, cuvântul este un ansamblu de sunete, constituit în semn lingvistic, care exprimă o noțiune, reflectată în sensul său; din perspectivă gramaticală, el nu există decât dacă are valori și funcții concrete realizate într-un
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
capitol anterior că analiza semantică a cuvintelor formate prin condensare trebuie efectuată comparând înțelesul lor nu cu acela al omonimelor din structura compuselor / sintagmelor originare (caz în care am constata faptul absurd că toate și-au modificat sensul), ci cu semantismul chiar al termenilor complecși respectivi, adică al etimoanelor lor. Din această perspectivă, singura corectă, se remarcă transmiterea aproape sistematică a semnificației termenului complex asupra noii formații lexicale, ceea ce se explică prin faptul că procedeul condensării este aplicat tocmai pentru că unul
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
au fost recunoscute, identificate într-un fel sau altul (eventual prin falsă analiză), cel puțin formal, dacă nu întotdeauna și semantic, drept unități lexicale. b) Condensarea se manifestă ca fenomen sintactic de amalgamare a valorilor și funcțiilor (ca și a semantismului) constituenților termenului complex; elementele componente, având la început funcții sintactice diferite, fuzionează într-o singură unitate lexicală, care, preluând forma unuia dintre constituenți, își asumă una sau alta dintre cele două funcții. În ceea ce privește structura sintactică a etimonului, regentul este menținut
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]