273 matches
-
va fi poporul ce veghează și trăiește așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea și ura Și spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de umple trăsura... Se gată - bag seama - cu gluma și șaga! Semeția rănește, ‘nălțarea-trufia doboară Înălțimile Golan, cu crestele neprimitoare Noi nu le-am uract... Cine urcă, oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare! Aruncătorii de pietre din Gaza rânjesc... Contigente de tineri! De-ar fi cioplitori, ori zidari, Că
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
ia pe toate Din rațiuni necunoscute nouă Ne ia averile,ne ia frumusețea, Memoria mințile Și tot ce-avem mai drag, Dar noi tot nu înțelegem Să ne oprim din adunat. Ale noastre sunt numai Ambițiile,orgoliile, Invidiile, răutățile, Crimele , semețiile, Lăcomiile desfrânările, Împreună cu toate suferințele Născute din ele. Și tot nu înțelegem Să renunțăm la păcate. Niciodată pace, niciodată liman, Blestemați pentru neascultare Suntem urmașii lui IOV Îndură-te , Doamne de Iovii Tăi! Referință Bibliografică: Acatist de Dragoste Eterna / Sabina
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
este visul omenirii de iubire și lumină”(Întruparea iubirii). În subtitlul ,,Natura, farmec și suferință” cuprinde versuri dedicate florilor, fenomenelor naturale și evenimentelor sociale. Dacă la Dimitrie Anghel florile simbolizează stări sufletești, sentimente profund umane, la Elena Trifan asistăm la semeția florilor:,,Petunia-i regină peste flori... / Trandafirul domnește mândru în palat / Ocrotit cu dragoste de împărat.../ Dalia cea tacticoasă / E mândră de talia-i grațioasă” (Semeția florilor). Autoarea dedică florilor un adevărat imn de admirație: ,, Flori albe de păr, / Flori
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
Dimitrie Anghel florile simbolizează stări sufletești, sentimente profund umane, la Elena Trifan asistăm la semeția florilor:,,Petunia-i regină peste flori... / Trandafirul domnește mândru în palat / Ocrotit cu dragoste de împărat.../ Dalia cea tacticoasă / E mândră de talia-i grațioasă” (Semeția florilor). Autoarea dedică florilor un adevărat imn de admirație: ,, Flori albe de păr, / Flori roze de măr, /flori galbene de ghiocei, / Flori liliachii, flori roșii, / Flori arămii, / Flori ale sufletului, flori, / Înfloresc în grădina din noi”( Florile sufletului). Elena Trifan
NOTE DE LECTOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365925_a_367254]
-
obosit, maică... E zăpușeală rău în droaga asta, a încercat ea să se justifice, ducându-și din nou, cu o mișcare tremurătoare, batista peste frunte. Cealaltă femeie, bine legată și îndrăzneț îmbrăcată pentru cei aproape 60 de ani purtați cu semeție pe umerii acoperiți doar de bretelele subțiri ale rochiei de culoare crem, neatentă, cu gândul plecat nu se știe unde ori din cauza gălăgiei permanente din microbuz, nu i-a răspuns. Privea și ea pe fereastră. Departe. Peste câmpul în care
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
Monet, Pierre Auguste Renoir, Ștefan Luchian, Theodor Pallady. Tabloul „Lalele” al lui Henry Matisse, prin verticalitatea ansamblului, cât și a culorilor dispuse de jos în sus, într-o ierarhie de alb, galben, roșu, creează o puternică impresie de viață, vigoare, semeție, demnitate. Claude Monet în tabloul „Câmp de lalele în Olanda” asociază două simboluri ale Olandei: laleaua și moara de vânt într-un spațiu luminos, strălucitor, armonios, proiectat parcă în infinit și totuși limitat de bolta luminoasă și ocrotitoare a cerului
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
furtună întunecată ce coboară de sus, vărsând dintr-odată șuvoaie de apă peste elegantele colonade ale Academiei. Natura însăși este cutremurată de dezlănțuirea furtunii. Doar o singură pasăre își dorește o astfel de vreme, îndrăznind să se înălțe maiestuos către semețiile cerului și înghițind avidă șiroaiele de ploaie. Sunt un vânt călător, azi sunt aici, mâine - cine știe unde în altă parte. Sunt pornit să ridic pălăriile colorate, de vară, ale domnișoarelor care se plimbă. Nu vă uitați mânioase la mine, sunt doar
IMAGINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364834_a_366163]
-
e ca cineva din cei îmbunătățiți. Ținând acestea ca pe un semn al intenției lui, trecând sub tăcere multe, e de ajuns să grăiască pentru ca să-l cunoaștem prin cel ce a mințit pe tatăl minciunii vorbind prin el, iar din semețiile cu care se osândește ne învățăm vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
care picură mireasma sfântă a acestui Neam Dacoromân, multimilenar și arhibinecuvântat, Dumnezeu luă rotunjimea horei, legănarea apei, tremurul căprioarei, îmbrățișarea dorului, tulnicul doinei Oltului, surâsul soarelui, cutezanța ierbii, broderia florilor, murmurul baladei Jiului, bocetul codrului, firul legendei Dunării, zborul pescărușilor, semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎȚI AMINTEȘTI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îți amintești Roxanei, Să mergem iar spre Bran ca altădată, Cu Făgărașii falnicii, Bucegii - Cu semeție și pietroși moșnegii - Pe cale de poveste descântată. Pe-aici treceau și principii, și regii; Plimbarea de atunci n-a fost uitată, Adânc în amintire e-ncrustată, Vibrează în acorduri lungi arpegii. Nu ai uitat, îți mai aduci aminte, De parcă-n loc
ÎŢI AMINTEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361750_a_363079]
-
pur și plin de poezie și curățime, pentru că acolo Dumnezeu a revărsat mult har și binecuvântare, și vă mărturisesc, așa este! Cu siguranță, Diana este una dintre minunile lăsate de Creator ca să se formeze și să crească din frumusețea și semeția Apusenilor, din sufletul ei țâșnind, ca un izvor de frumusețe și puritate, o puzderie de cuvinte încumințite în duioșia versului sau țesute în neasemuite pânze de poveste. Prima ei poezie se intitulează “Dia și gădinița” și este scrisă în 2007
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
său, așteaptă să fie primiți. Îi primește de-abia catadicsind să se ridice în capul oaselor și-i invită să șadă mai departe de el, după ce le-a cercetat cu scârbă și dispreț îmbrăcămintea bogată și bărbile încâlcite. Pilat: (cu semeție, după schimbul de saluturi) Nu m-așteptam, distinși evrei, să ne vedem așa degrabă. Ce treburi v-au silit la drum pe zăpușeala asta oarbă? Ana: (vizibil deranjat de primire și de apelativul întrebuințat) Cum știi prea bine, hegemon, suntem
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
trecut, părul ți-a albit, Dar încă nu se vede că ai obosit! Și chiar dacă azi, nu ești ca-n trecut, să te schimbi nu poți: iubești mult, și-atât! DIN „DOR” ATÂTEA... Din tânguirea doinelor și foșnetul brazilor, din semeția munților și murmurul izvoarelor, din frumusețea basmelor ce-mi incântau copilăria, Din smaraldul ploilor și aurul holdelor, din geamătul gliei îngrășată de eroii neamului, din zbuciumul valurilor ce se sparg de țărm, din aerul pădurilor, ca nicăieri înmiresmat, în lume
PĂTIMAŞA IUBIRE (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351934_a_353263]
-
energică, dornică să răstoarne noua lume în care abia intra. Trecu prin dreptul unei vitrine și se privi curios: ochelarii aceia cu lentile groase îi dădeau aerul unui intelectual de prim rang, cu ifose de mare vedetă în domeniul chirurgiei, semeție câștigată de-a lungul anilor, amplificată odată cu înălțimea vârstei. „Să mă așez pe o bancă, să văd cum este să stai pur și simplu, se derulezi amintiri din memorie și să fii pierdut între prezent și trecut”. , își spuse atunci când
PENSIONARUL de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350609_a_351938]
-
Un cântec tulburător. Copil fiind m-am bucurat De tot ce era frumos, Acum poate am uitat De acel băiat timid, sfios. Am crescut. Plecat în lume, Să înfrunt urcușul vieții Bucuros nici nu pot spune, Acum la vârsta bătrâneții. *** SEMEȚIE Tinere fără teamă, Privește înainte, Sfidează timpul. Tu nu ai trecut, Doar viitor. Fii optimist. Referință Bibliografică: Sunt de vină? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 418, Anul II, 22 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai
SUNT DE VINĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346611_a_347940]
-
a țărănimii colectivizate sau navetiste, deși vorbea mereu de bunăstarea întregului popor, punând în schimb totul pe strălucirea națiunii noastre socialiste și a cincinalelor. Din nefericire, puterea și strălucirea sa personală în fața poporului român, în fața lumii l-a dus de la semeția țărănească la grandomania conducătorilor comuniști și, odată ajuns președinte de țară, la megalomanie de genial și planetar până la stări de-a dreptul iraționale, paranoice intrinseci dar și datorită factorilor extrinseci suscitați de perfidia și obediența celor din jur, a oportuniștilor
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
geografic, cu codrii seculari; ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, ce formează defileul cunoscut sub denumirea ,,Strâmtorile Țicăului”, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar acesta zona poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarța de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabila. Această zonă etnografica prezintă numeroase enigme, dar și valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
astfel un adevărat factor de stabilitate politico-militară în această zonă. Construită pe o terasă tăiată într-un pinten de deal situat la circa 500 de metri către apus de ruinele castrului roman și ale piciorului podului lui Traian, dominând cu semeție Dunărea, cetatea Severinului (Castrum Zeurini) avea două incinte - exterioară și interioară - deci două rânduri de ziduri, construite din blocuri de piatră brută legate cu mortar, precum și din materiale luate de la ruinele castrului roman; în formă de patrulater (aproximativ dreptunghiulară), incinta
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
trecu prin 'nainte-mi Fără-a mă lua în seamă. Ca o stană rămăsei; Cucuvelele-mi Tânguiau în urechi... Într-un timp mă pomenii Strigându-i (fără a mă auzi): „Hei, sunt eu, Întoarce-te!” Ea-pace Se-ndepărta netulburat, Doldora de semeție. Pietrele-n stele se prefăcură. Cu irizări blonde-aurii, Scăpărau sub pașii ei. Mă uitase: Atât de repede, Atât de neașteptat, Atât de dureros mie, Mă uitase. Cât de rândunică-mi fusese Inima- Și-acum O căram Icnind, Cum Atlas osândit
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
temei le ancorează. Ridică-ți fruntea! Subteranele de granit Le vei înnobila, Mult până dincolo De cea a diamantului. Ridică-ți fruntea! Te vei afla printre Fulgurații celeste, Cu mult, o! Cu mult Devansându-le. Ridică-ți fruntea! Cu frunte-n semeție-mi vei apărea O tânără domniță Traversând spații mirifice Rezervate naiadelor. Ridică-ți fruntea! Tu, floarea mea de portocal, Nu te sfii, redă-i noblețea! Chiar lipsită de diademe, Ea va conferi ce-i ești Rang de Semiramidă. Ridică-ți
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
necunoscutului împingeam bicicleta spre marginea orașului, hrănit cu suspin și rugăciune. Doar eu sunt pe alei, printre clădiri căutând răspunsuri dincolo de zidurile condamnate la tăcere. Întorcându-mi privirea am început să tremur zâmbind. Plouă. Lumânările s-au stins brusc sub semeția coloanei a șasea. E duminică și clopotele bat. M-am trezit devreme. Lăcrimez cu optimism. Sufletul își serbează renașterea. Referință Bibliografică: Ca într-un dans al iertării (a șasea coloană) / Gabriel Dragnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 671, Anul
CA ÎNTR-UN DANS AL IERTĂRII (A ŞASEA COLOANĂ) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369935_a_371264]
-
și primejdia, când tu te vei sârgui a fi sluga tuturor, gata a face și a suferi toate pentru aceasta. Să cumpănim acestea, iubiților, și cu toată râvna să ne sârguim la smerenie. De am fi tratați de alții cu semeție, de am fi batjocoriți, luați în râs și disprețuiți, să le suferim toate cu răbdare! Căci nimic nu ne poate așa înălța, nici face așa de cinstiți și mari, ca fapta bună a smereniei”. Cel de-al treilea dascăl al
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
Flori ale sufletului, flori, Înfloresc în grădina din noi. DANSUL FLORILOR Roiesc florile-n livadă Albe, fragede, înmiresmate, Cu glasuri de fructe coapte. În jocul amețitor al vântului Se cerne neaua pământului, Pură, albă, diafană Pentru om și pentru țară. SEMEȚIA FLORILOR Miroase-a flori liliachiu Și argintiu și auriu. Bujorii își aprind obrajii în zori, Lalelele împodobesc grădinile Într-o paletă de culori Alese de un pictor uimitor. Iasomia miroase narcotizant. Trandafirul domnește mândru în palat, Ocrotit cu dragoste de
GRUPAJ POEZII FLORI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362703_a_364032]
-
ce altădată da șarm obrazului, se adâncise, împietrind figura. Cel mai neobișnuit arăta gâtul - subțiat într-atât, de l-ai fi bănuit neînstare să mai poarte greutatea capului. Tată-său avea totuși o ținută degajând o cuviincioasă și abia insinuată semeție, care le amintea cunoscuților că, nu demult, fusese militar. Nu trebuia să fii un foarte bun psiholog ca să citești din vorba-i prea domoală de-acum, din gesturi, din manifestări, o stângăcie soră cu nesiguranța de care, sperau toți, avea
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
sprijinindu-se, în deosebi, pe umerii oamenilor care muncesc în deplin anonimat, oameni care își văd de rosturile lor așa cum au învățat din moși-strămoși și prinzând din zbor și unele beneficii ale noutăților tehnice. Sunt mulți oameni care își păstrează semeția românească scăldată în lumină, cinste și hărnicie, căci sămânța bună, strămoșească, n-a pierit. Și nici speranța din inima românilor nu a pierit, chiar dacă și ea a fost umbrită. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, de ce s-ar reîntoarce din exil în patria
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]