275 matches
-
geana din dansul norilor. Să admirăm genialitatea formei în puterea naturii, limpezimea apelor, în șoapta vântului. Mediul înconjurător e o enigmă pentru noi. Plin de culori pastelate si nuanțele curcubeului. Să învățăm să fim liberi, din zborul păsărilor. Să avem semeția și distincția munților, gingășia plantelor, căldura soarelui, limpezimea de cleștar a apelor..inocența copiilor... Macrameul alb al paradisului... Camelia Constantin 2010 Referință Bibliografică: DANTELA / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de
DANTELA de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Dantela_0.html [Corola-blog/BlogPost/371253_a_372582]
-
sonete - Opera omnia”, o veritabilă antologie de poeme din specia lirică a Sonetului,se păstrează pe o constantă lirică existențial-nostalgică, pentru că poetul Aurel M. Buricea are dorul, nostalgia câmpiei largi a Bărăganului cu cumpene de fântână, care împung Cerul cu semeții de „coloană infinită” brâncușiană; își acordează bătăile inimii și zvâcurile sufletului său generos în cântec de dropie; își reglează ritmul profesional de intelectual rasat și de elev al lui Pitagora, doar după cântecul cucului, când țăranul român a știut dintotdeauna
LAUDATIO – LA ANIVERSARĂ „101 POEME – OPERA OMNIA – DE AUREL M. BURICEA de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/dumitru_anghel_1427175081.html [Corola-blog/BlogPost/357798_a_359127]
-
Aceeași blândețe și distincție o admirase și ea la bunicul său. Aceleași amintiri din perioada războiului, ca și cele legate de căile ferate. Poate doar o altă întorsătură a sorții... Oameni curajoși, luptând pentru un ideal, modești, dar privind cu semeție peste mediocritate, oameni puternici, încovoiați de regim, dar niciodată înfrânți. Rosti și Mira, cu gândul la bunicul ei, într-o contopire de amintiri: „Rămas bun, bunicule!” Referință Bibliografică: CONTOPIRE - 12 - GLASUL TRENULUI / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GLASUL TRENULUI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1461711477.html [Corola-blog/BlogPost/381727_a_383056]
-
În secolul al patrulea-n Bizanț ... În secolul al patrulea-n Bizanț, Împărăteasa zisă Plagudia, Neajungându-i ei, Împărăția, Ca guda ce își rupe al ei lanț Venit-a chiar pe Munte-n pași de danț Ca să-și arate toată semeția. Deodată, însă-i împietri trufia, Când auzi de dincolo de-un șanț Al Maicii Domnului, temutul glas: „Întoarce-te! Eu sunt Împărăteasă Pe Sfântul Munte; el îmi este vas! De-aici-'nainte, nici femei cu rasă N-au să mai calce
SONETELE DE LA MUNTELE ATHOS de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Pascu_balaci_1396833089.html [Corola-blog/BlogPost/343209_a_344538]
-
viclenie. Să se depărteze de la rău și să facă binele. Deci cea fapta rea este lăcomia pântecelui, și beția, și desfrâul. Fapta rea este iubirea de arginți, lăcomia, pofta de avere și nedreptatea. Fapta rea este slava deșartă, cutezanța și semeția. Să se depărteze deci tot omul de la asemenea rele și să le împlinească pe cele bune. Care sunt acestea? Înfrânarea, postul, înțelepciunea, dreptatea, milostenia, îndelunga răbdare, dragostea, smerenia - prin care ÎL dobândim în schimb, cu vrednicie, pe Mielul lui Dumnezeu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR by http://confluente.ro/Cateva_invataturi_despre_praznicul_stelian_gombos_1332505724.html [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someș, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Țicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarța de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabilă. Această zonă etnografică prezintă numeroase enigme, dar și valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste
PLAIURI CODRENEŞTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/radu_botis_1424118474.html [Corola-blog/BlogPost/353207_a_354536]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SEMEȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului SEMEȚIE Tinere fără teamă, Privește înainte, Sfidează timpul. Tu nu ai trecut, Doar viitor. Fii optimist. *** SIMBOLIC Simbolic eu, Efemer fulg de nea, Cristalizată într-
SEMEŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1445547746.html [Corola-blog/BlogPost/368313_a_369642]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SEMEȚIE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1757 din 23 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului SEMEȚIE Tinere fără teamă, Privește înainte, Sfidează timpul. Tu nu ai trecut, Doar viitor. Fii optimist. *** SIMBOLIC Simbolic eu, Efemer fulg de nea, Cristalizată într-un, Microorganism, Instabil. Gândire zburdalnică, În nesfârșitul Univers, Figură șăgalnică, Plină de interes. Referință Bibliografică: SEMEȚIE
SEMEŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1445547746.html [Corola-blog/BlogPost/368313_a_369642]
-
SEMEȚIE Tinere fără teamă, Privește înainte, Sfidează timpul. Tu nu ai trecut, Doar viitor. Fii optimist. *** SIMBOLIC Simbolic eu, Efemer fulg de nea, Cristalizată într-un, Microorganism, Instabil. Gândire zburdalnică, În nesfârșitul Univers, Figură șăgalnică, Plină de interes. Referință Bibliografică: SEMEȚIE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1757, Anul V, 23 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
SEMEŢIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1445547746.html [Corola-blog/BlogPost/368313_a_369642]
-
Ediția nr. 236 din 24 august 2011 Toate Articolele Autorului Cheile Dâmboviței Un exercițiu de imaginație, chiar și pentru cei nedeprinși cu panorama universului montan, se impune de la început. Văzute de sus, Cheile Dâmboviței - așezate în prispa de azur și semeții celeste a masivului Piatra Craiului din Carpații de Miazăzi, reflectată în undele reci ale albiei râului - ar putea fi ușor asemuite cu o insolită crevașă, o „despicătură” tăiată în răstimpuri de eră geologică de agenții de eroziune în scoarța de
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
geografic, cu codrii seculari; ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de răul Someș, ce formează defileul cunoscut sub denumirea ,,Strâmtorile Țicăului”, tocmai la intrarea dinspre satul Țicău spre capitala administrativă a zonei - orașul Ulmeni, dar acesta zona poartă cu semeție și urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarța de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabila. Această zonă etnografica prezintă numeroase enigme, dar și valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste
VIAŢA- DARUL LUI DUMNEZEU, ARTICOL DE ANDREIA-ROXANA BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Viata_darul_lui_dumnezeu_articol_de_a_al_florin_tene_1352736250.html [Corola-blog/BlogPost/350998_a_352327]
-
obosit, maică... E zăpușeală rău în droaga asta, a încercat ea să se justifice, ducându-și din nou, cu o mișcare tremurătoare, batista peste frunte. Cealaltă femeie, bine legată și îndrăzneț îmbrăcată pentru cei aproape 60 de ani purtați cu semeție pe umerii acoperiți doar de bretelele subțiri ale rochiei de culoare crem, neatentă, cu gândul plecat nu se știe unde ori din cauza gălăgiei permanente din microbuz, nu i-a răspuns. Privea și ea pe fereastră. Departe. Peste câmpul în care
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Partajul.html [Corola-blog/BlogPost/367148_a_368477]
-
furtună întunecată ce coboară de sus, vărsând dintr-odată șuvoaie de apă peste elegantele colonade ale Academiei. Natura însăși este cutremurată de dezlănțuirea furtunii. Doar o singură pasăre își dorește o astfel de vreme, îndrăznind să se înălțe maiestuos către semețiile cerului și înghițind avidă șiroaiele de ploaie. Sunt un vânt călător, azi sunt aici, mâine - cine știe unde în altă parte. Sunt pornit să ridic pălăriile colorate, de vară, ale domnișoarelor care se plimbă. Nu vă uitați mânioase la mine, sunt doar
IMAGINI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Imagini_viorel_darie_1391761560.html [Corola-blog/BlogPost/364834_a_366163]
-
romanilor. Iată, acele clădiri maiestuoase, grădini largi, hipodromuri, coline cultivate cu viță de vie, toate într-un aranjament de vis! Acolo, pe domoalele coline spre mare, se vedeau biserici nenumărate, cu turle ascuțite, semețe, luându-se, parcă, la întrecere cu semeția castelelor Evului Mediu. Dar nu bisericile maiestuoase ori clădirile somptuoase ale bogatului oraș îl încântau pe mult credinciosul Lucas. Inima lui tresărea, mai ales, privind o micuță clădire de la marginea orașului, ce părea mai degrabă un mic templu, nu biserică
FRAŢI DE SUFERINŢĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1432621040.html [Corola-blog/BlogPost/344102_a_345431]
-
Imensitatea Nilului se reduce la un șerpuitor firicel cafeniu, iar o furtună de nisip în Sahara arată ca o ceață de culoarea cafelei cu lapte. Dacă Alpii europeni arată destul de teșiți, Munții Himalaya par a nu-și pierde nimic din semeție, spărgând parcă cerul, iar estuarul Amazonului impresionează prin proporții... - Scrieți printre amintirile Dumneavoastră din Cosmos că zilnic, între orele 19.30-20.00, treceați pe deasupra României. Cum se vedea România din Cosmos? - Era cel mai așteptat moment și îl parcurgeam cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalul-unei-misiuni-spatiale/ [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
în apropierea Dunării, situate la aproximativ 20 m altitudine. De reținut că diferența de nivel dintre Lunca Dunării și lanțul principal este de 450 m, deci destul de mare iar creasta stâncoasa a Culmii Pricopanului reproduce la o scară mai mică, semeția caracteristică a crestelor Carpaților meridionali (munții Făgăraș). Între orașul Macin și localitatea Greci , pe un fost braț al Dunării, există două lacuri mici și sărate - Lacul Sărat și Lacul Slatina, un frumos lac de agrement,lângă care funcționează popasul turistic
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
toate acele automate artizanale amenințătoare, suveici gigantice și fuse-spăngi,plăpumi, perne și saltele îndesate cu fân binemirositor dar brodate cu imperativele retragerii din lume și străpunse de andrele, furci, sârme, și țepușe, toată această împletire a muncii de femeie cu semeția izbucnită din frângerea semeției însăși, închid, în cele din urmă, un țarc ideologic fără scăpare, unde purificarea este conjurată și chiar survine brutal, fie ea traumă sau revelație(...) Dar coeziunea internă a modelului și proferarea sa militantă propulsează lucrările Victoriei
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
amenințătoare, suveici gigantice și fuse-spăngi,plăpumi, perne și saltele îndesate cu fân binemirositor dar brodate cu imperativele retragerii din lume și străpunse de andrele, furci, sârme, și țepușe, toată această împletire a muncii de femeie cu semeția izbucnită din frângerea semeției însăși, închid, în cele din urmă, un țarc ideologic fără scăpare, unde purificarea este conjurată și chiar survine brutal, fie ea traumă sau revelație(...) Dar coeziunea internă a modelului și proferarea sa militantă propulsează lucrările Victoriei Zidaru pe poziția celei
Victoria Zidaru () [Corola-website/Science/316850_a_318179]
-
valorilor vieții arhaice, rezemate pe o economie de subzistență. Mânerăul se află la o altitudine medie de 237,5 m față de nivelul mării, fiind comparabilă cu cea a localității Peștișu Mic. Principalele înălțimi (Meea, Dealul Bătăgii, Gruniu, Chiciora) nu depășesc semeția culmilor învecinate: Dealul Răcăștia (328 m), Dealul Stufitului (370 m). Încă de la prima atestare documentară, satul Mânerău este menționat în conexiune cu cetatea Hunedoarei, în componența marelui domeniu feudal de aici. Germenii emancipării sociale apar în timpul Corvinilor, când unor loiali
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Orei fântânilor”. Pentru că Emil Botta este, de fapt, cel mai artist dintre poeții români, nu atât la nivel lexical, cât mai cu seamă la acela al viziunilor. Emil Botta a fost însăși efigia poetului. Opera sa poetică și-a păstrat semeția singurătății pe care o avea poetul în viață. A fost actor al Teatrului Național din București, jucând în numeroase piese, printre care "Othello" în regia lui Nicolae Massim și filme, inclusiv în "Reconstituirea", celebrul film al regizorului Lucian Pintilie, în
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
cută anticlinală (situată în prelungirea nordică a masivului cristalin al Leaotei). Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare de vîrstă jurasică și din conglomerate și gresii cretacice. Prezența calcarelor în partea înaltă a masivului explică aspectul piramidal al Vârfului Postăvarul și semeția Muchiei Cheii care domină împrejurimile prin creasta sa zimțată ca o lamă de ferăstrău. În capătul sud-vestic al Muchiei Cheii au fost sculptate Cheile Râșnovului care deși sunt de dimensiuni relativ reduse impresionează vizitatorii prin sălbăticia lor. Dealtfel întregul relief
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
din Istoria literaturii române. Pe larg e discutată noutatea ideilor lui poetice, unele în premieră mondială, ca transpoziția senzațiilor, apropierea poeziei de muzica, verslibrismul. Admirația criticului față de opera lui Macedonski, care, prin atitudinile exacerbate ale autorului se dezvoltă într-o semeție de artă luciferică, sublimă și nemaicunoscută", este indiscutabilă. Vladimir Streinu se afirmă și își conturează profilul pe deplin atunci când abordează perioada interbelica. Spre a-i cunoaște și mai clar opțiunea estetică, va trebui să citam studiul Tradiția conceptului modern de
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
născut din veci de Tatăl, iar Sfântul Duh este purces din veci de Tatăl. Dumnezeu a adus din neființă la ființă toată lumea, pe cea văzută cât și pe cea nevăzută (lumea îngerilor). O parte din lumea nevăzută a căzut, din pricina semeției. Ea a format împărăția întunericului. Odată cu lumea începe și timpul. Primul om, făcut de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa, nu a ascultat însă de porunca lui Dumnezeu. Prin neascultarea lui, a intrat păcatul în lume și prin păcat moartea
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
de ceramică, piatră prelucrata și sculpturi în fildeș sau os dovedesc rapida dezvoltare a tehnicii în Egiptul primelor dinastii. În acea perioadă, hieroglifele se aflau în primele faze ale evoluției lor. Caracteristica artei acestei perioade poate fi definită succint prin: semeție, grandoare, mister, liniște interioară, seninătate și echilibru. Primele mari manifestări arhitectonice ale Vechiului Regat sunt mormintele faraonilor din primele dinastii, adevărate palate-fortăreață. În perioada celei de-a treia dinastii, sub îndrumarea arhitectului Imhotep, care îi era și consilier, faraonul Djoser
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
Era prea frumos ca să dăinuie” - este gândul bătrânului la atacul rechinilor. Iar când își pune singur întrebarea: “Și ce te-a înfrânt?”, răspunsul este: “Nimic. [...] Am ieșit prea în larg!”, pescarul aparându-ne astfel înscris într-un mit al îndrăznelii și semeției omului, care începe cu Icar, prăbușit fiindcă se apropiase prea mult de soare. Ca și la eroii tragediilor antice, măreția bătrânului constă în asumarea curajoasă a eșecului, în depășirea lui prin păstrarea demnității umane. Simbolul scheletului uriaș cu care pescarul
Bătrânul și marea () [Corola-website/Science/315336_a_316665]