5,553 matches
-
a afla de la alții, mereu și mereu, că poezia există în toate și peste tot și că poetul e până la urmă un om de treabă, chiar dacă toată viața lui umblă mândru și nedumerit de felul ciudat în care îl privesc semenii, ignorându-l de fapt, obosiți că poezia nu se mai sfârșește și nu folosește la nimic. Și, doamne, dacă prin absurd, catastrofal, nedrept, poezia ar fi retrasă vreodată dintre bunurile lumii și ar fi ridicată, împreună cu poeții, la cer, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
că această "eternitate" e din ce în cea mai scurtă. Măcinarea prin boală și decerebrarea vor crea în răstimpul a maximum două-trei generații un tip uman care nu se va deosebi cu nimic de contemporanul său din Mongolia sau de semenul său din Galapagos (știți, insula cu monștri!) O populație pe care copiii sau nepoții lui Ponta și-ai Dacianei vor putea să-i conducă exact în țarcul pregătit azi de buncii lor. Ne lăudăm cu performanțele naționale din învățământ ("olimpici
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
singur, părăsit sau izolat. El înaintează spre bucuriile veșnicei Împărății cu și în Hristos, aflând în El pe Cineva care poate să-l înțeleagă, să-i aline sufletul și să-l ajute. Bunul creștin concepe slujirea plină de iubire a semenilor și ca pe o slujire adusă, implicit, lui Dumnezeu, iar slujind comunității Bisericii, are cinstea de a fi colaborator cu Hristos la realizarea Împărăției lui Dumnezeu. Compasiunea și ajutorul divin pentru omul suferind De la bun început subliniem faptul că mesajul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ale sufletului și revarsă binecuvântarea mângâierii în sufletele îndurerate și în trupurile suferinde. Cuvântul Său, mâna Sa (Mt. 8, 3; 20, 34), marginea hainei Sale (Mt. 9, 20) toate săvârșesc minuni pentru vindecarea și mângâierea celor în suferințe. Unii dintre semenii noștri înclină uneori să creadă că Fiul lui Dumnezeu este departe de noi, pe tronul Său ceresc, lângă Dumnezeu-Tatăl și că suntem singuri în suferințele noastre, însă nu este deloc așa. Și aceasta numai dacă ne amintim fugitiv de episodul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
îndemna astfel pe creștini, amintind episodul avraamic: „Primirea de oaspeți să n-o uitați căci prin aceasta unii, fără ca să știe, au primit în gazdă, îngeri” (Evr. 13, 2). Dumnezeu își întoarce fața către cei care-și întorc fața spre semenul lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai în raportarea directă la El, în formele de cult și în împlinirea legilor divine, ci și în slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni: una
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
întoarce fața către cei care-și întorc fața spre semenul lor Slujirea lui Dumnezeu se concretizează nu numai în raportarea directă la El, în formele de cult și în împlinirea legilor divine, ci și în slujirea, sub diferite forme, a semenilor noștri. Întotdeauna noțiunea de slujire comportă două dimensiuni: una verticală, îndreptată spre Dumnezeu și alta orizontală, orientată către aproapele nostru, între ele existând un raport de intercondiționare. În concepția Sfinților Părinți, nu poate fi un alt semn mai bun de
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
a celui credincios și a celui ce-L iubește pe Hristos, ca slujirea fraților și purtarea de grijă de mântuirea lor și nimic nu mânie atât pe Dumnezeu cât disprețul pe care-l arată cineva îndatoririlor ce le are față de semenii săi. Slujirea aproapelui este o îndatorință pentru orice creștin, după măsura puterii fiecăruia. Că este o condiție cerută tuturor, reiese din felul în care se va face Judecata de apoi, când vom fi întrebați dacă am făcut bine celor mai
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
îndatorință pentru orice creștin, după măsura puterii fiecăruia. Că este o condiție cerută tuturor, reiese din felul în care se va face Judecata de apoi, când vom fi întrebați dacă am făcut bine celor mai mici ai lui Hristos, slujirea semenilor fiind decisivă pentru mântuirea sau pierderea veșnică. Cel ce împlinește porunca dragostei se aseamănă cu Dumnezeu Care este dragoste (I In. 4, 8), iar cel ce se aseamănă cu Dumnezeu și-a desăvârșit menirea sa în această lume. Tot ceea ce
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
altora bucurii, bucuria împlinirii dragostei de frate care este porunca divină de căpătâi ce stă la temelia celorlalte și constituie o condiție sine qua non intrării în Împărăția promisă. Iubirea creștină activează deci prin ceea ce Hristos Domnul a numit slujirea semenilor. Într-adevăr, a te pune în slujba aproapelui din iubire pentru Bunul Mântuitor și a-ți asuma în parte rolul Lui de a vindeca sau măcar de a alina durerea celui suferind înseamnă a împlini, în gradul cel mai înalt
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
5-7). Întreaga activitate pământească a Mântuitorului, de la nașterea Sa smerită în staulul din Betleem și până la jertfa supremă de pe crucea Golgotei, poartă amprenta unei jertfelnice și smerite slujiri și constituie pentru noi o adevărată paradigmă în acest sens. Pentru slujirea semenilor și pentru mântuirea lor, Fiul lui Dumnezeu ia chip de rob (Filip. 2, 3 8), înfruntând și moartea pe cruce. Slujim aproapelui, pentru că-l prețuim ca pe un fiu iubit al lui Dumnezeu, înfiat de Duhul Sfânt prin harul Sfântului
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
primim înfierea cea duhovnicească și devenim unii față de alții frați în Hristos Fratele nostru, Care a luat trupul nostru din nemărginita Sa iubire față de noi și pentru mântuirea noastră. Dumnezeu își întoarce fața către cei care-și întorc fața spre semenul lor căruia îi acordă mărinimos ajutorul și „este în apropiere de cei care sunt în apropiere de fiecare de cei din jurul lor”19. Pentru a-i anima și mai mult pe ceilalți și a-i convinge de aceasta, Sfântul Vasile
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
așa-numitele bolnițe unde monahii stăteau ca în fața altarului la patul fiecărui suferind pe care îl slujeau. Pe lângă bolnițe, în preajma centrelor episcopale, mănăstiri sau parohii, mai funcționau cămine pentru bătrâni, cantine pentru săraci, orfelinate etc. Cei care-i îngrijeau pe semenii lor considerau că - în ceea ce privește valoarea și însemnătatea omului -, după Dumnezeu, orice om este ca un dumnezeu; slujeau pe cei bolnavi cu dragoste creștină, îi îmbărbătau în răbdare, le insuflau nădejdi de mai bine, le mângâiau sufletele, rememorau sensul bolii și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
frică pe cei bolnavi, îngrijindu-i în chip pilduitor, dându-le mare ajutor în cele ale credinței în Hristos și arătându-se foarte bucuroși să moară deodată cu ei, căci molipsindu-se de boala celuilalt, ei atrăgeau asupra lor boala semenilor lor și luau bucuroși asupră-le și suferințele celorlalți frați. Și mulți din ei au ajuns să închidă ochii după ce dăduseră îngrijire bolnavilor și după cei îi scăpaseră din boală, sfârșindu-se astfel prin aceea că au atras asupra lor
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
de folos obștesc, ca: bolnițe, azile, spitale etc. Cuvioșii părinți și credincioșii Bisericii au înțeles că fericirea în lumea aceasta și mântuirea sufletului pot fi dobândite atunci când, eliberați de lanțurile egoismului, reușesc să-și consacre tot zelul și strădania slujirii semenilor, cu iubirea, smerenia și dăruirea cu care i-a slujit Hristos Domnul. 35 Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în: PSB, vol. XIII, Editura IBMBOR, București, 1987, p. 292. 36 Eusebiu
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
societății? Ce pondere au mediile de informare în formarea individuală? Cum sunt formate abilitățile sociale? Ce cariere deschide în mod direct școala, la fiecare nivel al său? Ce autoritate au astăzi profesorii? Răspunsurile la asemenea întrebări ar putea schița portretul semenilor noștri." O asemenea investigație ar trebui să excludă problema banilor, fiindcă se știe deja bine că învățămîntul e subfinanțat. l Pe următoarele trei pagini de revistă e transcrisă înregistrarea unei dezbateri a G.D.S. cu tema învățămîntul în impas? Participanții - decani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
Germania nazistă, el s-a distanțat vădit și categoric de mișcarea național- socialistă, convertindu-se la catolicism.Cîțiva ani după război a fost supus interdicției de a publica. Cunoscătorii biografiei canettiene susțin că autorul a știut adesea să-și transforme semenii în mingi de ping-pong, observație verificată poate mai ales de relațiile cu partenerele de viață: cu cele două soții,Veza și Hera, cu numeroasele amante. Turbulențele sentimentale nu au afectat ritmul de metronom al activității scriitoricești, nici în perioada petrecută
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
Rodica Zafiu Judecarea semenilor în funcție de criteriul inteligenței este o practică extrem de răspîndită, reflectată - mai ales în discursul Jumoristic și în limbajul familiar și argotic - într-o mare diversitate de termeni și perifraze. În cultura română tradițională judecata asupra inteligenței - cu verdictul prost / deștept - pare
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
că tocmai a ieșit din cabinetul ministerial? Dacă te uiți la felul în care pășesc pe culoarele Parlamentului sau la dezinvoltura cu care intră și ies din limuzine, ai zice că s-au născut să conducă mulțimile și să aducă semenilor fericirea pe pământ. Sigur că, la a doua privire, lucrurile încep să scârțâie. Parc-am fi în țata împăraților goi. În afara unei aroganțe transideologice, molipsitoare de la un partid la altul și de la un ministru la altul, mare lucru nu e
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
o săvârșească de dimineața pân' la-ntunecoasa strajă, pleoapele singure n-ar fi în stare. Le-ajută moartea și viața. Clipă de clipă moartea le închide, viața le deschide. Reperul cel mai evident al identității umane, fie și doar printre semenii noștri în societate, este poate numele cuiva. Oricât am fi de conștienți cât de supusă hazardului este ,botezarea", acest gest de identificare ne marchează - cu foarte puține excepții - pentru toată viața. Timp de secole, și chiar mai mult, în spațiul
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt uniți cu semenii lor sub conducerea episcopului 11. Starea lor finală 5 Ideea fundamentală a teologiei Bisericii Răsăritene a subliniat-o mai târziu și Sfântul Grigorie de Nazianz: „numai cel ce devine una cu Dumnezeu este mântuit”. (Epistole, 101, PG XXXVII, col. 118
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
sale nu sînt lipsite de logică (poate nu pun întotdeauna în ecuație întreaga informație, se întemeiază, adesea, aproape exclusiv pe elemente exterioare, vizibile cu ochiul liber) și ele ar putea fi, fără probleme, și chiar sînt, împărtășite de mulți dintre semenii noștri: În ultima vreme, în lume, parcă totul o lua razna. Nu doar în Virto. Filip nu mai știa ce să creadă. Manifestație nudistă în Chile. Cine ar fi îndrăznit sub Pinochet? Nenumărate defilări homo de-a lungul și de-
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
trăit de români în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Disperarea îi scoate pe oameni din nou în stradă, urmează o altă revoluție menită să îl îndepărteze pe tiran și să readucă oamenilor libertățile specifice unui regim democratic. Drama multora dintre semenii noștri este aceea că trăiesc în dictatură cu nostalgia democrației, dar odată ajunși în democrație devin cuprinși de nostalgia dictaturii. Sensul istorei la Alexandru Ecovoiu nu mai este unul dialectic (ca la Hegel și Marx), ci unul perfect circular, în
In Virto veritas by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11622_a_12947]
-
Iordan Datcu În câteva pagini, dense de fapte și amintiri, inserate în volumul îngrijit de ea și apărut la centenarul nașterii lui Alexandru Rosetti, Andriana Fianu scria: "E hazardat să afirmi că poți cunoaște bine, profund, în totalitate un semen, oricât de apropiat ți-ar fi. îl poți cunoaște într-o relație afectivă, profesională, amicală, socială, totdeauna subiectivă, nuanțată, stabilită între cei doi, cu reverberații spre mediul înconjurător, niciodată completă". Și adăuga o explicație pentru relația ei de o viață
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
maximă importanță. Împotriva individualismului „falșilor învățători” docetici, el subliniază nevoia de a arăta dragoste pentru văduve și orfani și pentru acei în nenorocire 10. Adevărații creștini nu sunt cei care își urmează propria voință, ci acei care sunt uniți cu semenii lor sub conducerea episcopului 11. Starea lor finală 5 Ideea fundamentală a teologiei Bisericii Răsăritene a subliniat-o mai târziu și Sfântul Grigorie de Nazianz: „numai cel ce devine una cu Dumnezeu este mântuit”. (Epistole, 101, PG XXXVII, col. 118
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
revanșă, cuceririle încurcate și efemere 145. În aceste cazuri, cel care desfrânează poate avea impresia că o face din dragoste pentru celălalt, dar el, cu sufletul înnămolit în mocirla desfrânării și pe cale de a putrezi complet 146, nu observă că semenul său nu are pofte asemănătoare. În aceste cazuri, nefiind supusă iubirii spirituale, funcția sexuală ajunge să ocupe în om un loc nespus de mare, poate chiar exclusiv, și înlocuiește iubirea cu pofta animalică și instinctivă 147. Plăcerea apărută în urma păcatului
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]