716 matches
-
-o, i-a arătat până și locul de unde era obligatoriu să decupeze. Cu mâinile sale a condus mâinile bineintenționatului domn, când micul domn n-a avut nici vlagă să agite pălăriuța... Era o pălărie obișnuită, tip borsalină, cu o calotă semicirculară, panglică roz și, poate, soarta ne va îngădui, vreodată, ca măcar ea să fie recuperată. Apollinaire, Daumier, Picasso, Bunuel sau Dali, cine au fost la început toți acești neisprăviți, cu privirile nătânge, cu nădragii sparți în șezut, guralivi, și cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
stăpânire pe sufletul său, deși era înconjurat de multă lume, amici și fete care-l iubeau. Trebuia să-și găsească sau să-și stabilească urgent perechea însă nu se putea hotărî. Perdelele trase în permanență, la casa cu un colț semicircular, nu au tremurat nicicând pentru Laur. Praful așternut peste amintirile sale nu îl mai putea șterge nimeni.
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
timpanul, o membrană care vibrează în funcție de presiunea moleculelor de aer, exact ca pielea tobei. Urechea medie este formată din trei oase mici, ciocanul, nicovala și scărița, care se unesc astfel încât să amplifice rezonanța timpanului. SCHEMĂ Din stânga sus: Ciocan Nicovală Canale semicirculare Melc Cohlee Timpan Scăriță Trompa lui Eustache (asigură egalitatea presiunii) Vibrații sonore (aer sau lichid) Urechea internă este compusă dintr-un os mic și scobit, care, datorită formei sale de cochilie, este denumit „melc” și conține organul nervos responsabil de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Echilibrul e deseori uitat, deoarece se află și el în urechea internă. Funcționarea sa este similară, întrucât depinde de excitarea celulelor ciliate din cavitățile situate în canalul osos al melcului: utricula și sacula pentru sistemul static și cele trei canale semicirculare pentru senzațiile de deplasare (senzațiile de vertij în timpul valsului etc.). Mecanismul echilibrului static a fost pus în evidență cu ajutorul unui crevete, animal care nu are decât un singur sistem, statocistul, o cavitate mică în care, datorită greutății, granulele de nisip
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
construcția civilă normală și particulară: o bazilică, un edificiu amețitor, cam în stilul monumentului lui Mausoleu, ce se vedea însă a fi riglat de un mare număr de caturi, un fel de palat comunal din blocuri de piatră, un for semicircular cu statui colosale în nișe... - Ce sunt astea? se informă Dan Bogdan strîngîndu-șigura într-o speță de ironie, în timp ce ochii căpătau o lucire critică. Le construiești undeva? - Aș! protestă Ioanide. Nu poate fi vorba de construcție lanoi, mă joc cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
6-7) reproducere după revista ,,Carpica’’) Restul inventarului găsit în morminte este destul de sărăcăcios, rezumându-se la două fibule, câteva perle de sticlă, un cuțitaș de fier, o cataramă de bronz și alte câteva piese găsite la suprafața solului: un pinten semicircular din fier cu un ghimpe simplu, de formă conică, și un fragment de oglindă, din metal. Prin urmare, necropola de la Bărboasa aparține elementului autohton, în speță daco- carpic, ceea ce o plasează cronologic în secolul al III- lea d.Hr
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din nou pe mâini cu apă și săpun; 6. se pun mănuși sterile; 7. spălarea zonei din jurul cateterului din proximal spre distal cu apă oxigentă; 8. iodarea largă a întregii zone a situsului de ieșire - care se realizeaza cu mișcări semicirculare în jurul cateterului, din proximal spre distal, iodul se lasă să se usuce apoi manevra se repeta de trei ori; 9. se aplică unguent cu gentamicina apoi plasturele. Aspectul situs-ului de ieșire va fi consemnat în mod special, iar în cazul
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
de tip excavat, arc de elipsă sau în unghi obtuz, plasat subgingival 0,3 mm la dinții insuficient de lungi, și juxtagingival la cei înalți. Pragul se va prelungi pe fețele proximale până la limita preparației, deci, va fi un prag semicircular. Prepararea șanțurilor Scop: de a suplini lipsa încercuirii totale, prin nervurile metalice care vor culisa în aceste șanțuri, mărind atât retenția și stabilitatea, cât și rezistența protezei fixe unidentare. Paralelisme: pentru inserția onlay-ului, mai corect spus, a punții cu un
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
vor avea 0,8-1 mm atât adâncime, cât și lățime, cu precizarea că, spre colet, sunt mai puțin late și mai puțin adânci cu 0,2 mm față de incizal, ceea ce ușurează inserția (fig. 1.52 a). Forma pe secțiune este semicirculară, la cele verticale (fig. 1.43 și 1.45), și triunghiulară, la cel orizontal, cu versantul oral mai scurt (fig. 9.52b). Instrumentar: freză diamantată cvasi-cilindrică, de lungime și diametru adecvate, pentru șanțurile verticale și pietre con invers, pentru șanțul
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
inspecția lor pe dinte, pe o amprentă sau pe model de studiu, permite mici corecturi ale paralelismului când este necesar, în timpul perfectării lărgimii și adâncimii la dimensiunile necesare în final. Extremitatea gingivală a șanțurilor, va coincide cu extremitățile pragului coletal semicircular. Forma retenției: pentru a nu periclita fața vestibulară a dintelui preparat (fig. 9.53 a), șanțurile se pot realiza cu bizotare vestibulară (b), realizând în compensație o retenție (“lingual hook”) spre oral (c). Șanțurile prea largi, bizotate din greșeală și
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
mai spre vestibular față de axul mijlociu al dintelui, deci, va crește încercuirea și implicit retenția. Ele vor fi paralele cu axul dintelui și cu fața orală deretentivizată. La colet: prag excavat, sfert de elipsă sau unghi obtuz, sub- sau juxtagingival, semicircular mezio-oro-distal. Coroana parțială pe molarii superiori Este asemănătoare cu cea de pe premolarii superiori, lăsând liberă fața vestibulară și versantele externe ale cuspizilor vestibulari. Șanțul ocluzal le unește pe cele proximale și este plasat pe panta internă (orală) a cuspizilor vestibulari
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cu teacă sau cu piciorul înfășurat. La amândouă le lipsește câte o parte din zona portagrafei, ceea ce ne face să presupunem că fac parte din una din cele două tipuri. Prima dintre ele, (Pl. 52/2), are corpul mult arcuit, semicircular, resortul bilateral destul de scurt și piciorul alungit. După formă aparține unei fibule de fier cu portagrafa în formă de teacă, fiind asemănătoare cu piesa descoperită la Văleni în mormântul 77, care a fost inclusă în tipul 6 al fibulelor din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
adâncite, orizontale, două deasupra dinților și una deasupra niturilor. Acest tip de pieptene este încadrat de către cercetătorul V. Palade în categoria pieptenilor cu mânerul în formă de clopot, varianta b3, iar la necropola de la Mihălășeni, în tipul 3a, cu mâner semicircular și înălțimea mai mică decât baza. Un al doilea pieptene din os a fost descoperit în mormântul nr. 24 (Pl. 120/2), format, de asemenea, din trei plăci de os, prinse cu nituri de bronz. Face parte din aceeași categorie
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
formă ovală și aripi laterale ușor albiate, care sunt încadrați în necropola de la Mihălășeni, în tipul 3c1, iar la Bârlad-Valea Seacă în tipul b3, cu umerii scobiți. În mormântul nr. 43 s-a descoperit un pieptene din os cu mâner semicircular, umerii drepți, cu alveolare, plăcile prinse cu nituri de bronz. Corpul pieptenului ușor trapezoidal (Pl. 128/4). Acest tip de pieptene a fost inclus în categoria pieselor notate cu b3 la Bârlad-Valea Seacă și cu tipul 3d în necropola de la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
avut în inventarul său un pieptene din os, păstrat fragmentar deoarece a trecut prin foc odată cu arderea cadavrului pe rug, a fost cu nr. 51 (Pl. 131/4). Din el se mai păstrează doar două fragmente, care provin de la mânerul semicircular și de la corpul piesei, cu o parte din zona activă. Fiecare din cele două fragmente păstrează câte un nit de bronz. Din aceste două fragmente nu putem să ne dăm seama din ce tip de pieptene fac parte, doar că
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
corpul piesei, cu o parte din zona activă. Fiecare din cele două fragmente păstrează câte un nit de bronz. Din aceste două fragmente nu putem să ne dăm seama din ce tip de pieptene fac parte, doar că mânerul era semicircular. Un alt pieptene din os a fost descoperit în mormântul nr. 53 (Pl. 137/1). Este un frumos exemplar, cu mânerul oval, înalt și cu umerii ușor curbați în sus. Este prevăzut cu mai multe rânduri de nituri de bronz
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a sec. III d. Chr. și începutul celui următor, fiind frecvente în cultura Sântana de Mureș-Cerneahov, constituie un element deosebit de important pentru începuturile acestei necropole. Tot de începutul sec IV sunt legate și aparițiile primilor piepteni din os cu mâner semicircular și aripi laterale, din mormintele nr. 7, 24, 43, 53, 64, 72 și 84. Cele două rituri de înmormântare prezente în această necropolă constituie încă un argument al continuității de locuire în această zonă, dar în proporții diferite față de perioada
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
o mică mănăstire, a cărei biserică, cu temelie din piatră, a fost descoperită de noi la prospecțiuni și săpături și fotografiată, conform imaginii din Secțiunea S (vezi cap. IV, Imagini vechi, p.21). S-au găsit urmele fundației unui altar semicircular, poziționat cu aproximativ 6-7 metri, la răsărit, față de absida altarului actualei biserici. Pentru perioada imediat următoare, există două documente, care pentru unii specialiști nu au o valoare sigură, datate 20 noiembrie 1513 și 3 ianuarie 1514 (de fapt, două rezumate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de regulă un ac, scala de evaluare coborând de la normoestezie până la anestezie. Proprioceptivitatea aduce în discuție capacitatea pacientului de a percepe atitudinile și mișcările propriului corp. La acest model de sensibilitate profundă, alături de receptorii mio-artro-kinetici, își dau concursul și canalele semicirculare situate în urechea medie. Modalitatea de testare este mai mult decât simplă și constă în solicitarea pacientului (aflat cu ochii închiși) de a preciza în ce direcție, cu ce amplitudine și forță i-a fost mobilizat un segment de la mână
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
care intră în apă flexate la nivelul încheieturii cotului, puțin deasupra umărului. În anul 1948 se practică „vâslitul în elice”, prin flexia cotului în momentul în care palma se aliniază la nivelul umărului. Drumul acvatic nu mai are o traiectorie semicirculară, ci una dreaptă, paralelă cu corpul. Structura actuală a procedeului spate se datorează francezului Georges Vallery, care a fost campion european în anul 1948 în proba de 100m cu timpul 1:07,6. Îmbunătățirile ulterioare au fost aduse de către înotătorii
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
apucarea apei. Brațul pătrunde în apă înainte, lângă cap, cu palma orientată în exterior. Degetul mic intră primul în apă și, prin ușoara flexie a articulației pumnului, se realizează prinderea apei în căușul palmei; Tracțiunea se execută pe un traseu semicircular, spre exterior, în jos, apoi în sus, cu deplasări minime spre înapoi. Acțiunea este inițiată prin flexia progresivă a articulației cotului și se finalizează când mâna ajunge în dreptul umărului, între antebraț și braț se formându-se un unghi de aproximativ
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
este cea mai mare greșeală mecanică. Ea provoacă dureri cronice ale umărului. Acestea sunt determinate de frecarea capului proxim al humerusului pe tendonul supraspinosului și bicepsului, dar și pe ligamentul coracoacromial (Kenedy, 1978); - vâslirea cu cotul extins pe un traseu semicircular - modifică aliniamentul orizontal, determinând înălțarea și apoi coborârea corpului; - scoaterea brațului prea devreme din apă - scurtează împingerea și, în compensație, crește ritmul mișcărilor; - orientarea târzie a palmei spre fundul piscinei la finalul împingerii - generează o scufundare pronunțată a corpului; c
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
moderată care crește treptat ca 55 forță, pe măsură ce labele picioarelor se apropie de faza următoare. Faza a doua, faza propulsivă sau împingerea, asigură înaintarea și alunecarea pe apă. Pe parcursul extinderii progresive a genunchilor, tălpile presează apa pe o traiectorie semicirculară, ușor în exterior, în jos și apoi în interior, cu presiuni minime în înapoi. Picioarele acționează asemănător elicei unui vapor, modificându-și treptat ughiul de atac. În finalul acțiunii, picioarele sunt extinse și adduse (vârfurile depărtate și călcâiele apropiate la
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
suprafa ța apei, degetele fiind primele care iau contact cu suprafața apei. Urmează extinderea coatelor și presarea apei în exterior peste lățimea umerilor, prinderea apei în călușul palmei și apucarea apei - se realizează sprijinul. - Tracțiunea se realizează pe un traseu semicircular, descris spre exterior și în jos, spre interior și în sus, cu deplasări minime spre înapoi. Acțiunea este inițiată prin flexia progresivă a articulației pumnului și cotului. Tracțiunea este asemănătoare cu cea de la procedeul craul, cu excepția primei părți a
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
fenomenelor naturale. Prin acest demers de sintetizare se pun în valoare caracteristicile esențiale: simplitatea pură și expresivitatea formelor. Forma hârtiei folosite este de obicei pătrată sau dreptunghiulară, triunghiulară sau pentagonală (pentru lucrări speciale se poate folosi și hârtia tăiată circular, semicircular sau cu formă elipticăă. Pe calea executării unor plieri succesive ale pătratului sau ale dreptunghiului hârtiei; mai întâi pe direcția mediatoarelor și apoi pe direcția diagonalelor, se ajunge prin transformarea traptată a acestora la alte figuri geometrice plane (triunghiulare, dreptunghiulare
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]