287 matches
-
și anxioase; în familia mamei, chiar mama însăși recunoaște că este depresivă și că a fost deja tratată, fiind tratați pentru aceeași problemă și doi frați și o soră a mamei. Constatându-se starea clinică, a fost propus un diagnostic semiologic de melancolie delirantă și s-a aplicat un tratament care să asocieze un antidepresiv (clomipramină) și timoregulator (valpromidă). Evoluția va fi foarte satisfăcătoare, incluzând atenuarea semiologiei melancolice, reluarea relațiilor corecte, reimplicarea în activitatea școlară organizată în spital, urmată de discuții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru această categorie de vârstă. De ce? Putem să ne punem aceleași întrebări în legătură cu tentativa de suicid ca și în legătură cu depresia. Reprezintă adolescența, prin ea însăși, un factor de risc pentru trecerea la actul suicidar? Adolescenții predispuși la sinucidere prezintă particularități semiologice (vezi capitolul 8) sau psihopatologice în comparație cu alte vârste ale vieții? Răspunsul la aceste două întrebări ar putea rezuma evoluțiile conceptuale, trecând de la un punct de vedere dacă nu normativ cel puțin banalizator ale primelor studii epidemiologice din perioada anilor șaizeci-șaptezeci
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în mod sistematic, pusă în relație cu tentativa de suicid, chiar dacă există în mod incontestabil direcții de tensiune și axe conflictuale comune pentru diferitele tentative de suicid. Ponderea celor două dimensiuni prevalente, respectiv dimensiunea depresivă, dimensiunea impulsivă, explică diversitatea tablourilor semiologice și psihopatologice subiacente însuși „actului suicidar”: adolescenții care comit acest gest suferă de o tulburare a cărei gravitatea este foarte variabilă și nu prezintă în mod necesar o patologie mentală indentificabilă din punct de vedere nosografic. Totuși, însuși gestul suicidar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
piedică în dezvoltarea corpului puber, combinată cu dorința de a ataca relațiile cu obiectele fantasmatice ale trecutului. Acest tip de TS este marcat de dificultatea de a renunța la copilărie, de a se separa de trecut. Din punct de vedere semiologic, această tentativă de suicid este adesea izolată, fără să prezinte alte manifestări simptomatice co-morbide în afara simptoamelor depresive sau anxioase. Destinul evolutiv al unei astfel de tentative de suicid depinde de capacitatea, în special a părinților, de a recunoaște afectele subiacente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
travaliu psihic de dezinvestiri, deplasări, sublimări, tolerând în același timp perioada necesară de așteptare în același timp în care excitarea invadatoare îi reamintește în mod dureros de dezorganizările anterioare precoce. Aceste tentative de suicid apar în general în cadrul unui tablou semiologic mai degrabă complex și cu o „comorbiditate” importantă (consum de substanțe, tulburări de conduită etc.). Răspunsul familial este, și în acest caz, capabil să modifice cursul evolutiv: banalizarea gestului și negarea afectelor conduc adesea la o alianță patologică între adolescent
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
păstrând o încredere în propriul său potențial și în capacitățile „eului” său. O dificultate paradoxală a tratamentului de bază al depresiei în adolescență este posibilitatea frecventă a unei vindecări de suprafață: evoluția naturală a multor depresii în adolescență este dispariția semiologică: semnele cele mai clare ale depresiei sfârșesc adesea prin a regresa la capătul a 18-24 de luni, sau chiar dispar. Dar este vorba în acest caz de o vindecare? Dacă privim dincolo de simplul simptom, observăm că „vindecarea” s-a produs
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înainte de a preciza indicațiile terapeutice respective. MODALITĂȚILE DE ÎNGRIJIRE DE TIP RELAȚIONAL CONSULTAȚII TERAPEUTICE ȘI PSIHOTERAPII SCURTE Împrumutăm primul termen de la Vinnicott pentru a descrie convorbirile inițiale cu pacientul și părinții săi. Aceste prime întâlniri au bineînțeles drept obiectiv evaluarea semiologică și psihodinamică, dar ele pot să aibă, de asemenea, un rol cu adevărat terapeutic care se va manifesta mai ales dacă vor fi întrunite trei condiții: - dacă terapeutul și demersul terapeutic este investit pozitiv: adolescentul și părinții săi așteaptă din partea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mediului: spitalizare, separare de mediul familial, modificarea orientării școlare sau preprofesionale etc. Nu trebuie niciodată să ignorăm importanța și potențialul real de schimbare al unor astfel de măsuri în legătură cu adolescentul. Aceste convorbiri au, în mod sigur, drept obiectiv tradiționala evaluare semiologică, nosografică și psihopatologică, dar noi ne vom propune în mod special să cercetăm: - capacitatea adolescentului de a investi lumea sa reprezentațională internă și de a se interesa de propria sa funcționare psihică. Aceste convorbiri de evaluare au în parte drept
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de scenele pubertare care îl îmbolnăvesc, cel de-al doilea cu iluzia că poate descoperi acolo cheia oedipiană sau pre-oedipiană familiară. Psihoterapiile de inspirație psihanalitică aplicate adolescentului deprimat prezintă oare unele particularități? Cu cât depresia apare din punct de vedere semiologic mai evidentă, cu atât mai mult trebuie să ținem cont de aceste particularități. Într-adevăr, există două pericole diferite care pot amenința continuitatea psihoterapiei: un transfer pozitiv masiv, o rezistență la transfer sau, chiar mai mult, un transfer ostil și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înainte. În schimb, atunci când prescrierea se prelungește mai mult de 6-8 luni, „atașarea” de medicament riscă să afecteze întreaga dinamică a relației, cu atât mai mult cu cât efectul benefic al acestor produse este limitat, chiar nesigur. În sfârșit, analiza semiologică prealabilă trebuie să fie riguroasă, dar acest lucru este dificil de realizat deoarece aceeași conduită poate avea semnificații diferite. Astfel, de exemplu, în cazul inhibiției și a interiorizării, este important să fim atenți și să analizăm cu grijă funcția acestei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și spațiul de dincolo".10 Propunând un "model cultural" ("culture pattern"), mitul are drept scop "repetarea sau "actualizarea" unor acțiuni primordiale pentru menținerea ordinii necesare în natură și în societate."11 Pentru Gilbert Durand, mitul este "un metalimbaj", "un sistem semiologic mărit"12, "o repetare ritmică"13, "o creatură hibridă legată în același timp de discurs și de simbol (...), introducerea liniarității povestirii în universul neliniar și pluridimensional al semantismului."14 Claude Lévi-Strauss consideră că "mitul face parte integrantă din limbă, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ezitat să pună în practică un nou mod de a problematiza. Întreaga sa scriitură este una problematizantă. Acest nou mod de a pune probleme se întemeiază pe învățături din psihanaliză, din semiotică, desprinse din dezbaterile contemporane de idei; pe teorie semiologică, atunci când se ocupă de tratarea enunțurilor; pe unele idei din Marx și Comte, atunci când analizează relațiile de putere din cadrul societăților. Gânditorul francez devine nietzschean, atunci când vrea să obțină anumite "efecte de discurs" în media occidentală, atunci când șochează neoconservatorismul francez prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
fel ca Braudel, profesorul-militant a încasat-o și de la stânga și de la dreapta franceză, de la toți autosuficienții diverselor facțiuni ideologice și politice. Din perspectiva prezentării cunoașterii sale, a formării discursului său, Foucault a fost adeptul unor raporturi de tip semiotic/semiologic, astfel că relațiile de putere și instituirea anumitor regimuri pentru socio-umane nu ar fi posibile fără anumite semnificații, ce dau naștere unor noi discursuri, iar acestea, conform teoriei lui Foucault, sunt localizate în semnificațiile pe care le dau naștere. În
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
disparități, tehnici clar-obscure de figurare a spusului său. De ce această discontinuitate în analizele foucauldiene? Pentru că filosoful francez gândea în secvențe, în imediaturi, dintr-o perspectivă istorică și existențialistă, iar pe de altă parte, considera importantă analiza discontinuităților. În viziunea sa semiologică, "analiza discontinuităților caută să scoată în evidență mai curând coerența internă a diferitelor sisteme semnificante, specificitatea ansamblurilor de reguli și caracterul decisiv pe care acestea îl dobândesc față de ceea ce este de reglat, apariția normei deasupra oscilațiilor funcționale"192. Normele de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
utilați cu tehnici abstracte de interpretare, decupează un spus sau o serie de fapte și de enunțuri istorice pentru a le stabili o critică, de multe ori subiectivă, dacă nu cumva partinică și politic interesată. În viziunea foucauldiană, funcționalistă și semiologică, istoria și "știința umană" nu există peste tot unde este vorba de om, "ci numai acolo unde se analizează, în dimensiunea proprie inconștientului, norme, reguli, ansambluri semnificante care dezvăluie conștiinței condițiile formelor și conținuturile sale"196. În concepția foucauldiană, omul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
umană și istorică. Profesorul francez nu a fost preocupat de empirismul istoriei (de cine, ce a făcut? întrebări responsabile de o întreagă urzeală a istoriei). Ceea ce a investigat, analizat, descris și evaluat gânditorul nostru a fost enunțul, definit, pe linie semiologică, ca "o modalitate de existență pentru un ansamblu de semne". Foucault este mai mult fiul lui cum? și de ce? anumite serii de fapte și evenimente empirice din istoria modernă se intersectează cu o întreagă urzeală discursivă, cu o serie de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
care-și dispută dreptul la cuvânt. Istoriile lui Foucault au rămas inaccesibile publicului din România din cauza stilisticii sale "impenetrabile" (Hayden White). Emplotment-ul foucauldian este într-adevăr inclasabil, în ciuda mistificărilor suferite de istoricul francez. Foucault scrie codificat, deoarece are o concepție semiologică despre istorie și pentru că el se pronunță la modul elitist și teoretic pentru depășirea unui prezent politic limitat, îngust și rigid în formele sale de manifestare. Acest "prezent politic" încearcă să-și permanentizeze aceleași forme de manifestare a puterii-cunoaștere prin
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Torino între 1974 și 1978, predă literatura română și semiotică literară. Din 1982 devine profesor asociat titular (prin concurs) la Universitatea din Florența. Între timp va îngriji și va semna (alături de prestigioși literați italieni) lucrările: "I canti narrativi romeni. Analisi semiologica" (1977); "I mondi sovrapposti. La modelizzazione spaziale nella fiaba romena" (1978); "Poesia romena d'avanguardia" (1990); "La semiotica letteraria italiana" (1982), "Mircea Eliade e l'Italia" (1986), "Nuovi poeti romeni" (1986), o ediție bilingvă de poeme din Lucian Blaga ș.a.
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
personajului-reflector o modalitate tipică de introducere și dezvoltare a registrului prezentativ. Philippe Hamon este de opinie că "în discursul realist-lizibil, conjuncția personaj-descriere ar putea fi plasată sub semnul general al motivației în toate sensurile acestui ultim termen: a) un sens semiologic personajul, desemnat prin semnificantul descriptiv (o descriere de mediu, de exemplu) este într-o relație de "asemănare" (deci nonarbitrară) cu nonpersonajul, de redundanță cu mediul, așadar foarte aproape să-și schimbe calificativele cu cele ale mediului (...); b) un sens "psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
o logică în triplă perspectivă și anume ; de știință a gândirii asupra realității, de știință a limbajului referitor la realitate și de știință a acțiunii vizând schimbarea și remodelarea realității, propunând, deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
o logică în triplă perspectivă și anume ; de știință a gândirii asupra realității, de știință a limbajului referitor la realitate și de știință a acțiunii vizând schimbarea și remodelarea realității, propunând, deci, logici ale gândirii (nocto logici), logici ale limbajului (semiologici) și logici ale acțiunii (praxiologici), dar precizând imediat : "cu rezervele dictate de orizontabilitatea unor concepte prin excelență inferente și circulare (gândirea este acțiune interiorizată și limbaj interiorizat, după cum este și interiorizare a realitații, limbajul este exteriorizare a gândirii, după cum este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
nu este decât o ,,variație pe o temă verbală dată". Teoria lui Durand este de fapt o arhetipologie. Conform acesteia, gesturile dominante sunt identice pentru toți oamenii, formând ceea ce antropologul numește "universalia simbolice". Pentru Durand, simbolul ,,rezultă din imposibilitatea conștiinței semiologice a semnului de a exprima partea de fericire sau angoasă pe care conștiința totală o resimte în fața temporalității"83. Astfel, după Durand, modelul "conștiinței totale" are trei părți: una a ,,semantismului bio-psihic" care desemnează fericirea sau angoasa, una a ,,reprezentării
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a semnului de a exprima partea de fericire sau angoasă pe care conștiința totală o resimte în fața temporalității"83. Astfel, după Durand, modelul "conștiinței totale" are trei părți: una a ,,semantismului bio-psihic" care desemnează fericirea sau angoasa, una a ,,reprezentării semiologice" și nivelul ,,simbolurilor", unde putem discuta de imaginar. Imaginarul nu este relaționat decât de simboluri. Teoria lui Mircea Eliade asupra simbolurilor se asociază teoriei lui Gilbert Durand. Eliade afirma că lumea "se revelează" prin simboluri. Simbolul nu este o copie
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
răsgușită și forțată, cu variații excesive de putere. Unele disartrii sunt ameliorate prin ortofonie (reeducarea vocii). În general, tratamentul lor este cel al bolii în cauză 141". Elementele care caracterizează dizartriile și le opun tulburărilor de tip afazic sunt omogenitatea semiologică, stabilitatea și invariabilitatea alterărilor fono-articulatorii142. Dovadă că tulburarea de motricitate pe care o reprezintă dizartria nu este o tulburare de limbaj și vorbire, ci numai de rostire, ne-o oferă clinica: copilul cu paralizie cerebrală normal dezvoltat din punct de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
semioticii. În lectura și descifrarea mitului, Roland Barthes încearcă demontarea mecanismului de semnificare specific. La nivelul mitului, regăsim aceeași schemă tridimensională: semnificantul, semnificatul și semnul. Dar mitul e un sistem particular prin aceea că se construiește plecând de la un lanț semiologic ce exista înaintea sa: este, deci, un sistem semiologic secund. Ceea ce în primul sistem este semn (adică, totalitatea asociativă dintre un concept și o imagine), devine, în cel de-al doilea, simplu semnificant. 3.2. Eminescu și gândirea indiană Limba
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]