KorAP: Find »[drukola/base=semiologic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...12 >

284 matches

Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906

planurile semnificantului și semnificatului, principiu ce rezultă din rolul său exclusiv în comunicare. Comunicarea este fixată ca funcție primă a limbajului și încetează să fie considerată ca rezultatul deturnării limbajului spre scopuri care nu sunt fundamental ale sale. Ca principiu semiologic al arbitrarietății semnului lingvistic, funcția constitutivă a comunicării se opune și legării limbii de reprezentare ca, spre exemplu, în Gramatica de la Port-Royal: limba este mai întîi comunicare și comunicarea nu trece prin reprezentare. Constituit pe seama funcției esențiale de comunicare a

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
în sensul conținutului mesajului - și asupra a cum spun ceea ce au de spus forma, stilul. Identificarea structuralistă paradigmatică a limbii cu formele și manifestările culturii pentru a face din acestea sisteme semnificante nu are acest sens. într-adevăr, camparînd structuralismul semiologic cu tradiția oralității nu putem înregistra decât o profundă discontinuitate, o ruptură. Ca tradiție trebuie să vedem în structuralism rezultatul a ceea ce McLuhan a numit alfabetizare, rezultatul impunerii, o dată cu generalizarea tipăriturilor, textului scris față de oralitate. Semiologia structuralistă nu se mai

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
a ceea ce McLuhan a numit alfabetizare, rezultatul impunerii, o dată cu generalizarea tipăriturilor, textului scris față de oralitate. Semiologia structuralistă nu se mai concentrează asupra textului pentru a asculta ce spune acesta, ci pentru a vedea cum se constituie. Iar în această modalitate semiologică de constituire a textelor, forma, care nu mai reprezintă o anumită manieră sau stil de a spune ceva, ci condiția 36 37 posibilității de a spune, osatura spunerii, este totodată și într-un sens mai general decât era mesajul, conținut

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
și a semnalat precaritatea contactului inițial al lingvisticii structuraliste cu structuralismul "de orientare lingvistică". Astfel că identificarea formelor și manifestărilor culturii cu limba trebuie acceptată numai în sensul unei analogii fertile. Sructuralismul poate fi înțeles ca o realizare a proiectului semiologic saussureean întrucît, la fel ca fonologii din școala pragheză sau glossematicianul Hjelmslev, el aplică idei și procedee în spiritul concepției lui Saussure unui al treilea nivel al limbii, alături de cel fonetic și sintactic, nivelul semantic. Cu precizările suplimentare că este

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
prin postulare și prin analogie cu limba caracterul de sisteme semnificante al formelor și manifestărilor culturii și îl verifică apoi prin demonstrarea caracterului arbitrar, deci caracterului de semn în accepție 38 saussureană, al elementelor fiecărui sistem analizat. Principiul arbitrarietății semnului semiologic devine, din axiomă, corolar al existentei sistemului semnificant, manifestarea efectului de sistem semnificant care-și instituie elementele și, prin urmare, cheia de control a existenței sau prezenței unui sistem semnificant. încetînd să mai fie punctul de plecare al demonstrării prezenței

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
sosire al analogiei cu limbajul, prima implicație și efectul prin excelență al existenței sistemului semnificant, nivelul prim și obligatoriu al manifestării structuralismului și deci reperul prim și necesar al manifestării atitudinii structuraliste. încă mai evidentă devine importanța principiului arbitrarietății semnului semiologic pentru definirea structuralismului francez ca filosofie a culturii dacă înregistrăm mutația pe care o aduce în statutul cultural al semnului. Până la semiologia structuralistă este extrem de frecventă considerarea formelor și manifestărilor culturii ca "simbolice" și a operelor culturale ca simboluri sau

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
și care este un ansamblu vast de mituri. Importante nu mai sunt referințele presupuse sau speculate ale unui singur mit, receptat în conținutul său, ci operațiile logice majore, inconștiente, care caracterizează un întreg corpus de mituri: numai ele sunt semnificative semiologic, antropologic, sociologic etc. Opunîndu-se substanțialismului universalist sau funcționalismului empirist, Claude Levi-Strauss nu încearcă să învioreze slaba lumină pe 42 care contextul social al societăților arhaice o aruncă asupra miturilor, ci le studiază independent de condițiile existenței și comunicării lor, ca

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
1971) să gândească scriitura tot mai epurată de aspectele etice sau de angajare, în aceeași măsură în care autorul devine în teoria sa tot mai mult un subiect decentrat și divizat. Existența unor Semne ale Literaturii face posibilă o teorie semiologică a literaturii, care în opoziție cu istoria literară, este o "știință a literaturii (sau scriiturii)" care nu impune operei literare un "sens plin" în numele căruia repudierea sau renunțarea la alte sensuri ar fi îndreptățită, ci caută "sensul gol" care le susține

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
semnificam similar sistemului limbii. Autoînchiderea semnificantă a literaturii, caracterul ei de sistem semnificant, care pretinde, după Barthes, deplasarea studiului de la semnificațiile sau "mesajele" individuale ale operei la condițiile care le fac posibile, își are și ea corolarul în arbitrarietatea semnului semiologic. Desigur, nouă, care, în contextul experienței individuale a contactului cu opera literară, învestim simbolurile (semnele) literare cu valoare referențială, o atare concepție ne poate apărea mai șocantă în cazul literaturii, obiect al propriei noastre culturi, decât în cazul mitului, obiect

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
dar nu în context arhaic, ci într-o "societate burgheză anonimă", care își manifestă prezența ideologică în music-hall, teatru, afișe, jucării, artă culinară, reclamă, convenții etc. Dar și pentru Barthes mitul se construiește peste sistemul limbii. Mitul "este un sistem semiologic secund. Ceea ce este semn în primul sistem (adică totalul asociativ al unui concept și al unei imagini), devine simphi semnificant în al doilea". (2/1, p. 199) Principiul funcționării mitului în societățile moderne și contemporane este că "el transformă istoria

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
el transformă istoria în natură". Pentru lectorul mitului "totul se petrece ca și când imaginea ar provoca natural conceptul, ca și când semnificantul ar fonda semnificatul". "în fapt, ceea ce permite lectorului să consume inocent mitul este că el nu vede în acesta un sistem semiologic, ci un sistem inductiv: acolo unde nu există decât o echivalență, el vede un fel de proces cauzal: semnificantul și semnificatul au în ochii săi raporturi de natură." (2/1, p. 217; vezi și: p. 215-216) In fine, unul dintre

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
fine, unul dintre cele mai interesante sisteme semnificante pe care le analizează Roland Barthes este Moda. Obiectul analizat nu este, desigur, Moda "reală", ci Moda scrisă, adică veșmântul feminin așa cum apare descris în jurnalele de modă. Metoda este prin urmare semiologică și nu semiotică, întrucît se aplică unui limbaj, constituit din două planuri - limbă + veșmânt la Modă -, nu unor obiecte. în analiza sistemului semnificant al Modei, Roland Barthes utilizează lingvistica lui Hjelmslev, care, așa cum atrăgeam atenția într-un paragraf anterior, face

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
semiotică, întrucît se aplică unui limbaj, constituit din două planuri - limbă + veșmânt la Modă -, nu unor obiecte. în analiza sistemului semnificant al Modei, Roland Barthes utilizează lingvistica lui Hjelmslev, care, așa cum atrăgeam atenția într-un paragraf anterior, face posibilă cercetarea semiologică a unor sisteme duble, de acest tip, unde unul constituie planul conținutului sau planul expresiei celuilalt, adică a unor sisteme în raport de denotație sau conotație unul cu celălalt, ori în raporturi de limbaj obiect și metalimbaj. Totuși cazul Modei

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
sistem terminologic, în raport cu veșmântul feminin, și acest dublu sistem este reluat ca semnificant într-un al treilea și ultim sistem, pe care Barthes îl numește "retoric". Ca în Mythologiques sau în analiza literaturii, ne aflăm și aici pe linia studiului semiologic al conotației în care un prim mesaj, sau mesajul literal, servește de suport unui sens secund, de ordin, în general, afectiv sau ideologic. Cu toate că aceste conotații funcționează social, nu trebuie să ne lăsăm înșelați: răspunzând în 1961 chestionarului revistei Tel

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
sisteme homeostatice", adică sisteme a căror funcție nu este aceea de a comunica un semnificat obiectiv, exterior și preexistând sistemului, ci că ele - și îndeosebi Literatura - sunt sisteme semnificante și intranzitive, analizabile intrinsec. Ceea ce era mai mult sau mai puțin semiologic în analiza literaturii sau a miturilor "societății burgheze" devine explicit o dată cu Elements de semiologie (1965). în descendență saussureană și în perspectivă, 46 47 semiologia are ca obiect toate sistemele de semne, oricare ar fi substanța sau limitele acestor sisteme, imaginile

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
veșmântul (moda), alimentația (bucătăria), automobilul, mobila, sistemele de comunicare în masă - cinema, televiziune, publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic. Este acceptabilă această arbitrarietate și pentru Goldmann? Afirmată explicit, ideea arbitrarietății semnului semiologic nu este prezentă în concepția lui Lucien Goldmann. Ea este prezentă însă în conținutul și implicațiile ei sub un alt nume: acela al coerenței semnificative, al coerenței

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
publicitate - și arhitectura. Pentru Levi-Strauss și Barthes postularea identității de natură dintre sistemele semnificante, pe care le interoghează, și limbaj se manifestă pozitiv în consecința arbitrarietății semnului semiologic. Este acceptabilă această arbitrarietate și pentru Goldmann? Afirmată explicit, ideea arbitrarietății semnului semiologic nu este prezentă în concepția lui Lucien Goldmann. Ea este prezentă însă în conținutul și implicațiile ei sub un alt nume: acela al coerenței semnificative, al coerenței interne, caracteristică operelor culturale valoroase. Aplicând cazului particular și privilegiat al comportamentului uman

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
și semnificația obiectivă, dar posibilitatea de a înțelege necesitatea fiecărui element în raport cu structura semnificativă globală constituie ghidul cel mai sigur al cercetătorului". (13/1, p. 99.) Adică această "coerență internă" sau "coerență semnificativă" se manifestă la fel ca arbitrariul semnului semiologic: face ca elementul să fie lipsit de consistență în afara sistemului semnificant unde funcționează, ca semnificarea să rezulte nu din relația semnificantului cu referentul, ci din aceea dintre semnificanți, dintre semne în cadrul sistemului. Din această concepție asupra semnului decurg apoi mutațiile

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
ridică destule probleme comparării celor două ordini specifice și le situează la o depărtare suficient de mare pentru a le conserva specificitatea. Și cealaltă mutație a sociologiei goldmanniene a literaturii în raport cu sociologia tradițională concordă cu una din consecințele arbitrarietății semnului semiologic. într-adevăr, ghidul metodologic al coerenței semnificative îngăduie comutarea lecturii sociologice de la nivelul literaturii minore, caracterizate de o transpunere directă a realității sociale în conținutul operei, la acela al capodoperelor, caracterizate de o puternică transpunere imaginară. Cu aceasta se vădește

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
și de semiologia de inspirație lingvistică, și să o construiască pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului semiologic apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în spiritul acestei

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
pornind de jos în sus, în absența paradigmei lingvisticii structurale, care să-i servească de punct de plecare deductiv. La fel ca la Goldmann, și la Francastel principiul arbitrarietății semnului semiologic apare sub o formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în spiritul acestei arbitrarietății a semnului semiologic, în categoria de figurativ. Categoria de

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
formă metamorfozată, în urma acțiunii specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în spiritul acestei arbitrarietății a semnului semiologic, în categoria de figurativ. Categoria de figurativ pe care o impune sociologia francasteliană a artei nu se referă la felul - unul din cele posibile - în care este tratat subiectul unui tablou. Diferit accepțiunii din critica de artă clasică, Francastel, opune

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
expresie în semnele plastice numai la nivelul structurilor, a sistemelor de semnificare, iar relația este de semnificare. Categoria francasteliană de figurativ, prin expresa sa referire la semnele plastice și prin conținutul ideatic foarte apropiat de acela al principiului arbitrarietății semnului semiologic din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât cea de coerență semnificativă, căci este mai explicit semiologică decât aceasta, amândouă atrăgîndu-ne în cele din urmă atenția asupra caracterului semiologic de tip deosebit al celor două doctrine de

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
figurativ, prin expresa sa referire la semnele plastice și prin conținutul ideatic foarte apropiat de acela al principiului arbitrarietății semnului semiologic din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât cea de coerență semnificativă, căci este mai explicit semiologică decât aceasta, amândouă atrăgîndu-ne în cele din urmă atenția asupra caracterului semiologic de tip deosebit al celor două doctrine de sociologia artei, respectiv al literaturii. Totodată însă, ea atrage atenția asupra "limbajului plastic" și pe această cale ajunge să se

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
foarte apropiat de acela al principiului arbitrarietății semnului semiologic din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât cea de coerență semnificativă, căci este mai explicit semiologică decât aceasta, amândouă atrăgîndu-ne în cele din urmă atenția asupra caracterului semiologic de tip deosebit al celor două doctrine de sociologia artei, respectiv al literaturii. Totodată însă, ea atrage atenția asupra "limbajului plastic" și pe această cale ajunge să se opună structuralismului de orientare lingvistică. Căci ansamblurile de semne plastice, sistemele semnificante

Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]