2,120 matches
-
se axează pe o problemă care revine obsedant în discursurile critice ale Modernității și Postmodernității: valorizarea plurivalentă și chiar contradictorie a conceptului de "estetic". Letiția Guran: Domnule profesor Fokkema atît în conferința ținută la Universitatea Georgia cît și în studiul Semiotica Postmodernismului literar spuneați că Postmodernismul este o mișcare muribundă în America și în Europa de Vest. Cum să interpretăm această observație? E vorba de o provocare, dat fiind că tot dumneavoastră spuneați că acest fenomen "muribund" și-a extins granițele în Asia
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
constant "în jur" pentru noi mijloace de expresie și aceasta explică de ce la un moment dat o anume mișcare este abandonată. L.G.: Ce anume credeți că a făcut din Postmodernism o paradigmă cu o viață atît de lungă? În studiul Semiotica Postmodernismului, investigația dumneavoastră asupra fenomenului se oprește în ultima parte a anilor '80. Ce s-a întîmplat după aceea? Vă pun această întrebare fiindcă ați consacrat mult timp studiului Postmodernismului și ați fost interesat în special de problemele de epistemologie
Prof. Douwe Fokkema: "Literatura n-are nevoie să fie politică" by Letiția Guran () [Corola-journal/Journalistic/16023_a_17348]
-
Semiotic Approach (Wien, ÖGS/Institut für Sozio-Semiotische Studien ISSS, 2000); cu unele modificări de structură (un capitol omis, un altul adăugat), dar mai ales cu o accentuare a dezbaterii teoretice și cu o extindere de la analiza de text la analiza semiotică a fenomenolor socio-culturale (abordare care implică și o anumită relaxare stilistică). Studiul Marianei Neț încearcă deci să descrie fenomenul complex al creării unei atmosfere urmărindu-l în multe texte literare, dar și în alte manifestări culturale și artistice (spectacole de
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
celebre, a unor muzee etc.) și chiar în experiența cotidiană. Un capitol al cărții se ocupă de Piața Universității - ca fenomen real și ca proces de ficționalizare asumat chiar de participanți. Metoda dominantă nefiind analiza lingvistică sau stilistică, ci abordarea semiotică, sînt luate în considerare mai ales macrostructuri textuale, fragmente mai ample care pot conține mărcile creării a cel puțin două lumi imaginare (cea în care naratorul se află și cea a lumii alternative, rememorate, dorite, visate etc.); se urmăresc astfel
Despre atmosferă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16052_a_17377]
-
cu Mircea Săucan (Ed. Hasefer, 95 000 lei); Matyla Ghika - Curcubeie, vol. I-II (Ed. Curtea Veche, 190 000 lei); Ghislain de Diesbach - Prințesa Bibescu - Ultima orhidee, vol. I-II (Ed. Vivaldi, 350 000 lei); Umberto Eco - O teorie a semioticii (Ed. Meridiane, 190 000 lei); Cătălin Avramescu - Filozoful crud. O istorie a canibalismului (Ed. Humanitas, 195 000 lei); Al. Husar - Dincolo de ruine - cetăți medievale (Ed. Institutul European, 131 000 lei); Alain Guerreau - Viitorul unui trecut incert (Ed. Cartier, 133 000
Agenda2003-19-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281000_a_282329]
-
nu demult o carte intitulată Epilog, conținând un fel de „abecedar personal”, păreri sau definiții referitoare la termeni pe care i-a folosit măcar o dată în studiile sale, multe traduse și în română, mai ales în anii de glorie ai semioticii. De numele lui Genette se leagă, de pildă, sistematizarea noțiunii de intertextualitate, devenită bun comun al teoriei literare. Cu greu ne putem închipui azi analiza de text fără a fi citit cele cinci volume intitulate Figures. Chiar dacă declinul interesului pentru
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2626_a_3951]
-
Sanda Golopenția este doctor în lingvistică al Universității București. Actualmente este profesor la departamentul de studii franceze al Universității Brown din Statele Unite ale Americii. Sanda Golopenția este autoarea a numeroase studii și articole în domenii precum lingvistică structurală, poetică și semiotică, filozofia limbajului, teoria literaturii, studii culturale. Începând din 1982, a publicat materiale referitoare la activitatea Scolii Sociologice de la București din perioada interbelică, cu referințe directe la activitatea părinților săi, membrii marcanți ai Școlii, precum și numeroase articole referitoare la comunitatea românească
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
fel de „prostituție politică” ce îi transformă în apologeți ai actualei orânduiri. E vreo diferență între cei de „ieri” și cei de „azi”? Nici una, cu excepția „decorului”. În 1989 aveam industrie și agricultură. Simbioza celor două ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul industrial, fusese evidențiată prin stema aflată pe steagul roșu, reprezentând secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat „secera și ciocanul” la „lada de gunoi a istoriei”. Semiotica „gestului”, am înțeles-o abia
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
ramuri principale ale economiei, pe lângă semiotica oficială a alianței politice dintre țărănime și proletariatul industrial, fusese evidențiată prin stema aflată pe steagul roșu, reprezentând secera și ciocanul. După „revoluție”, am aruncat „secera și ciocanul” la „lada de gunoi a istoriei”. Semiotica „gestului”, am înțeles-o abia acum după aproape un sfert de secol de democrație, când am constat că odată cu stema, am eliminat atât agricultura cât și industria din România. Ba mai mult: am scapat de tandemul „Secera și ciocanul”, iar
SECERA ŞI CIOCANUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378231_a_379560]
-
Lincei, pentru clasa de Stiinte morale, istorice și filosofice. De asemenea, de-a lungul timpului a predat și la Oxford, Harvard, Columbia și University of Indiană. Umberto Eco: De ce am dreptul să-mi aleg moartea? A scris numeroase studii despre semiotica, estetică medievală, lingvistică și filosofie, precum și romane de succes. Printre acestea se numără cele mai sus menționate, „Numele trandafirului”, lansat în 1980, care a devenit rapid un bestseller internațional, cu milioane de exemplare vândute, traduse în mai multe limbi și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93620_a_94912]
-
definitio. SEMÁNTICĂ s.f. 1. Ramură a lingvisticii care studiază sensurile cuvintelor și evoluția acestor sensuri; semasiologie. ♦ Sens lexical; (p. ext) semnificație; semantism. ◊ Semantica artei = ramură a semanticii care se ocupă cu înțelesul cuvintelor folosite în limbajul literar. 2. Parte a semioticii care studiază raportul semnelor cu obiectele semnificate. ◊ Semantica generală = curent teoretic care cercetează limbile „naturale” din punct de vedere sociologic și pragmatic. [Gen. -cii. / < fr. sémantique, cf. gr. sema - semn]. Eu nu am formație literară. Nici măcar estetică. Sunt logician, inginer
EDUCAŢIA ESTE OARE EDUCAŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377244_a_378573]
-
Roland Barthes undeva (scriitorul ca "reflector" al epocii!). Autorul devine astfel o "mînă" impersonală care transcrie un saeculum, e o "memorie culturală" sau este el însuși "scris" de către textul său. Textul poate depersonaliza, deconstruind identitatea (unitatea) în propria sa rețea semiotică, lărgită mereu, extinsă prin/din ea însăși, ca fenomenalitate în sine, independentă de orice voință externă, inclusiv cea a creatorului său. Citind Culorile Purgatoriului, acest sentiment ajunge să fie covîrșitor. Romanul lui Victor Iancu constituie o piesă narativă remarcabilă a
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
sistem dirijoral coerent și actual, stabilind un vocabular propriu pentru limbajul non-verbal, pe care l-a transmis atât studenților cât și membrilor Catedrei de Dirijat, generând o nouă orientare în metodica predării la nivel universitar în Conservatorul bucureștean. Pornind de la semiotica saussuriană, lingvistica lui L. Hjelmslev și R. Jakobson, fenomenologia husserliană, adâncind mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-a angajat în cercetările sale de tip semiotic, semantic și hermeneutic cu scopul definirii unor realități - cum sunt
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
ușor de realizat, pentru că autorul antologiei consideră anumite idei de la sine înțelese din alte cărți ale sale sau le explică pe parcurs, nu de la început. Metoda de interpretare a poeziei, vehiculată cu consecvență de Marin Mincu, este o combinație de semiotică italiană și textualism francez. E important de reținut cum definește criticul poezia. Avem o definiție în capitolul despre Nichita Stănescu: "Poezia este un sistem de semne ce se autosemnifică într-un proces continuu la care actantul poetic participă în mod
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
de abolire a realului (p. 277), și nu o pot reproduce aici, dar speculația e cât se poate de puțin credibilă. După părerea mea, poezia optzecistă (textualistă, neoexpersionistă etc.) nu are nimic de a face cu poetica barbiană, orice "pulsiuni semiotice", ca definiție a generației, am vrea să mobilizăm. Mi se pare un fapt estetic (sau, mă rog, semiotic sau textualist) de domeniul evidenței. Marin Mincu realizează o antologie a poeziei românești din secolul XX, despre felul cum ea înaintează, dintr-
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
pe atât de sugestivă, autoarea reușește să înnoade un fir țesut cândva de Alfred Hoffman în critica muzicală românească. Al doilea poartă semnătura Antigonei Rădulescu și reprezintă o dozare ingenioasă a unui sistem estetic polisat de doi teoreticieni reprezentativi pentru semiotica actuală: Eero Tarasti și Dinu Ciocan. Pornind de la câteva noțiuni de logică modală se conturează spectaculos o serie de nivele de narativitate pe care formalizarea limbajului natural le recunoaște și în ordinea limbajului muzical. Volumul se încheie cu două aplicații
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
rîndul "poeticilor" statistica matematică? "Destinul acestor tentative poate fi citit în erodările survenite destul de repede pe segmente de inițiativă propagate cu entuziasm și rumoare încă de la început, de ar fi să menționăm doar psihanaliza de tip freudian, structuralismul și chiar semiotica (aceasta din urmă aflată în declin de cîțiva ani buni). Nu sîntem doar în fața inerentei dinamici a ideilor, ci și a costurilor însoțind o eroare de atribuire: mișcările respective s-au dorit mai mult decît puteau fi". Două sînt principalele
Amurgul metodelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7993_a_9318]
-
informaticii. Zece reviste internaționale au dedicat numere speciale domeniului creat de Păun. Câteva cărți, publicate la mari edituri internaționale (în primul rând Springer) prezintă domeniul respectiv, prima dintre ele fiind chiar a lui Păun. Un studiu de caz; Românii în semiotică Am ales acest domeniu, deoarece include toate disciplinele tradiționale și deoarece există un Handbook în care pot fi urmăriți toți autorii; a fost editat de Roland Posner, Klaus Robering și Thomas A. Sebeok în anul 2004, cuprinde patru volume totalizând
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
carte în limba română), Dominique Nasta, Thomas Pavel, Marius Sala, Tatiana Slama-Cazacu, Sorin Sonea, Cristian Suteanu, Ion Tordea, Sabetai Unguru, Emanuel Vasiliu, Carmen Vlad. Dar unii dintre aceștia nu figurează cu lucrări de cercetare, ci cu articole de prezentare a semioticii românești. Revistele românești au încă o slabă prezență în lume, chiar și atunci când sunt în limbi internaționale, iar articolele de prezentare a cercetării românești (formă de promovare) sunt încă prea puțin citite.
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
În traducerea doamnei Mona Antohi, cu un studiu introductiv de Sorin Antohi, Humanitas, 248 pagini). Nu știu dacă fără această tristă (cred, și ireversibilă!) perioadă, ar fi apărut, ori, mai corect spus, Întreținut pentru o vie comunicare structuralismul (În Franța), semiotica (În Italia). La acest capitol, al Înnoirii limbii propriu-zise, nu și al paraziților ei, româna noastră nu sa afirmat... public, cu aceste noutăți lingvistice doar În cercurile restrânse din facultățile de profil - Cluj, București, Timișoara, Iași. Pentru detalii În această
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
și hrănesc genuri de frontieră, hibride - carte-obiect, carte-jucărie, carte-joc, audio-carte, carte activă -, sau genuri în vogă precum fantasy-a și manga. Reperele și referințele sale merg către cărți esențiale de istorie literară, literatură comparată, istoria artei, dar și de filozofie, estetică, semiotică, teorii ale imaginarului, traductologie, pedagogie, psihologie, sociologie sau psihanaliză. Printre cercetătorii literaturii și ilustrației pentru copii care rețin atenția autorului sînt nume deja de referință dar și recent afirmate: Isabelle Nières, Denise Escarpit, Francis Marcoin, Michel Manson, Mona Ozouf, Jacq
Despre joc, copii, cărți și traducerea lor la ora mondializării by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4479_a_5804]
-
devenit unul din cei mai creativi oameni pe care i-am cunoscut, strălucitoare pentru toți cei din jur, în afară de mine. Pentru mine era un om atât de dăruit, că mă miram cum de nu-i văzusem până atunci preocuparea pentru semiotică, abilitatea de a bate ouăle în mai puțin de zece secunde, pasiunea pentru muzică, apetitul pentru călătorie, ochii incredibili, imaginația luxuriantă. Era formidabilă, într-adevăr, dar nu mai era fără seamăn. Nu mai vorbea limba copilăriei mele. Era mama mea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
simultan, "dedublarea etică". Întrebarea care se pune aici este următoarea: ne aflăm cu adevărat în fața unui "caz straniu" de "divizare" a eului, de "dualitate" psihologică și de "coexistență" a antinomiilor în același individ sau textul ne confruntă cu o sugestie semiotică puțin mai complexă? Răspunsul trebuie căutat în confesiunea introspectivă a ultimului narator, doctorul Jekyll însuși, analistul cel mai îndreptățit al teribilului fenomen de depersonalizare. Scrisoarea lui debutează, într-adevăr, cu descrierea opozițiilor native din interiorul personalității sale. Doctorul menționează, suficient
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
Crișan, Ion Vasile Șerban ș.a.) literatura devenea în primul rând un act de comunicare între un emițător (autorul) și un destinatar (cititorul), mediat de mai multe instanțe (sistemul editorial, critica literară, mass-media, opiniile prietenilor și ale membrilor familiei cititorului). Spre deosebire de semiotică și structuralism, specializate în studierea măruntaielor textului, această metodă ridica cititorul la rangul de (co)autor, opera devenind în egală măsură (cel puțin) și rezultatul lecturilor diferențiate (în funcție de gradul de cultură, background-ul existențial ale celor în cauză) și oarecum
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
la început structurale, încetățenită sub insigna naratologiei. A venit apoi teoria descrierii, promovată de Ph. Hamon și J.-M. Adam. Aceasta a recuperat zona, socotită de multe ori indigestă, a zugrăvirii de locuri și ființe romanești. Mariajul dintre poetică și semiotică a dus la elaborarea unor tehnici de analiză a descrierii cu efecte nebănuit de grăitoare. Făcînd o sinteză a principalelor achiziții în analiza descrierii, Mihaela Mancaș oferă un "tablou" complet al acesteia, care este destinat a face un nou mod
Prozatorii români şi descrierea by Paul Miclău () [Corola-journal/Journalistic/9878_a_11203]