440 matches
-
polivalenta centripeta a inserției în social. Ea se dezvoltă prioritar că semiotica aplicată, vizând discipline precum marketingul și publicitatea, comunicarea instituțională și politică, analiza media, dar și soluții praxiologice (fragmentare sau integratoare) Conceptele semioticii structuraliste (opoziție binara, secvență narativa, careu semiotic etc.) sunt încorporate în câmpuri multiple, se asociază cercetării calitative și generează ceea ce s-a numit semiotica operațională sau semiotica socială. Metodele structurale, lexicale, actanțiale ale semioticii pure și dure anilor 60-70 se îmbogățesc cu studii locale interesate de narațiunea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
texte (nu numai literare) care ne invadează lumea în care trăim; parcurgând traseul semioticilor textuale, cititorul descoperă că puterea de a transforma textele în discursuri se află în el însuși, că poate deveni participant interactiv ca entitate a unui proces semiotic complex. Lucrare de sinteză, în acord cu cercetarea internațională cea mai actuala, Semiotici textuale evidențiază cu pregnanta și pertinenta interconectivitatea discursurilor, a subiecților și a produselor și manieră lor de functionare în cadrul a două procese: cel comunicativ (aducându-se în
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1976] 2003): semiotica semnificării (o teorie a codurilor, văzute că sisteme de semnificare care cuplează unități prezente cu entități absențe) și semiotica comunicării (o teorie a producției de semne, unde interlocutorul joacă un rol important). b) Producția discursiva a obiectului semiotic se obține printr-o continuă și permanentă interferență între conceptele peirceiene de primitate, secunditate și terțitate sau între diferitele tipuri de travaliu fizic (Eco [1976] 2003: 236), cum ar fi recunoașterea, ostensiunea, replicile și invențiile. c) Semiotica este axată pe
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
si anume "relația de adecvare progresivă între două elemente fundamental opuse, adică "obiectele" și "semnele"". Vectorii determinării și reprezentării care caracterizează un obiect și respectiv un semn sunt guvernați de un "flux" (flow). Suntem de părere că înțelegerea acestui flux semiotic se află în semantica prepozițiilor care ascund o metaforă implicită a unei călătorii: * un flux de la obiect către semn. Prepoziția "către" conferă semnului rolul tematic (Cornilescu 1995) de "țintă", un punct spațial care, odată atins, va presupune o finalizare a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
reprezentare, gândire, ordine și unitate. Nivelul metasimbolurilor: mărci ale unui trecut istoric cultural, guvernat de convenții. I.1.a. O gramatică semiotica spațială Această necesară interdependenta dintre cele trei categorii și nivelurile metaforice implică o anumita curgere într-un spațiu semiotic care, în opinia lui Yuri Lotman (1990), este esența întregii culturi. Pornind de la conceptul lui Lotman de "semiosferă", definit că rezultatul și condiția dezvoltării culturii, si de la conceptul lui Vernadsky de "biosferă", definit că lipsa unei autonomii între organismele vii
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ideologice, economice, politico-culturale etc. I.2.b. Multimodalitate → resemiotizare Transcenderea dincolo de granițele unui text și contopirea într-o singură compoziție a elementelor lingvistice, vizuale, kinezice, muzicale sau de design au condus către introducerea în semiotica socială a unui nou sistem semiotic, si anume multimodalitatea (Fairclough 1992; Fairclough și Wodak 1997; Kress și Van Leeuwen 1990, 1996; Van Leeuwen 1999, 2005; Van Leeuwen și Jewitt 2000). O reconsiderare a peisajului semiotic era necesară datorită factorilor culturali și sociali (Kress, Van Leeuwen 2006
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
au condus către introducerea în semiotica socială a unui nou sistem semiotic, si anume multimodalitatea (Fairclough 1992; Fairclough și Wodak 1997; Kress și Van Leeuwen 1990, 1996; Van Leeuwen 1999, 2005; Van Leeuwen și Jewitt 2000). O reconsiderare a peisajului semiotic era necesară datorită factorilor culturali și sociali (Kress, Van Leeuwen 2006: 34). Intensificarea diversității lingvistice și culturale în interiorul granițelor aceluiași stat a condus către multiculturalism, pe de o parte, iar, pe de altă parte, avântul tehnologic și un circuit global
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
putere în interacțiunea cu textul; * se ajunge de la un text la un discurs prin decodarea intereselor care relevă istorii culturale și sociale, contexte sociale actuale sau contextul comunicațional; * existența unei relații de motivare între semnificant și semnificat. Asociați cu sistemul semiotic al participanților interactivi (Kress, van Leeuwen 2006), enunțătorul (producătorul) și destinatarul devin protagoniștii unei semiotici a acțiunii (Școală de semiotica de la Paris) sau a unui discurs acțional (Analiza Critică a Discursului Critical Discourse Analysis). Secvențialitatea evenimentelor și metamorfoza stărilor sunt
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
tipul evenimentului comunicațional, rolurile participanților și proprietățile receptorilor; * tematica: construirea discursului pe stereotipii și prejudecăți ideologice; * semnificația locală: activarea unui pătrat ideologic construit pe un joc între maximizarea și minimizarea punctelor țări sau slabe și care are la bază careul semiotic cu relațiile de contradicție, contrarietate și implicație. Lexicalizările ideologice se pot obține prin strategia negației și a opozițiilor binare. * stilul și retorica: valorile expresive ale unui discurs se regăsesc în alegerile stilistice și retorice ale enunțătorului/ producătorului, care încearcă să
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
actanțial asumat de producător în fiecare mise en image corporatist, politic sau literar. Baudrillard și Guillaume ([1994] 2002: 29) vorbesc despre faptul că aceasta prefăcătorie în altul ține de cod, acesta din urmă devenind, de fapt, "marele altul" prin procesul semiotic de multimodalitate. Al treilea element al triadei poate fi explicat prin teoria publicurilor implicate 20 (stakeholders) din relațiile publice. Bazat pe interacțiunea dintre indivizi, grupuri sau organizații, acest al treilea termen este, de fapt, descompus, prin opoziție binara, în celălalt
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
producție. ÎI.1 . Identitate textuala corporatistă După cum am menționat în I.3., conceptele de "imagine" și "putere" sunt interdependențe. Puterea imaginilor se află tocmai în curgerea de la iconicitate către indexicalitate sau simbolicitate. Imaginea corporatistă nu face excepție de la acest "baleiaj" semiotic, fiind "suma totală a semnelor care implică identitatea organizațională" (Christensen, Askegaard 2001: 304). Deși Curtin și Gaither (2005) echivalează imaginea cu identitatea corporatistă datorită constructelor complexe de semnificații, care sunt supuse unei negocieri sociale prin procesele de producție și consum
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
descoperi identitatea unei anumite țări. Analiza pe care o propunem depășește metodologia semioticii vizuale a unui text publicitar. Prin îndepărtarea de simplul proces de a vedea, ne vom înscrie în tiparele acțiunii de a privi, poziționându-ne astfel în sistemul semiotic de reprezentare al semioticii sociale, unde formulă lui Goldman și Papson (obiect de marcă + semnificația imaginii = obiect-semn) va fi explicată. Marca de parfum Burberry și două reclame (Fig.1 ) alese drept studiu empiric vor fi corelate cu cele două aspecte
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
-și da seama). Acest proces metaforic de modelare a unei imagini implică stabilirea unei legături între cele două realități existente de ambele părți ale "ramei"/ conturului: * pe de o parte, privirea care nu vede și care poate fi asociată sistemului semiotic al participanților reprezentați (van Leeuwen 2005), dispuși în cadrul structurii compoziționale; * pe de altă parte, văzul care nu este văzut și care reprezintă ochii privitorului poziționat în sistemul semiotic al participanților interactivi. Această "împletire" între a privi și a vedea pune
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o parte, privirea care nu vede și care poate fi asociată sistemului semiotic al participanților reprezentați (van Leeuwen 2005), dispuși în cadrul structurii compoziționale; * pe de altă parte, văzul care nu este văzut și care reprezintă ochii privitorului poziționat în sistemul semiotic al participanților interactivi. Această "împletire" între a privi și a vedea pune accent pe un principiu important din semiotica socială, si anume faptul că atât producătorul, cât și privitorul/ consumatorul posibil exercita o anumita putere în fabricarea textelor și a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
că imaginile reprezintă "un lant semnificant, practici culturale ale privirii și interpretării, capacități subiective ale privitorului de a determina imaginile să semnifice" (Hall, apud Schirato and Webb 2007: 66). Subiectivitatea, despre care vorbește Hall, ne ghidează către un alt sistem semiotic social, modalitatea, ai cărui indicatori principali sunt culoarea (saturația), contextualizarea sau perspectiva. Interacțiunea între cele două realități din interiorul și exteriorul ramei/ cadrului transforma un text vizual într-un discurs care se axează pe captarea subiectului (iconicitatea realității privitorului) prin
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pot fi interpretate prin "dublă ipoteza puternică" a lui Greimas (apud Floch [1995] 2000: 92-93). Aceasta se axează pe diferența între semiotica vizuală și cea figurativa. Semiotica vizuală cu semnificanții (suprafețe colorate, linii etc.) care formează un sistem corespunde sistemului semiotic al compoziției din metodologia propusă de van Leeuwen, iar semiotica figurativa, dependentă de primă, activează o "schemă de lectură", relativă din punct de vedere cultural. Adaptând abordarea semiotica oferită de Boutaud plămădirii gustului, comunicarea vizuală a unei imagini olfactive se
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
conceptual pe un calcul axiologic (Adam, Bonhomme [1997] 2005: 284), unde un rol important îl joacă indicii elogiului respectivei mărci de parfum. Orice decodare a imaginii unei reclame ar trebui să înceapă cu problema iconicității, si anume a depistării sistemului semiotic al participanților reprezentați. Grupul µ asociază semnele iconice cu înțelesul vizual figurativ, iar semnele plastice cu înțelesul nonfigurativ, acesta referindu-se la culoare, forma și textura. Spre deosebire de Roland Barthes (1964), pentru care culoarea aparține semnului plastic, Grupul µ (1992: 135
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a cărui locație este Londra. Fiecare reclamă are drept protagoniști trei participanți: sticlă de parfum, bărbatul sau femeia și cealaltă jumătate a cuplului. Rolul acestui ultim participant absent este de a aduce la suprafață diferite stiluri de a fotografia. Sistemul semiotic al compoziției este construit pe un mise-en-abîme vizual, care amestecă prezentul (chipul femeii sau al bărbatului din centru) cu trecutul (celelalte fotografii care formează un cadru circular, în care apare cealaltă jumătate a cuplului). Această uniune a prezentului cu axa
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fotografii care formează un cadru circular, în care apare cealaltă jumătate a cuplului). Această uniune a prezentului cu axa retrospecției încorporează sintagma barthesiană "l'avoir été-là". Mitul realului se obține printr-o dublă ipostază: * pe de o parte, prin sistemul semiotic al modalității culorii. Negrul și albul sunt cele două cromeme care trezesc amintiri plăcute din trecut în mintea celor doi participanți; * pe de altă parte, unele locuri din fotografii sunt semne indexicale ale Londrei. Big Ben-ul, Buckingham Palace sau
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care stabilesc o conexiune cauzala dintre cei doi protagoniști și Londra. Dispunerea sub forma limbilor unui ceas a acestor fotografii devine un alt indice al unei anumite cronologii a timpului minunat petrecut de cei doi îndrăgostiți în capitala londoneză. Sistemul semiotic al compoziției pune în valoare cele două ingrediente ale unei mărci: realitatea, prin pozele care aparțin axei trecutului și promisiunea prin parfumul Burberry, al cărui scop este de a păstra amintirea vie. ÎI.3. Semiotica fricii în gestiunea crizei gripei
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ÎI.3.a. Dincolo de criză corporatistă semiotica fricii Teoriile despre organizații prezintă de fiecare dată noi aspecte, dar considerăm că abordarea metaforica a lui Gareth Morgan 29 asupra perspectivei diacronice a organizațiilor este cea mai relevantă din punct de vedere semiotic, deoarece corelează două obiecte printr-un flux cognitiv. Menționând metaformele mașinii, organismului, sistemului politic, instrumentelor de dominare și a fenomenelor culturale, Gareth Morgan încorporează prin abducție experiențială toți termenii esențiali care domină conceptul de "organizație": Nivelul metaformei Nivelul meta-metaformei Mașini
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un sentiment de agitație și anxietate cauzat de prezență sau iminentă pericolului; * un motiv de conștientizare a groazei. Vom plasa această configurație a fricii în cadrul tensivității forice, la nivelul precondițiilor. Sciziunea de la ordine către dezordine se axează pe conștientizarea participantului semiotic care, pentru a depăși această stare de anxietate, trebuie sa atribuie noi valente fiduciare obiectelor deja existente. Acest proces de (re)construcție a semnificației corespunde modulației devenirii, adică unui mod de a salva (organizația/ compania) de la dezintegrare/ faliment. Potrivit lui Corey
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
gripei aviare. Dar după cum se arătă în raportul WHO, numărul deceselor a crescut. Astfel se poate infera faptul că dizolvarea granițelor dintre natură și societate se dovedește a fi cel mai important oponent. ÎI.3.c. Agricolă Internațional un participant semiotic Pentru Wally Olins 32 (2003: 56), identitatea corporatistă înseamnă modul în care "comportamentul și aparentă simbolizează realitatea, subliniind în același timp realitate". În semiotica, comportamentul și aparentă pot fi traduse prin acțiune și simulacru, cele două pietre de temelie ale
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
simbolul coeziunii autorității corporatiste. Reclamă televizată a fost structurată pe mărturiile angajaților, pe echipamentul de protecție, pe tehnologia modernă biosecurizată de procesare a cărnii de pui, toate acestea fiind un semn indice al implicării sociale în ceea ce privește sănătatea populației. Următorul sistem semiotic care trebuie luat în considerație sunt participanții interactivi. Studiul contextului social situațional și importanța cercetării sunt primele semne de relații publice prin care se poate aprecia mediul (Carrell, apud Newsom et al. [2000] 2003: 549). În acest proces de înțelegere
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de productie le vom analiza prin cele trei scheme: schemă de interpretare, unde există două tipuri de actanți: (1) actanți-participanți [animați], între care există tensiuni dialogice (Marková [2003] 2004: 214-216) implicite și pe care le vom prezenta sub forma careului semiotic al lui A.J. Greimas (1983: 51): Relațiile dintre actanți sunt următoarele: * relații de (sub)contrarietate: EU (candidații) vs Ei (contracandidații); VOI 1 (votanții simpatizanți) vs VOI 2 (votanții împotriva lui NOI); * relații de contradicție: NOI vs VOI 2; Ei
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]