95 matches
-
primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite obstacole; pe de altă parte, semivocalele sunt definite în asociere cu vocalele, diferența dintre ele fiind dată de durată și de caracterul asilabic/ silabic (semivocalele sunt mai scurte decât vocalele și nu au capacitatea de a forma singure silabe). Vocalele sunt singurele sunete produse de laringe și modificate în rezonatorul cavității bucale 15. Vocalele limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î/ â
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modificate în rezonatorul cavității bucale 15. Vocalele limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î/ â. Dintre acestea, doar trei (a, ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î/ â. Dintre acestea, doar trei (a, ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate diferite tipuri de vocale 16 prin raportare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a, e, i, o, u, ă, î/ â. Dintre acestea, doar trei (a, ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate diferite tipuri de vocale 16 prin raportare la: * apertură (deschidere
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ă, î/ â) au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate diferite tipuri de vocale 16 prin raportare la: * apertură (deschidere): vocala deschisă a vs. vocalele mediane/ semideschise e, ă, o vs. vocalele închise
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
au întotdeauna valoare vocalică, celelalte putând avea fie valoare de vocală, fie valoare de semivocală: fe-e-ri-e (e, i = vocale), seară (e = semivocală), vrei (i = semivocală), no-u-ta-te (o, u = vocale, alături de a, e, din ultimele silabe), floare (o = semivocală), e-cou (u = semivocală). "Citind" pe orizontală, respectiv pe verticală triunghiul vocalic de mai sus, pot fi diferențiate diferite tipuri de vocale 16 prin raportare la: * apertură (deschidere): vocala deschisă a vs. vocalele mediane/ semideschise e, ă, o vs. vocalele închise: i, î, u
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vocalele implicite (de exemplu, î, i), cu rol auxiliar în pronunțarea consoanelor: cî, ci, chi etc.; * vocala scurtă i, considerată și vocală redusă în poziție finală postconsonantică sunet nesilabic, folosit la sfârșitul unei silabe, după o consoană: lupi, crezi etc. Semivocalele (i, e, o, u) sunt fie anterioare, nelabializate: e, i, fie posterioare, labializate: o, u. Ele nu pot forma singure silabe, intrând alături de vocale în componența diftongilor și a triftongilor: tei, seară, soare, nou, a-ri-pioa-ră, tăiau etc. Consoanele din limba
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte precum era, este, el, eu etc. I.4. Grupurile de sunete/ grupurile vocalice Grupurile de sunete 19/ grupurile vocalice din limba română diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din limba română diftongul, triftongul și hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
hiatul presupun asocierea succesivă a unor sunete vocalice (fiind incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
incluse în această categorie și semivocalele), fie în aceeași silabă, fie în silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
silabe diferite. Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivocală aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun... " (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) Cerințe: 1. Indicați, prin rescriere, vocalele și semivocalele din cuvintele: știu, calul. 2. Transcrieți din text două cuvinte derivate, un cuvânt compus și unul format prin schimbarea valorii gramaticale. 3. Formulați enunțuri cu omofonele: ai a-i; cel ce-l. 4. Alcătuiți un enunț în care cuvântul ai
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca în cazul celorlalte 12 litere () e, i, o, c, g, h, q, w, y, x ). Exemplu : pentru e : - vocală plină : - în cuvintele ( parte, elicopter ) ; - în forme ale verbului a fi ( ești, este, eram ) ; - în diftongul ie (eu, ele, ei ). - semivocală e (aceea, ea );literă ajutătoare (în combinațiile ce, ge, che , ghe, și înainte de o vocală ca în : ceas, geantă ). Se scrie și se pronunță ie și nu e, la început de cuvânt sau la începutul unei silabe care urmează după
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]