104,273 matches
-
la confruntările cu manuscrisele aflate în fondurile diferiților ani de achiziție, ale Bibliotecii Academiei ale periodicelor, ale diferitelor fonduri particulare. Toate suficiente argumente pentru susținerea afirmației profesorului Macarie că pentru viitoarele ediții Ion Creangă, spre a se evita permanentizarea inadvertențelor semnalate pe parcursul notelor, consultarea "acestei insignifiante ediții a noastră" își vădește utilitatea. Mai mult, adaug eu, cu o dorință expresă. Ediția este cumul de documente. Ele presupun o amplă mișcare de date. De nume, de asemenea. Tocmai de aceea, o revedere
Mărturii despre Ion Creangă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14039_a_15364]
-
o listă a lemelor în ordine alfabetică, o listă a lemelor organizate în ordinea descrescătoare a rangurilor (rangul este dat de frecvența cuvîntului) și o listă în care lemele sînt organizate în funcție de clasele lexico-gramaticale. Necesitatea desăvîrșirii cercetării limbajului poetic eminescian, semnalată de Tudor Vianu (" Niciodată însă problema limbii lui Eminescu n-a fost pusă în toată întinderea ei, cu metode capabile să o rezolve în întregime.") se împlinește, cu o înaltă rigoare științifică, acum, după un deziderat enunțat tot de el
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
cerut mostre din textele noastre. Lui Noica i-a spus: "Tu nu ești poet, ci mai degrabă filozof" - iar mie, pe textul dactilografiat mi-a scris câteva cuvinte - ceea ce iscusitul Șerban Cioculescu în cronica sa de la "Adevărul" a simțit și semnalat. - V-a "diagnosticat" exact, încă de pe atunci! Dar ați mai avut nume sonore între profesorii de la "Spiru Haret"? - Desigur, la istorie îl aveam pe Constantin Moisil, marele numismat, dar și un excelent profesor (tatăl lui Grigore Moisil) care a înființat
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
focul / întunericul etc.). Remarcabilă e mulținea de sensuri a unor cuvinte fundamentale - a umbla, a (se) uita, a umple, umbră, urmă; merită să fie cunoscută și bogăția de expresii și locuțiuni înregistrate la cuvintele-titlu unde, unghie, ureche. Între toate acestea, semnalez în încheiere - pentru valoarea sa pitoresc-senzaționalistă - înregistrarea termenului "tehnic" urcelnic : "gaură prin care iese și intră strigoiul în mormînt". Cuvîntul este ilustrat prin două citate din instructiva broșură a lui N. I. Dumitrașcu, Strigoii. Din credințele, datinile și povestirile poporului român
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
Cronicar Cuvîntul care compromite Cronicarul recunoaște că n-a văzut nr. 2 din 2003 al revistei CUVÎNTUL aflată într-o nouă serie. Seria Buduca. Dar a citit în ZIUA LITERARĂ din 3 martie o notă semnată A. Gh. care semnalează deraierea artistică, morală și lexicală a publicației conduse cîndva de regretatul G. Țeposu și mai apoi de dl Tudor Urian. Editorialul dlui Buduca, la preluarea, probabil, a conducerii se intitulează (să ne ierte cititorii noștri!) Muie sponsorilor noștri. În text
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
grup de intelectuali gălățeni. Toate acestea se înscriu în importantele date istorico-literare, atât de necesare ocolirii informațiilor eronate ori umplerii golurilor biografiei scriitorului. Lăsând de o parte atâtea alte argumente, nu fără părere de rău, nu îmi îngădui să nu semnalez unul, la care Dorina Grăsoiu ține, fiind propria-i descoperire. Este vorba de traducerea de către Caragiale a unui text despre Giosué Carducci, semnat de Edouard Rod, publicat în "Nouvelle Revue". Insistând asupra întâietății acestei traduceri "asupra tuturor informațiilor sau tălmăcirilor
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]
-
să fie doar o calotă cu scîrnă/ și baliverne" (Muștele). Ca și: "doamne trimișii tăi își pierd viermii din aripi/ aici peste litere peste degetele mele/ înfrigurate/ îmi acoperă cu excrementele lor albe/ visurile// marile mele metehne" (Corbi). Deformalizarea peisajului semnalează nu doar tendința de evadare dintr-un cosmos nelegiuit, stigmatizat de moarte, în înfățișarea sa imediată, în concretețea sa, ci și o lepădare de epura sa geometrică, de spectrul său abstract: "o geometrie degradată/ ducem în spate" (Jurnal de familie
Antipoezia pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14166_a_15491]
-
în vedere că ele posedă un IQ absolut amețitor, sunt intelectuale la curent cu ultimele teorii post-post-structuraliste și pot seduce ușor deopotrivă genul macho și genul Pruteanu, neamul bărbătesc de pe pământ se află în pericol de extincție prin același procedeu semnalat de autorul Enciclopediei, respectiv îndrăgostirea, fatal proces prin care masculii devin infideli și apoi sunt linșați de soțiile lor legiuite, rămase astfel fără suport material pentru întreținere și creșterea generației următoare de pământeni. Antidotul pentru îndrăgostirea de aceste zmeoaice îl
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
--- Stimate Telefil, Îți semnalez cîteva emisiuni tv. care au deformat în mod neprofesionist și tendențios realitatea. E vorba de reportajele de la Bagdad ale lui Cătălin Radu Tănase de pe Pro tv și de un reportaj despre Irak al lui Adelin Petrișor de pe Antena 1, transmise
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14211_a_15536]
-
și Fagure cu inimă) . Lucrarea este constituită din două părți distincte. Un punct de vedere referitor la pseudonimele lui Panait Istrati, în care se împletește cercetarea publicației "România Muncitoare", însumând treisprezece pseudonime folosite în 1906 când, prin P. Istrate, este semnalată prima intrare a lui Panait Istrati în publicistică prin Regina Hotel, cu altele, cu mai mică frecvență a colaborării. "Adevărul" și "Dimineața", la aceasta din urmă, fiind angajat de Const. Mille în calitate de corespondent al ziarului la Brăila, "Viața Socială" și
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
totuși de mare capacitate de înțelegere umană, vehement în tonul militantului sindical, într-o neobosită efervescență, specializată în neliniștea socială. Atent mereu la surprinderea exactă a datelor, de care depinde - printre altele - limpezirea momentelor debutului pe diferite direcții, Ion Ursulescu semnalează pentru debutul în presa franceză, publicația "L'Humanité Dimanche", cu Nicolaï Tziganou, povestire pusă la adăpostul pseudonimului P. I. Delabrăila. La ea nu ar fi stricat, adaug eu, pentru lărgirea imaginii, debutul literar propriu-zis în Franța, în "Europe", 1923, cu
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
au născut Al. Brătescu-Voinești (1868), Ticu Arhip (1891), I. Heliade-Rădulescu (1802), Vladimir Streinu (1902), M. H. Simionescu (1928), Radu Petrescu (1927) și alții, toți, pe meleaguri dîmbovițene. N-am luat în considerare. * În sfîrșit, tot în Litere, dl Tudor Cristea semnalează în editorialul său un lucru incredibil: într-o obscură editură cu numele Lider a văzut lumina tiparului versiunea românească a cărții lui Michael H. Hart 100 de personalități din toate timpurile care au influențat istoria omenirii. Și fiindcă ediția engleză
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14214_a_15539]
-
de exigent de referenți. De multe ori, nici limba în care sunt scrise articolele nu este una de circulație internațională. Cu regret trebuie să constatăm că multe reviste universitare românești intră în această categorie. n fapt demn de a fi semnalat este acela că nu citările din cărți sunt evaluate în S.C.I., ci cele din articole, acestea reprezentând forma principală de prezentare a unor rezultate noi. Dacă ne este permisă o metaforă militară putem spune că articolele originale constituie prima linie
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
putut să i le punem lui Mihai Gramatopol când, numai în anul 2000, i-au apărut, înșirat de-a lungul lui, un număr record de cărți: 4. Chiar dacă doar una singură, dintre ele, era absolut nouă - cea pe care o semnalez astăzi *) -, savantul pregătise retipărirea celorlalte cu aceeași meticulozitate a cizelatorului care revine înmiit pe aceeași suprafață a milimetrului pătrat. Nu i-am putut pune atunci nici o întrebare. Savantul plecase dintre noi, lăsându-ne a pune ce și câte întrebări am
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
Bataille, "povestea reluată la nesfârșit a unui individ condamnat să rătăcească în așteptarea unei odihne din ce în ce mai problematice a cărei formă supremă ar fi neantizarea", la Samuel Beckett, experiențele-limită ale drogatului Michaux, "cruzimea" teatrului lui Artaud, dificilul "caz Céline",- mare scriitor semnalând, ca Poe ori Baudelaire, "o inadecvare totală la lumea care se face pentru noi, o dezadaptare funciară la viața ’modernă’, nostalgie a inocenței și iresponsabilității", dar "vinovat pentru că a crezut în personajul său până la a se identifica cu el, pentru că
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
Pandrea, revistei VIAȚA ROMÂNEASCĂ (decembrie 2002). Dl Pandrea care a fost o vreme medic într-o comună din Țara Loviștei și și-a trecut apoi un doctorat la Paris cu o teză despre terminologia de rudenie din zona cu pricina, semnalează cîteva toponimice care ar putea fi indiciul pentru existența, în vechime, la noi, a agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
absolut convingător.* În OBSERVATOR CULTURAL nr. 155, lugubrele considerații ale dlui D. P. sînt citate in extenso. Am remarcat și altă dată predilecția revistei cu pricina pentru atacuri oblice la adresa României literare. Să trecem peste obsesiile dlui Lefter și să semnalăm tot în numărul din 11-17 februarie un foarte interesant articol al dlui Ion Simuț despre revizuirile critice, pornind de la recenta noastră Întîlnire pe această temă. Căderea primului baron În timp ce PSD-ul primea la centru raportul filialei sale din Arad că
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
în care pronosticam rărirea sau chiar dispariția întreprinderilor editoriale de felul celei a d-sale, d-na Omăt mă acuză (în notele Agendelor) de .fatalism (citește: resemnare) mioritica.. Să dea Dumnezeu că eu să mă înșel! Dar, pînă una-alta, semnalez ediția critică recent încheiată de d-na Omăt că pe un eveniment editorial rarissim, rod al unui devotament intelectual unic.
"Agendele" lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14242_a_15567]
-
și încă atît de...precis: comedie neagră, comedie romantică ori comedie pur și simplu) nu mi se pare cine știe ce importantă pentru telespectator. Mai degrabă tema îi reține atenția. Se adaugă și problema corectitudinii definițiilor. Atunci cînd definiția pretinde că ne semnalează tema filmului, greșelile sînt rare. Ca și în cazul filmelor S.F. sau horror, unde nu e posibil nici un echivoc. Definirea altor genuri e ceva mai dificilă, cum am văzut deja. Și, dacă mă gîndesc bine, e posibil și ca prezentatorii
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
fragmente din Jurnalul lui E. Lovinescu, prezentate de Virgil Ierunca și Jurnal la Cordoba de Mircea Eliade. Mihai Negulescu, în cronica poeziei A murit un sfânt de Vintilă Horia, recrează drumurile acestuia în exil, în Austria, Italia, Argentina. Virgil Ierunca semnalează că în "Ethos", N. Steinhardt semna cu pseudonimul Nicolae Niculescu. Tot lui Virgil Ierunca îi revine meritul de a atrage atenția în Literatura exilului și revistele ei, că textele publicate de Emil Cioran în "Luceafărul" de la Paris, în 1948, sunt
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
din volumul meu de memorii a fost realizat prin dictare. În același mod am scris și articole pentru ziarul Cronica română sau Luceafărul. Seara mi-o rezerv pentru lecturi. - Cum alegeți cărțile pe care vreți să le citiți? - Mi le semnalează soția sau unii dintre prietenii mei. Ritmul lecturilor mele este însă cu mult mai lent. M-am resemnat, nu mă jelesc și, în măsura posibilităților mai scriu - adică dictez - despre cărți românești contemporane și străine, despre opere de critică literară
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
făcut posibilă această imensă "porcărie", cum inspirat vă exprimați. Începând cu după-amiaza aceleiași zile, mass-media au consemnat poziția critică exprimată de mine, de foști deținuți politici, demnitari și reprezentanți ai societății civile. De asemenea, am fost cel dintâi care am semnalat că în perioada '90-'95 Ciolpan beneficiase de cele două avansări în grad, pe care și dumneavoastră le amintiți, petrecute sub cârmuirea primelor mandate ale lui Ion Iliescu. Ceea ce nu făcuse nici Dej, nici Ceaușescu! Fac aceste precizări pentru o
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
dvs. Asist. univ.Cosmin Dragoste Craiova N. R.: Vă mulțumesc pentru precizare. Eroarea a fost a mea, la ediția din Biblioteca pentru toți. Republicînd-o, n-am făcut nici o modificare. Așa că am "uitat" pur și simplu să îndrept erorile de tipul celei semnalate de dv., unele, explicabile, în anii '60, prin carențele de informație bibliografică. (N. M.) Precizări Cu privire la sesizarea cititorului dvs. - G. Moldovean - Bistrița, apărută în nr. 4, februarie 2003, fac următoarele precizări: În articolul cu pricina nu este vorba despre nici o
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14290_a_15615]
-
marcă discursivă, un conector pragmatic, în care suspensia subordonatei produce insinuări și subînțelesuri - las' că (vezi tu...) - , iar cre'că e folosit cu destulă ușurință în construcții eliptice: Vine? - Cre'că (da)! Pentru tre' și poa' folosirea trunchiată este de semnalat și pentru că este posibilă interpretarea ei ca particularitate a clasei verbelor modale, manifestată exclusiv la nivelul limbii populare. De altfel, impersonalul a trebui atrage și mai mult atenția prin diversitatea de variante cu care circulă în momentul de față forma
Tre', trebe și trebu by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15027_a_16352]
-
consacrîndu-se literaturii (am ratat, scrie intervievatul, "o posibilă carieră de sportiv de performanță, apoi o onorabilă carieră de profesor de provincie"), adăugînd o critică acerbă la adresa "veritabilului genocid" cultural (și nu doar) ai cărui martori neputincioși sîntem. Ioan Holban ne semnalează, tot acolo, Eseul despre Dante al lui Osip Mandelstam, tradus de Livia Cotorcea și apărut în Editura Universității "Al.I. Cuza" din Iași în 2001. Dat fiind felul în care se distribuie cartea astăzi la noi, nu e de mirare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]