581 matches
-
în iulie au fost examinate 734 ore de programe: Fox Kids și Cartoon Network, minus MTV. Tabelul care urmează prezintă sintetic datele eșantionului studiat (noiembrie 2004, similar cu cel din iulie 2004): Cum evaluăm conținuturile violente. Categorii și contexte de semnificare Categorii contextuale de evaluare Tipuri de violență Psihologică, verbală, fizică, socială, economică, sexuală Categorii ale negativității și grade de intensitate Tipul și gravitatea consecințelor asupra victimelor (omucidere, rănire etc.) Nivel de vizibilitate (fățișă, mascată) Nivel de realitate (fizică, simbolică) Nivel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii actelor de violență Evitarea suferinței și a consecințe-lor reale ale violenței Amestecul de violență și umor Scenarizare și contexte de semnificare Violența ca avertisment. Acte și scene de violență legitimă Acte și scene de violență gratuită sau estetică Acte și scene de autoapărare Violența ca joc și amuzament (ludică) Acte și scene de exaltare, eroizare a violenței Violența logică Contexte de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali și a raportului dintre diferite domenii ale experienței sociale și culturale. Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice, nu mai sunt dominate de școală și familie și sunt precumpănitor marcate de modul în care televiziunea devine arhitectul unei „culturi” și reprezentări mediatice a lumii la care se raportează de mic omul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
basmului, unde lupta dintre Bine și Rău (ca arhetipuri) este una violentă, dar nu neapărat nocivă dat fiind că este într-un context al legitimității. Astfel încât, am încercat, pentru canalul FK, identificarea, dincolo de indicatorii cantitativi ai violenței, a contextelor de semnificare în care aceasta apare. Se au în vedere următoarele contexte de semnificare: contextul gratuității (unde violența este propria ei rațiune; cum ar fi în cazul uciderii oarbe, uciderea în serie etc.), cel logic (în care violența face parte din trăirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
dar nu neapărat nocivă dat fiind că este într-un context al legitimității. Astfel încât, am încercat, pentru canalul FK, identificarea, dincolo de indicatorii cantitativi ai violenței, a contextelor de semnificare în care aceasta apare. Se au în vedere următoarele contexte de semnificare: contextul gratuității (unde violența este propria ei rațiune; cum ar fi în cazul uciderii oarbe, uciderea în serie etc.), cel logic (în care violența face parte din trăirea realității sau din structura narativă; cum spuneam că este cazul basmului, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este insolită, neașteptată, prezentată în registrul anomaliei, dar și al exoticului) și, în final, contextualizare negativă (în care violența este incriminată, sunt prezentați antieroi, non-eroi, sunt prezentate consecințele negative ale violenței). Figura 11. Repartiția scenelor de violență per context de semnificare în cazul canalului Fox Kids Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Așa cum se poate observa și în figura 11, în desenele animate violența este majoritar prezentată ca fiind logică (acest lucru fiind de înțeles în măsura în care desenul animat este o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la nivel cognitiv, sau, mai grav, chiar copiată, la nivel comportamental. Contextul ludic este chiar cel în care publicul țintă al desenului animat trăiește; de aceea o prezentare în acest registru are un potențial nociv ridicat. Următoarele trei contexte de semnificare a violenței, aflate într-un eșalon doi de reprezentare, sunt cele ale legitimității, al contextualizării negative, dar și al exaltării. Astfel, un potențial telespectator al desenelor animate vede scene de violență prezentată în perspectiva consecințelor negative pe care aceasta le
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
decurge din firul narativ și scene de intimidare, de amenințare, de creare a unui disconfort psihologic care sunt decodabile în registrul ludic. EMBED Excel.Chart.8 \s Figura 12. Repartiția diferitelor tipuri de violență (sub aspectul frecvenței) per context de semnificare în cazul canalului Fox Kids Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Percepții și urmări ale violenței din desenele animate Percepția cantității de violență din desenele animate La nivel perceptiv, cantitatea de violență din aceste genuri televizuale este însă cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
față, lumea Înmărmurește nu datorită fastului orbitor al prințului de Wales, ci privindu-l pe George Brummell: discret, de o eleganță și simplitate căutate, rafinat la maximum. În cazul dandy-ului, pentru că veșmântul e prima sa emblemă, Întâia modalitate de semnificare - și cea mai percutantă -, eleganța devine principiu de viață. Eroii noștri se pregătesc să-și joace rolul pe scena socială apelând În primul rând la vestimentație. Ei perturbă la vedere un sistem care, instituind moda, propune implicit uniforma și uniformizarea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lucru ca și ritualul, privit ca o declarație prin acțiune” (E. Leach, apud G.S. Kirk, 1970, p. 23). În prelungirea acestei dihotomii, Claude Lévi-Strauss (1973, p. 84) traduce acțiunea rituală prin prelimbaj și gândirea din mit prin metalimbaj: Valoarea de semnificare a ritualului pare a fi fixată În instrumente și gesturi: este un prelimbaj. În schimb, mitul se manifestă ca un metalimbal: el se folosește de discurs În mod plenar, dar situează opozițiile semnificative specifice lui la un nivel de complexitate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și, mai ales, schimbare a practicilor și ierarhiilor sociale existente: Acest proces este unul care nu se subordonează niciunui sistem rațional și niciunor reguli: mai degrabă el devine un proces În momentul de fuziune sau intersectare a diferitelor registre de semnificare sau de raționare. Am sugerat șîn alte studii - n. M.C.ț că magia și vrăjitoria pot fi simbolizări ale proceselor și dinamicilor care, Într-adevăr, trec dincolo de limitele rațiunii (B. Kapferer, p. 2002, 22). În dezbaterile antropologice recente, relația dintre
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
separare și integrare) apare ca o configurație ceremonială mult mai complexă, care implică, pe de o parte, procesele sociale și culturale de dezmembrare și reconstituire și, pe de altă parte, sistemele mitice și rituale care asigură funcționarea și mecanismele de semnificare specifice stării de communitas. În felul acesta, esența ritului constă În faptul că el reprezintă un construct cultural ce creează și legitimează momente de interstițiu, radical diferite de formele strict organizate și rigide ale vieții uzuale. Altfel spus, ritul (nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
caracteristice societății organizate” (1982, p. 41). În numeroase lucrări, Victor Turner a adâncit și nuanțat conceptul de liminalitate. În esență, pentru antropologul englez liminalitatea este sinonimă, funcțional, cu antistructura și communitas: ea circumscrie modurile alternative de organizare socială și de semnificare culturală. Aplicat inițial pentru a descrie funcționarea specifică riturilor de trecere, În analizele consacrate vieții ceremoniale a populației Ndembu din Zambia, unde Turner a efectuat cercetări de teren (1967), conceptul de liminalitate a fost apoi extins pentru a explica mecanismele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să genereze ritualuri, adică să transforme actele uzuale În acte simbolice, semnificative În plan cultural, prin tehnici de „dislocare” a unui element din contextul său firesc și de transformare a lui În simbol. În acest scop, oamenii folosesc mecanisme de semnificare precum inversiunea, accentuarea sau neutralizarea. În consecință, carnavalul apare ca un tip distinct de ritualizare, cu ajutorul căruia sunt amestecate ierarhiile și regulile sociale: „Astfel, noi creăm un spațiu social aparte, unde unde rutinele lumii de zi cu zi sunt sfărâmate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologice, concretizate În figuri și narațiuni fabuloase. Recursul la istorie și la substratul arhaic devine acum secundar, fiindcă mitologia există și se individualizează nu ca o relicvă a unor forme străvechi, ci ca un sistem mereu viu de ordonare și semnificare a realității Înconjurătoare, cu ajutorul unor unități simbolice luate din toate subsistemele culturii populare (de la datini la cântece lirice, de la ghicitori la legende etc.). În felul acesta, perspectiva propusă de mine conduce nu atât la definirea și descrierea unei mitologii populare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1895-1961) ", op. cît., p. 50. V. Traité moderne de ponctuation, Jacques Damourette, Larousse, Paris, 1939. 1386 Alexandra Indrieș souligne le rôle d'élément générateur de sens acquis par le tiret dans leș poèmes de Blaga : " [...] semnul "-" indică sentimentul intens al semnificării că act creator, operația de generare a sensului, procesualitatea metaforizării fiind redata prin hiatul introdus în text de acest grafem. " V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p. 140. (" [...] le signe "-" indique le sentiment intense de la création
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
numit o estetică a urâtului. A., gândind panteic, nu a vorbit niciodată de urât, ci de „frumuseți de neant” (Ploaia). Sămânța lui Dumnezeu o află în luceferi, ca și în glod. Lexicul brutal dinamitează șabloane, dar trivialul interesează supus unei semnificări superioare (Hagi-Tudose). Și numai „intrând în ele” (Blaise Pascal), trăindu-le, „constructorul de cuvinte” ajunge să le însuflețească și sporește înțelesurile lumii. Deși era atras de teatru, deși lirica sa are o încărcătură dramatică, textele destinate scenei nu atestă la
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
lui produce efectele cele mai mari, pentru că aicea artistul se arată inițiat în secretul cel mai adânc a toată artea, acela de a ști crea totdeuna spiritului corpul diafan ce i se cuvine și de a aduce pretutindene materia la semnificare. Toate cele vorbite și auzite cad însă în timp și se prezintă ca o mișcare timporală. Însă auzind numai această mișcare, fără ca să ni se prezinte în ea o lege mai înaltă, noi am fi re-mpinși de pe terenul artei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
poate produce această idee în noi. În Mignon a lui Gothe se înseamnă o țară misterioasă "în care mirtul stă liniștit și laurul sus". Accentul simbolic trebuie să aducă înaintea sufletului nostru intuițiunea acestor antiteze, cari în ele poartă și semnificarea predicatelor lor. Prin mijlocul tonului vrem să vedem cum trece dinaintea ochilor spiritului nostru acel mirt misterios, cu înțelesul său etic, și acel [laur] destinat mărirei omenești, simbolul gloriei. Dar și diferitele raporturi în cari e cugetat un obiect trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mult mai clară și mai amăsurată în intuițiunea auditorului cult decât prin reprezentarea scenică, unde roluri subordinate se joacă așa de rar bine; pe când, din contra, la un prolector dramatic care pricepe toate celea în legătura lor internă și în semnificarea lor necesară până și figurile cele laterale vor fi reproduse cu cea mai deplină esactitate. Lipsa de orce mijloace care să escite iluziunea afară de ton face ca acest fel de mulțămire sufletească să nu fie accesibilă decât spiritelor culte; căci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuie să fie vorbită cu o simplitate nobilă, făr-a pierde însă nici un moment caracterul unei inspirațiuni momentane, a unei improvizațiuni, geniale se-nțelege, însă în același timp să ni se arate că Nathan are cea mai clară conștiință asupra adîncei semnificări a acestei povești părute. Fără simplitatea și neîmpodobirea cea mai mare a declamațiunii s-ar șterge caracterul specific de basmu; cu toate astea însă, cătră unde răsare grandioasa cugetare a unei adevărate toleranțe religioase, acolo și declamatorul să fie mișcat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca productul unei direcțiuni de viață cu totul determinate, care se reflectă în ținuta consistentă. În ținută s-a personificat oarecum elementele generale care poartă pe individ. Să observăm mai întîi ideea costumului în raportul său cu reprezentațiunea dramatică. Ce semnificare are în genere costumul? Costumul are să ni prezinte figurile în arătarea lor esterioară și conform cu generala stare a lumei în care autorul a transpus opera sa, și apoi costumul să arate pe figurele singulare în pozițiunea spețială ce o ocupau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a căror lăcomie chiar d. Ioan Brătianu a declarat a n-o mai putea sătura. Iubire de patrie și maturitate pentru Văcărești sunt identice în zilele M. Sale, în cari toate cuvintele și-au schimbat înțelesul, de au azi o semnificare diametral opusă la ceea ce-o aveau odinioară în gura și conștiința acestui popor onest. Prezidentul Republicei Ploieștilor e model de fidelitate, binemeritatul Orășanu model pe poet al Curții, C. A. Rosetti sufletul ideii monarhice... Radu Anghel și Costinescu culmea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
protest împotriva acestei rupturi, cererea materialistă de reunificare a celor doi versanți. Pentru început, ea își va îndrepta atenția spre celălalt sens vorbind despre editură în loc de textualitate, despre tipografie în loc de semantică și despre mijloace de transport în loc de metafore. Știință a semnificării, în general, semiologia se ocupă și de semnele extralingvistice. Saussure: "Putem concepe o știință care studiază viața semnelor în interiorul vieții sociale. Ea formează o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale". Aplicațiile au acționat în sens contrar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
esență, în logica textului lui Pierce termenii de icoană și iconicitate desemnează de o manieră precisă stadiile semnului ca produse ale unui proces de convenționalizare (cu un anumit parcurs istoric) și, pe de altă parte ca un proces prezent de semnificare. Privind astfel chestiunea se poate aprecia faptul că semnul lingvistic și semnul vizual au în fapt mult mai multe în comun decât crede Umberto Eco. Celebrele speech acts, concept tradus cu oarecare superficialitate prin „acte de limbaj” (alți autori observă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]