5,850 matches
-
nu văzuse niciodată marea, precum Doinel în Les 400 coups), se instalează în casa mătușii uneia dintre ele (am uitat: pe una din lesbiene o chema Mao, pe alta Lenin; deci cred că în casa mătușii lui Lenin...) și manejul sentimental începe. E genul de poveste - filmată foarte "nouvelle-vague-ist" - care-ț dă impresia că nu știe încotro s-o ia, cu gesturi anodine și timpi morț, pînă cînd, "hodoronc tronc", mătușa moare, după o plimbare cu barca în ajun, și toată lumea
Noi și Gerry - Jurnalul unui jurat - by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13803_a_15128]
-
maro spun/ Inocența de care ți-e dor". Dându-mi mână liberă, să nu uitați aceasta, am operat, pe gustul meu, schimbări nevinovate. Tot așa, poezia din Când vine Moș Crăciun se termină brutal la versul 6, restul fiind discurs sentimental demonstrat îndelung, dulceag, eronat. De reținut și Iubirea îngerilor, dar fără ultimele 4 versuri, La valse des fleurs, pe care aș transcrie-o toată, dar spațiul e pe terminate, dar și Când ne spuneam, elegiacă, de-o nesfârșită eleganță, "Îmi
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
nu-i lucru chiar atât de ușor." Că o muncă pe cît de grea, pe atît de importantă în plan cultural e subevaluată și bănește, că nu există retribuții diferențiate în funcție de dificultatea textului (una e să traduci polițiste sau romane sentimentale de duzină și alta Pessoa sau Milorad Paviæ, de exemplu), că există mari literaturi pentru care traducătorii valoroși s-au împuținat îngrijorător (germană, rusă, polonă, cehă ș.a.) - e încă un subiect ce rămîne de discutat. În orice caz, inițiativa Elisabetei
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
și incandescentă aventură amoroasă, încheiată umilitor și amar pentru femeie. Josef este și el un emigrant stabilit în Danemarca, devenit om de afaceri, rămas văduv și reîntors pentru scurt timp la Praga pentru a-și recupera cîteva relicve materiale și sentimentale ale trecutului, între altele, și un jurnal. Josef își venerează mai intens soția după ce aceasta a murit și poartă mereu cu el, ca semn al fidelității matrimoniale și dincolo de moarte, traducerea în daneză a Odisseei. Liantul care unește personajele, dispuse
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
peisajele". Mișcările acestei „mături" s-au accelerat în ultima perioadă așa încît autorul se întreabă dacă astăzi Odissea ar mai putea fi concepută și dacă epopeea reîntoarcerii mai face parte din prezentul nostru. Noțiunea de patrie în sensul nobil și sentimental al cuvîntului, consideră Kundera, este legată de scurtimea relativă a vieții noastre, care ne oferă un prea zgîrcit răgaz pentru a ne putea atașa de o altă țară (sau țări) și de alte limbi. Devine astfel limpede că ultimul roman
Un roman cu teză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13829_a_15154]
-
avem ce vă reproșa. De fapt nici n-am avea ce să vă reproșăm. Sunteți un harnic și laborios autor de acrostihuri, catrene, epigrame, aveți deja o mulțime de apariții cu versuri în reviste precum Mesaj literar, Destine, și Amurg sentimental, și perspective înfloritoare la Ed. Perpessicius, licențiat în "Științe juridice" și "Drept internațional", autor înflăcărat în timpul liber. Întâmplarea face să nu fim, din păcate, dintre pasionații degustători ai genurilor literare preferate și cultivate de dvs. Să avem împreună răbdare până
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13855_a_15180]
-
doare/ când vezi că rămâi singur/ cu slova de veghe rămâi față-n față/ Și inima curge, inima-ngheață", cu alte cuvinte, dacă e greu să fii poet când condițiile sunt propice și suferința își face excelent lucrul ei de la sentimental spre liricul fie și superficial, dar liric, poetic, expresiv fie și doar naiv, sărăcuț, sortit nimicului, atunci cum va fi când inima va zburda de fericire, când fiind în centrul lumii, în spectacolul ei cu împliniri pe toată linia? Vorba
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13830_a_15155]
-
romanță, cu duioșii și nostalgii care nu mai mișcă jucăreaua minții și nu mai au asupra auditoriului efectul pe care-l avea în interbelic, și poate că nici atunci în proporție de masă... Generațiile s-au asprit între timp, poezia sentimentală cere aproape geniu de la autorii care se încumetă s-o întrețină gard în gard cu cinismele și luarea în tărbacă a liricoizilor fără leac. Universul dvs. poetic (revin de unde am plecat), se risipește în derizoriu. Chiar vi se pare că
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13830_a_15155]
-
Eu-Tu/ Va fi El-Ea./ Alături de Tu stă vid./ Alături de Eu stă vid./ Alături de Ei stau Ei./ Tu-Eu e și vesel./ Eu-Tu e și trist.../ Însă Ei sunt sublimi./ Iar lumina îi așteaptă:/ Tu-Eu-Eu-Tu." Desenele degeaba sunt elaborate, corecte, sentimentale și ele, ilustrează inutil manuscrisele cu care, deocamdată, n-ați demonstrat decât dorința de a fi poetă. Mai încercați. ( Lia Nistor, Cluj-Napoca).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13830_a_15155]
-
s-ar aprinde lumina" (seară Întreaga psihologie auctorială poartă, în cazul de față, dulcea povară a copilăriei pe care o cifrează, cu care se joacă de-a v-ați ascunselea, dar de care nu se poate elibera. Nu e nimic sentimental (dimpotrivă, grafia sentimentală e ștearsă minuțios, cu guma), dar fuga de expresia imediată a afectului nu constituie decît o ofrandă ce i se aduce, id est o confirmare a sa. Ocolirea patetismului are ecouri grave în adîncul ființei scriptice care
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
lumina" (seară Întreaga psihologie auctorială poartă, în cazul de față, dulcea povară a copilăriei pe care o cifrează, cu care se joacă de-a v-ați ascunselea, dar de care nu se poate elibera. Nu e nimic sentimental (dimpotrivă, grafia sentimentală e ștearsă minuțios, cu guma), dar fuga de expresia imediată a afectului nu constituie decît o ofrandă ce i se aduce, id est o confirmare a sa. Ocolirea patetismului are ecouri grave în adîncul ființei scriptice care posedă propriul său
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
Morand scrisese în cartea despre București. Pe de altă parte, este foarte interesantă situația în care diplomația românească se străduiește ca românii să nu le apară francezilor în primul rând ca aliați ai învingătorilor lor, ci ca prieteni vechi, legați sentimental și cultural. (În paranteză fie spus, ajutorul umanitar acordat Franței în 1943 - 750.000 de kilograme de produse alimentare - e motivat mai ales în temeiul acestor legături tradiționale de prietenie, omițând trimiterile la alianța cu Axa, iar ambasadorul Morand are
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
linia acestui eclectism al preocupărilor, însuși Weininger considera că vocația sa este cea a unui "descoperitor de soluții", sugestie oarecum de almanah. Preluarea cea mai entuziastă din spațiul românesc i se datorează lui Emil Cioran, în consecuție cu o deziluzie sentimentală și, bineînțeles, cu experiența metafizică a bordelului: "Un an după această decepție radicală și comună, l-am descoperit pe Weininger. Mă aflam în situația ideală pentru a-l înțelege. Superbele sale enormități despre femei mă îmbătau. Cum putusem oare să
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
Barthes. De la Plăcerea textului, el și-a modificat unghiul de percepție și limbajul. Fragmente dintr-un discurs amoros este o carte splendidă, cu o lizibilitate maximă, un scenariu epic (un scenariu al ideilor, bineînțeles). Aș putea zice chiar: un roman sentimental despre modelele (fantasmele) discursului romanesc sentimental... Cine mai citește, azi, pe Jean Ricardou, cel care teroriza în anii ’70 congresele, colocviile universitare?.. Un alt mare critic, după Roland Barthes, care și-a dat seama că nu putem transforma critica într-
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
a modificat unghiul de percepție și limbajul. Fragmente dintr-un discurs amoros este o carte splendidă, cu o lizibilitate maximă, un scenariu epic (un scenariu al ideilor, bineînțeles). Aș putea zice chiar: un roman sentimental despre modelele (fantasmele) discursului romanesc sentimental... Cine mai citește, azi, pe Jean Ricardou, cel care teroriza în anii ’70 congresele, colocviile universitare?.. Un alt mare critic, după Roland Barthes, care și-a dat seama că nu putem transforma critica într-un cod care să codifice ceea ce
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
Însă spre deosebire de formele consacrate ale acestei expresii și ale acestei stilistici de școală, în marea lor majoritate circumscrise unei violențe glaciale și unei evidente frigidități afective, Tolan este mai degrabă un temperament liric și meridional. Expresionismul lui are un duct sentimental asemănător aceluia pe care l-a consacrat un alt bistrițean, Miron Duca, o subtilitate și un rafinament de fond care pun excesului de energie o surdină delicată și melancolică. Însă dincolo de această latură expresionist-lirică, pictorul inventariază, cu o putere de
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
se simte obligată să facă necesarele corecții. Rezultatul este o lucrare aproape științifică, menită să răspundă la foarte multe chestiuni punctuale, dar care este oarecum văduvită de perspectiva ansamblului asupra personalității și operei lui Eugène Ionesco, precum și de dimensiunea umană, sentimentală care dă farmec și căldură oricărei evocări. În plus, pentru cititorii români lectura acestei cărți ar putea fi îngreunată de faptul că volumul Alexandrei Laignel-Lavastine ( la care se face cel mai adesea trimitere) nu a fost încă tradus în românește
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
asupra "stăpânei", care-l respinge "râzând ușor, cristalin". Regretă imediat imprudența și-și promite să nu mai greșească, să-și tempereze "lăcomia", "orbirea", spre a nu pierde într-o clipă tot ce a adunat cu trudă. Ocolește aventurile, angajările riscante, sentimental se rezumă la relația, intrată în rutină, cu odihnitoarea Gabriela, după cum prudent va fi în toate, optând, în politica ziarului, pentru linia națională moderată, centristă. Dar acționând în felul acesta, cântărind tot timpul consecințele fiecărui gest, verificând cu minuție soliditatea
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
din paginile unei istorii "paralele și subterane", nume precum Iordache Golescu, "autor al unor «picto-poezii ludice, gratuite și ingenioase»", ( Mircea Cărtărescu), Costache Negruzzi, "autor al celor două finaluri din O alergare de cai, care deconspiră și parodiază clișeele propriei proze sentimentale", B. P. Hasdeu, "căci Duduca Mamuca seduce prin ingeniozitatea textuală", Al. Odobescu cu Pseudokinegetikos, "carte-puzzle care amestecă derizoriul cu solemnul, rafinată imagine textuală a lumii integrale". Nume ce neîndoios fortifică vectorul supraistoric al postmodernismului, care trece însă, vrînd nevrînd, după cum
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
cu persoane"; montajul autoarei combină inteligent și inspirat fragmente de dialog ( fabulos) cu Mircea Săucan, cu comentarii critice, de la noi și din străinătate, cu extrase de proză, cu fragmente de memorialistică. Totul se citește ca un roman polițist fantastic, absurd, sentimental, politic, halucinant , totul seamănă, în fond, cu Mircea Săucan. Este performanța Iuliei Blaga. Căci nu e deloc ușor, e de bănuit, "să prinzi" un asemenea personaj, a cărui condiție a fost, întotdeauna, tocmai aceea de a nu se lăsa prins
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
aduce un surplus de precizie și informații firești o dată cu trecerea timpului și limpezirea apelor asupra unor învolburate evenimente din anii ^90 care n-au cruțat nici oamenii și nici societatea românească în general. Cartea este împlinirea unei datorii morale și sentimentale față de familie, părinți și tot ceea ce a însemnat mediu și peisaj românesc, pe scurt față de istoria unui om între oameni și a locurilor în care a locuit, călătorit și și-a desfășurat duhovniceasca sa misiune. O istorie a unei familii
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
video) lumea începe să se vadă cu inocența unui copil care învață din mers să privească lumea complicată și cu stupizenia unei forme rudimentare de inteligență artificială, capabilă de a face calcule extraordinare, dar incapabilă de a înțelege în mod sentimental și emoțional lumea. Și totuși, parabola Florinei Ilis este verosimilă, anticipând dilemele filosofice, etice și sociale cu care este posibil să se confrunte omenirea în viitorul mai mult sau mai puțin îndepărtat. Unui roman care ne unge pe suflet nu
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
nu s-a desprins din această legătură. Am stat două ore în ploaie, mută de admirație. Am simțit, și mi-a încălzit orgoliul, că numai cineva din această Europă de Est poate lua o asemenea decizie, numai un suflet cald, sentimental, într-un fel, poate aduce, în felul acesta, omagiul publicului. Iar trupa extraordinară de dansatori l-a urmat exemplar, purtîndu-și pașii prin ploaie și prin lumea aventurii lor estetice. A urmat experiența Paso doble. Despre asta și despre reîntîlnirea mea
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
neputințelor. Încăpățînarea, bună de multe ori, dar care poate să joace și împotrivă, așa cum recunoșteam amîndoi, cînd orbește simțurile. Godot-ul formidabil al lui Purcărete, scos fără nici o explicație din cărțile teatrului, cum se cam întîmplă cu ce face Purcărete, povestea sentimentală a celor doi cloșari, fabulosul poveștii lui Didi și Gogo, fabulosul prieteniei dintre Flonda și Chiriac. Cu tot ce i-a unit și cu tot ce i-a făcut să nu se despartă, de fapt, niciodată. Luna. Împăratul Romanilor. Telefonul
Insuportabila lejeritate a ființei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10395_a_11720]
-
literatura basarabeană, Vladimir Beșleagă consolidează de unul singur un reper al epicii reflexive, conectate la sensurile modernității. De cealaltă parte, Ion Druță a perseverat în direcția prozei de inspirație rurală și de viziune tradiționalistă, îmbinând o pronunțată apetență lirică și sentimentală cu o evocare epopeică a colectivității. Individualitățile lui Vladimir Beșleagă, excepții insolite, personaje labirintice în narațiuni labirintice, străbat anevoios un proces de conștiință morală și existențială, pentru a ieși epuizate la limanul eșecului și pentru a accede în zona tragicului
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]