1,463 matches
-
pe undeva pe aproape. Numai să-i dibuim posturile de pază și al nostru îi! M-am uitat la ceas. Se apropia ora când de obicei se schimbă sentinela din post. Nu trebuie să ne apuce o asemenea clipă... Întâi, sentinela, care chiar dacă moțăia, 29 se trezește. Apoi, șeful gărzii vine cu schimbul. Nu, nu! Nu-i bine să ne apuce un asemenea moment. Trebuie să neutralizăm sentinela înaintea sosirii schimbului. Toaibă, din ce parte spuneai că ai auzit tusea? Din
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
schimbă sentinela din post. Nu trebuie să ne apuce o asemenea clipă... Întâi, sentinela, care chiar dacă moțăia, 29 se trezește. Apoi, șeful gărzii vine cu schimbul. Nu, nu! Nu-i bine să ne apuce un asemenea moment. Trebuie să neutralizăm sentinela înaintea sosirii schimbului. Toaibă, din ce parte spuneai că ai auzit tusea? Din față, jumătate dreapta, domn’ locotenent. Cum crezi că putem face ca să <disparăă sentinela? Cred că doi cercetași sunt deajuns pentru o trebușoară ca asta. Cu cine vrei
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Nu, nu! Nu-i bine să ne apuce un asemenea moment. Trebuie să neutralizăm sentinela înaintea sosirii schimbului. Toaibă, din ce parte spuneai că ai auzit tusea? Din față, jumătate dreapta, domn’ locotenent. Cum crezi că putem face ca să <disparăă sentinela? Cred că doi cercetași sunt deajuns pentru o trebușoară ca asta. Cu cine vrei să mergi în această misiune? Cu soldatul Trestie. În câteva clipe, soldatul Trestie se afla lângă Toaibă. Vreau ca tu să stabilești modul de acțiune. Aștept
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de acoperire. La atac, Toaibă! Cei doi au pornit ca două animale de pradă ce se preling printre copacii lizierei. Îi urmăresc cât îmi permite lumina slobozită de secera lunii. Încordarea crește cu fiecare clipă. <Vor reuși ei să surprindă sentinela fără să fie desoperiți?Ă După clipe care nu mai treceau, am auzit oarecare vânzoleală, nu prea departe de locul unde mă aflam. În scurtă vreme, sosește soldatul Trestie, cu sentinela legată fedeleș. Unde-i Toaibă? A rămas să-l
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
crește cu fiecare clipă. <Vor reuși ei să surprindă sentinela fără să fie desoperiți?Ă După clipe care nu mai treceau, am auzit oarecare vânzoleală, nu prea departe de locul unde mă aflam. În scurtă vreme, sosește soldatul Trestie, cu sentinela legată fedeleș. Unde-i Toaibă? A rămas să-l aștepte pe comandantul gărzii. Direcția obiectivul ocupat de Toaibă! - am ordonat grupei. În câteva minute, eram pe locul unde a fost capturată sentinela <inamiculuiă. 30 Domn’ locotenent, grupa ar trebui să
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
aflam. În scurtă vreme, sosește soldatul Trestie, cu sentinela legată fedeleș. Unde-i Toaibă? A rămas să-l aștepte pe comandantul gărzii. Direcția obiectivul ocupat de Toaibă! - am ordonat grupei. În câteva minute, eram pe locul unde a fost capturată sentinela <inamiculuiă. 30 Domn’ locotenent, grupa ar trebui să se adăpostească în tranșeea de colo, pentru a-l primi cum se cuvine pe șeful gărzii. Altfel ne facem de rușine. Grupa a dispărut ca înghițită de pământ. Nu am avut de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
înghițită de pământ. Nu am avut de așteptat prea multă vreme, că dinspre inima perimetrului înconjurat de noi s-au auzit pași și câteva vorbe înăbușite. Toaibă a sugerat ca un soldat din grupa noastră să devină pentru o clipă sentinelă. Zis și făcut. În cele din urmă, șeful gărzii, însoțit de schimbul sentinelei, și-a făcut apariția. Stai! Cine-i? a răsunat somația soldatului nostru din post. Șeful gărzii, însoțit de schimb! Șeful gărzii, la mine! Restul, pe loc!... Luminează
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
inima perimetrului înconjurat de noi s-au auzit pași și câteva vorbe înăbușite. Toaibă a sugerat ca un soldat din grupa noastră să devină pentru o clipă sentinelă. Zis și făcut. În cele din urmă, șeful gărzii, însoțit de schimbul sentinelei, și-a făcut apariția. Stai! Cine-i? a răsunat somația soldatului nostru din post. Șeful gărzii, însoțit de schimb! Șeful gărzii, la mine! Restul, pe loc!... Luminează-ți fața! Totul a fost executat ca la carte. În clipa când șeful
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Nici o vorbă, domn’ sărjănt! Sunteți înconjurați. Domn’ locotenent, ordonați ce trebuie să facă mai departe domn’ sărjănt? Cum te numești, sergent? Sunt sergentul Coșcove, domnule locotenent. Din acest moment, execuți ordinele noastre. Mergem din post în post și vei schimba sentinelele, dar cu oamenii mei. Cea mai neînsemnată nesupunere va avea consecințe nedorite. Ai înțeles? Am înțeles, domnule locotenent! Am trecut din post în post și am schimbat sentinelele cu oamenii mei. Acum ce facem, Toaibă? - l-am întrebat, pentru a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
moment, execuți ordinele noastre. Mergem din post în post și vei schimba sentinelele, dar cu oamenii mei. Cea mai neînsemnată nesupunere va avea consecințe nedorite. Ai înțeles? Am înțeles, domnule locotenent! Am trecut din post în post și am schimbat sentinelele cu oamenii mei. Acum ce facem, Toaibă? - l-am întrebat, pentru a vedea dacă își păstrează aceeași logică a gândirii. Nimic mai simplu. De vreme ce avem în mână pe șeful gărzii, calea spre comandant ne este deschisă. Crezi că e așa
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Toaibă în zeflemea, împungându-l cu țeava pistolului în ceafă. Trestie îl flanca la un pas pe sergent... Câteva corturi și-au ițit siluietele din întunericul diluat de irizarea zorilor. Într unul din ele se vedea o părere de lumină. Sentinela din post a somat grupul... După formalitățile de rigoare, timp în care locul sentinelei a fost luat de omul nostru, șeful gărzii, sub supravegherea neiertătoare a lui Toaibă, a intrat la centrala telefonică. Și aici telefonistul a fost dublat de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
un pas pe sergent... Câteva corturi și-au ițit siluietele din întunericul diluat de irizarea zorilor. Într unul din ele se vedea o părere de lumină. Sentinela din post a somat grupul... După formalitățile de rigoare, timp în care locul sentinelei a fost luat de omul nostru, șeful gărzii, sub supravegherea neiertătoare a lui Toaibă, a intrat la centrala telefonică. Și aici telefonistul a fost dublat de omul nostru. Sună la comandant! a ordonat sergentul. Dar vezi ce vorbești, l-a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
care veți ține în următoarea perioadă de timp. În vreme ce se deplasau spre comandament, locotenentul se întreba: ce fel de om o fi comandantul diviziei și ce grad are? Am ajuns, domnule locotenent. Se aflau în fața unui bordei bine făcut, cu sentinelă la intrare. Ușa însă nu ședea închisă nici o clipă. Mereu intrau și ieșeau ofițeri de diferite grade sau curieri plini de colb și asudați. Au intrat într-o încăpere unde era o mișcare ca într-un stup de albine. Așteaptă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Cum se poate ajunge la magazia cu „amuniție”? Cei doi au privit unul la altul și în cele din urmă cel mai vârstnic a răspuns: Dacă trecem la pârâu și mergeam în sus ajungem în spate la magazia. Paza este sentinela în fața la intrarea. Auzi, Cicoare! Ce părere ai despre asta? Mai vedem noi, domn’ locotenent. Da’ ia spuneți voi, așa cu mâna pe inimă - că tot v-ați dat români - ne duceți la magazia cu „amuniție” au ba? Prizonierii nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
știi ce ai de făcut... Nu vă expuneți la situații periculoase. Am un plan... Să-l auzim. Îl îmbrac pe Urecheatu în hainele rusului cel bătrân și, când ajungem la magazie, îl trimit împreună cu prizonierul să stea „de vorbă” cu sentinela. Ai atâta încredere în rus? Cred că îi de partea noastră. Dacă nu riscăm, nu putem face mare lucru. „Amuniția” poate rămâne neatinsă. Tu ai dreptate, dar nu vreau sacrificii gratuite... Vom reuși, domn’ locotenent! Când ești gata, îmi raportezi
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
întors. Domn’ sărjănt, am dat peste un gard de sârmă ghimpată. Nu-i cine știe ce. Îl putem trece ușor. Vă conduc. Când au ajuns la gard, sergentul a hotărât: Urecheatule, îl iei pe rus și căutați o cale să ajungeți la sentinelă. Vezi cum te descurci la somație. Oricum să ai cartușul pe țeavă. Îi mai sigur așa. Te acoperă Tânjală. Bagă de seamă cum se comportă prizonierul... Doi „ruși”, Urechetu în uniformă rusească și prizonierul, au pornit urmați de un cercetaș
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Bine, Ioane. Printre pufăiturile îndepărtate ale unei locomotive se auzea pas soldățesc pe cimentul platformei magaziei. Urecheatu l-a întrebat pe Ivan: Ești sigur că de pază este numai un soldat? Da. Și eu am fost aici. Pe unde patrulează sentinela? Pe la fața magaziei. Și ușa magaziei este încuiată? Nu. La magazie doarme un leitenant care primește ce aduce vagoanele. Ești sigur că doarme? Da. Trezește dacă vine vagon cu amuniția. Atunci când sentinela pornește spre noi, îi ieșim în față. Dacă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
Și eu am fost aici. Pe unde patrulează sentinela? Pe la fața magaziei. Și ușa magaziei este încuiată? Nu. La magazie doarme un leitenant care primește ce aduce vagoanele. Ești sigur că doarme? Da. Trezește dacă vine vagon cu amuniția. Atunci când sentinela pornește spre noi, îi ieșim în față. Dacă ne somează, spui doar că tu ești Ivan și că suntem în trecere spre alt obiectiv... E limpede, Ioane? Da! - a răspuns pe dată rusul. Lui Urecheatu i s-a părut că
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
că Ivan era, parcă, și mai bucuros pentru că i se spunea pe numele cel adevărat. Doar ceva în glasul lui părea să nu sune din toată inima. Prin celălalt capăt al magaziei, sergentul Cicoare cu ai lui au așteptat ca sentinela să pornească spre capătul unde o aștepta Urecheatu. Au pornit în urma ei cu mers de jivină... Urecheatu, cu mâna pe trăgaci, mergea liniștit alături de prizonier... O zvâcnitură scurtă a brațului prizonierului și un vâjâit prin aer l-au făcut pe
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
să se lase fulgerător la pământ. Văzând că nu l-a atins, rusul a strigat: „Ilia! Eu sunt, Ivan! Românii ataaa...” N-a apucat însă să termine vorba, fiindcă o lovitură în moalele capului l-a doborât... În secunda următoare, sentinela cădea sub lovitura patului automatului lui Toaibă. Sergentul a comandat în șoaptă: Toadere și voi cu explozibilul, în depozit fuga! Toaibă a tras cu grijă de ușa magaziei, în timp ce sergentul ținea țeava automatului îndreptată spre interior... Băieți, plasați explozibilul cum
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
cu gând să mă doboare. Ghinionul lui însă a fost că i-am simțit mișcarea... Altfel... Cine știe? Acum mă anchetau rușii dacă mai trăiam. Da’ n-au ei norocul ista! Și cel căzut sub rafala mea era rusul că sentinela miruită de Toader nu cred să mai sufle. Să-mi fie învățătură de minte. Să nu mai cred în vorbele rușilor, chiar dacă le spun pe românește”. Îndată au ajuns la locul de trecere peste pârâu, unde îi aștepta locotenentul cu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
răspunzi? De ce taci mereu? Pentru ce n-ai venit niciodată la întîlnire? ― N-am putut! N-am putut, ce frumos a spus-o! Ar fi voit să vină la întîlnire, firește; chiar a făcut primii pași. Ce vină are dacă sentinelele ființei o împiedicaseră? Acești apărători ai ei erau de-o severitate excesivă. Își lăsă capul în piept. Dădui s-o îmbrățișez, dar se trase repede înapoi, speriată: ― Nu! Să nu faci asta! ― Ascultă, Mihaela, încă nu simți că destinele noastre
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lăsai pe tata. După vre-o două luni de zile Veni scrisoare de la tata : - Vino, băiete, vino degrabă, Căci mama ta e grav bolnavă”. Intrai în casă, văzui pe masă Sicriul mamei îndoliat. Lumânările ardea, Măicuța-n sicriu zăcea. O sentinelă, cu sânge rece, Un foc de armă în piept și-a tras. Acesta a fost primul song pe care l-a compus Stratica. Pentru fata lingavă a lui Iancu Mahalu, pe care îl lăsase nevasta, alcătui un cântec sfâșietor: Rămas
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
care permit realizarea acestei adaptări. Umbre. Mișcare pe dealul pe care se ridicase odinioară Mașina jocurilor, acum pustiit. Două siluete, dintre care una, diformă, ciudată, se strecurau fără grabă printre copaci. Când se iviră din întuneric în lumina unui felinar - sentinelă singuratică pe această înălțime de unde puteai cuprinde orașul - una dintre siluete se arătă a fi un biped obișnuit. Cealaltă era o umbră, făcută din umbră, de întuneric prin care se zărea un felinar. Un om, și o umbră, cu mișcări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
-i vezi pe toți acești oameni dormind în plină zi. Aceștia se mișcau, se agitau în somn și mai în fiecare moment câte unul se ridica puțin, privea în jur, își freca ochii cu palmele și se culca din nou. Sentinelele se plimbau printre nenumăratele șiruri de oameni adormiți. Mașini zburătoare survolau imensa tabără, patrulând și ținând sub amenințarea armelor lor împrejurimile, părând la fel de neliniștite ca și soldații. Două santinele se apropiară și dispărură chiar prin "fereastra" prin care priveau Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]