138 matches
-
segmentele în totalitatea lor; d) mobilizarea activă necesită necondiționat participarea psihică și intelectuală a pacientului pentru o mai bună înțelegere și o cât mai mare voință de a se vindeca; e) atunci când este posibil, se va apela la sensibilitate și senzorialitate; f) mobilizarea activă este precedată de unele manevre care pregătesc organele efectoare ale mișcărilor; g) programul începe cu mișcări globale, după care se intervine cu mișcări localizate, orientate spre grupul de mușchi ce urmează a fi prelucrat; h) crearea de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și vizuale, gustative și olfactive etc.). Al doilea tip de clasificare a halucinațiilor deosebește trei forme de halucinații: 1) Halucinații psihosenzoriale. 2) Halucinații psihice. 3) Halucinoze. Criteriile de discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în realitatea ei. 2) Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude vocile ca venind din afara corpului
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în realitatea ei. 2) Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude vocile ca venind din afara corpului și prin intermediul analizatorului auditiv, ci vin din interiorul corpului, dinCapitol Convingerea în realitatea lor este ca și în cazul halucinațiilor psihosenzoriale. 3) Halucinoze ceea ce deosebește acest tip de halucinație de celelalte
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
voci este foarte variată: de sus, din spate, lateral, de aproape, de la distanță, uneori din propriul corp. În acest din urmă caz bolnavul susține că aude vocile în cap, că cineva îi comentează toate actele și gesturile (pseudohalucinație, halucinație psihică). Senzorialitatea acestor voci este perfectă, astfel încât bolnavul are deplină convingere în realitatea lor. Uneori caută să le explice prin acțiunea forțelor supranaturale, divine, sau prin acțiunea unor tehnici sofisticate, unde electromagnetice, laser etc. Halucinația auditivă poate fi percepută unilateral sau bilateral
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de fond care constau în modificarea calitativă a gândirii, la acele producții ideative, intelectuale care tulbură homeostazia psihologică, sunt neplăcut percepute sau care nu mai corespund realității. Aceste tulburări de gândire sunt frecvent însoțite de tulburări în sfera afectivă, a senzorialității, conștiinței și imaginarului (Sims, A. 1995)66. 4.1.4.1. Tulburările de formă ale gândirii Tulburările de formă ale gândirii sunt: 1) Excitația intelectuală (tahipsihie sau ideoree) caracterizată prin accelerarea asociațiilor ideative. Se poate vorbi de o hiperproductivitate ideativă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de regulă în condiții de supraveghere. 3. Întârzierea mentală severă (idioția) -cuprinde un QI între 20-34, iar vârsta mentală 3-6 ani. Reprezintă o formă severă de deficiență psihică, asociată întotdeauna cu malformații multiple, tulburări somatice diverse, neurologice (pareze, stereotipii), ale senzorialității (surditate, cecitate) ale sensibilității. În mica copilărie ei achiziționează foarte puțin sau deloc limbajul comunicativ. În perioada școlarizării ei pot învăța să vorbească și pot fi antrenați în aptitudini elementare de autoîngrijire. Sunt familiarizați cu alfabetul și număratul, iar în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
spre îndeplinirea unei unice sarcini bine definite într-un spațiu determinat și într-un timp preprogramat, cum ar fi cultura nord-americană sau vest-europeană), E.T. Hall evidențiază o dominantă sintetică globală a utilizării spațiului și timpului în primul caz (asociată unei senzorialități mai bogate și gesticulații mai complexe) și o dominantă analitică discontinuă în cel de-al doilea caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
înainte). ÎI.2.c. Dincolo de textele narative vizuale ale mărcii Burberry Orice reclamă este construită pe următoarea formulă (Goldman, Papson 2004: 24): obiect de marcă + semnificația imaginii = obiect-semn. Produsul pe care îl vom analiza contopește simțul olfactiv cu cel vizual. Senzorialitatea și sensibilitatea (Boutaud [1998] 2003: 89) dincolo de orice imagine a unui parfum pot fi interpretate prin "dublă ipoteza puternică" a lui Greimas (apud Floch [1995] 2000: 92-93). Aceasta se axează pe diferența între semiotica vizuală și cea figurativa. Semiotica vizuală
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Această poziționare poartă astăzi numele de marketing senzorial sau experiențial. A trecut vremea funcționalității reci, e timpul atractivității sensibile și emoționale. Spre deosebire de marketingul tradițional, care punea în valoare argumente raționale și dimensiunea funcțională a produselor, numeroase mărci joacă astăzi cartea senzorialității și a afectivului, a „rădăcinilor” și a nostalgiei („retromarketing”). Alții pun accentul pe mituri sau pe ludism. Alții, în sfârșit, fac să vibreze coarda cetățenească, ecologică sau animalieră. Unele magazine solicită simțurile prin ambianța sonoră, prin difuzarea de arome sau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
uleiuri esențiale, spumantele de baie și efervescente. Mărcile de produse cosmetice și reclama de care se bucură acestea abundă și ele în discursuri asupra voluptății de a te ocupa de propria persoană și de plăcerea de a „te întoarce la senzorialitate”. Produsele de îngrijire exaltă într-adevăr eficiența acțiunii lor, dar mizează și pe argumentul „100% plăcere”, pe calitatea senzațiilor, pe plăcerea ca factor de reușită a tratamentelor. Cel puțin în ordinea discursului, referențialul tehnicist „pur și dur” dă înapoi în fața
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
computerului transformă identitățile umane (potrivit sau nu cu idealul postmodernismuluiă, virtualitatea nu poate distruge materialitatea percepțiilor, a experiențelor corporale și a acțiunilor sociale și politice. Corporealitatea este marca virtualității. Astfel, o experiență a realității virtuale depinde de mișcarea și de senzorialitatea corporale, iar aplicațiile și constructele acesteia, oricât de abstracte sau numerice în aparență, se bazează pe necesitatea întrepătrunderii zonei tehnologicului cu teritoriile perceptive și actanțiale ale corporalității fizice și societale. Aspectele corporealității și ale identității în cadrul virtualității vor fi privite
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
își acceptă îngrădirile, de la cele subiective la cele social-etice. La fel cum cyborgul este un fel de hacker al circuitelor securizate ale umanului, problematizând atât înțelesul mașinii, cât și pe cel al organismului, avatarul își creează propriul spațiu afectiv, propria senzorialitate și dorințele virtuale, dar și alienările și anxietățile. Neunitar, dar nici dual, pare a savura infinitudinea noilor posibilități și conexiuni, deși își poartă cu sine finitudinea și mortalitatea trupului și perisabilitatea sentimentului. Avatarul nu crede în ideile de absolut și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de o proteză, de o genă sau de o interfață pentru a se defini pe sine și ca alteritate, astfel încât problema delimitării limitelor om-mașină/rețea nu mai este clar rezolvată. Totuși, ființa umană își păstrează atât caracterul întrupat, cât și senzorialitatea și dorința, chiar dacă acestea sunt mașinice și conective în sisteme hibride și evolutive (existențiale, sociale, tehnologice, politice, eticeă. Din momentul în care tehnologiile informațional-comunicaționale sunt percepute ca niște prelungiri ale umanului, mixajul ființă umană - tehnologie devine o încorporare complexă. Deși
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Postumanismul este pe jumătate umanism, un umanism slăbit, care acceptă faptul că ființa umană nu își mai poate menține puritatea și aroganța și pe jumătate o postdirecție (postbiologie, postevoluție etc.Ă care recuperează în noi dimensiuni ceea ce este uman, de la senzorialitate și afectivitate la cunoaștere și socialitate. Securizarea umanului în cadrul postumanismului nu este însă un proces închis, ci unul permeabil și tolerant, situat permanent la interfața cu mașinalul, la granița cu alte specii și sisteme. Acest tip de postumanism este un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al telecomunicațiilor. Dimpotrivă, își manifestă dorința încorporării și unește fluxurile identității virtuale de viața, experiențele și dimensiunile corporeale, de la cele existențiale la cele sociale. De asemenea, leagă eul virtual de existența trupească, cu multitudinea aspectelor și a sensibilităților acesteia, de la senzorialitate la seducție, de la amintire la afectivitate și moralitate. Postumanismul moderat denunță convingerile care speră în posibilitatea ca identitatea și mintea umane să fie destrupate în noile contexte post-transumane ale spațiului virtual și utopiile prin care se exprimă credința în libertatea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
direcția demontării distincției minte-corp și proliferează discursuri despre trup și încorporare în conformitate cu paradoxul hipervizibilității corporale. În ciuda reprezentării și a simulării exhaustive a trupului, acesta rămâne o entitate vie și viscerală; în pofida triumfului simțului vizual în media și în discursurile postmoderne, senzorialitatea întrupării este contrapusă „tiraniei privirii”. La confluența dintre perspectiva material-concretă asupra corpului și cea simbolic-reprezentațională se află punctul de vedere al feministei Rosi Braidotti (1994, 1996Ă. Pentru aceasta, utilizarea tehnologiilor Internetului sau ale realității virtuale nu înseamnă eliberarea de constrângerile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
operații intelectuale care constau în selectarea unor caracteristici comune și generale ale obiectelor și fenomenelor și care, prin generalizări și esențializări, sunt implicate în concepte. 22. Generalizarea și abstractizarea se vor realiza doar în proporția în care le va permite senzorialitatea și simbolul imagistic implicat. 23. Comparația este raportarea unor obiecte, fenomene sau trăsături ale acestora la altele asemănătoare sau diferite. Aceasta se realizează prin analiză și sinteză. 23. Comparația se realizează pornind de la concret, prin analiză și sinteză, spre abstract
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
anatomia pe drum și cântă, cu o suvenire a vocilor stinse, romanțe culese din epitafe"199. Dimensiunea tragediei nu poate fi afirmată pur și simplu, ea apare într-o scenă filmată sau, cum ar spune Arghezi, "concretizată vizual", care bulversează senzorialitatea lectorului (imagine, sunet, sugestii tactile). E un spectacol al lumii muribunde și decrepite, "mocirlă de măruntaie", în care autorul nu e doar lupa sensibilă prin care poate fi privită lumea, ci și vocea publică acuzatoare, automandatată să invoce, în numele "binelui
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
imagini va fi freschist în secolul al XIV-lea, gravor în al XVI-lea, pictor în al XIX-lea, cineast în 1960, poate videast în 2000. Fiecare epocă are o claviatură estetică (în sensul originar al aisthesis-ul grec), adică o senzorialitate colectivă, analogă mentalității cu același nume, determinată în același timp printr-o scară de performanțe emotive și o scară de prestigii sociale. Tabel comparativ al speranțelor medii de renume (cum se vorbește despre speranțe medii de viață) care atrage vocațiile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de funcția imaginației onirice sau fantastice, atât de exploatată în imaginarul popular creștin (ne referim în continuare la evul mediu) și care poate crea în spiritul receptorului iluzia speculativă și iluzia semiologică inductivă - datorită unui fond de credință bazat pe senzorialitate și pe fantasmatică -, ideologia, reprezentarea sau simbolismul sunt produse de tip intelectiv, deductiv și analogic. Distanța dintre model și dedublarea, imitarea sau interpretarea sa simbolică este nu doar conștientizată, ci numită și impusă prin chiar teoria imaginii ortodoxe și teocrația
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de plecare "conceptul" (ideea sau amintirea, mentalitatea sau stereotipul etc.) și oferă "schița" pe care apoi se încarcă materia imaginarului sau o structură simbolică. Durand o reduce la un impuls primordial, la un factor pur antropologic, corelând-o strict cu senzorialitatea, restrângând în acest fel și pluralitatea funcțiilor imaginației și ale imaginii la limitele percepției "sensibilului". O a doua noțiune generală și fundamentală pentru sistem, precum schema − transportor și suport în timp pentru materia imaginară −, este structura, asimilată de Durand unui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
le studiem total detașate de mediul social, cultural și istoric în care s-au născut. Desigur, din rațiuni didactice, o asemenea abordare este necesară însușirii termenilor și metodologiei psihologice. Realitatea cercetării infirmă însă categoric această prezumție de universalitate. Ideea că senzorialitatea noastră ar putea fi influențată semnificativ de variabilele culturale este pe cît de greu de acceptat, pe atît de neliniștitoare, de vreme ce întreaga istorie a psihologiei s-a articulat în jurul conceptului de trăsătură de personalitate ca variabilă inferată din comportamente, caracterizată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și același stimul (vasul cu apă cu temperatură moderată) este deopotrivă cald și rece (rece la mîna aflată pînă atunci sub jetul cald și cald la mîna aflată sub jetul rece). Implicațiile epistemologice ale unui asemenea experiment simplu sînt majore: senzorialitatea nu se structurează niciodată în sine și pentru sine, ci numai pe baza experienței anterioare. Leeper (1939) dovedise într-un registru mai complex același postulat în privința perceperii persoanelor. Așadar, nu numai credințele, atitudinile și valorile diferă semnificativ de la o cultură
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unui auzitor (memoria cognitiv-verbală se dezvoltă, totuși, mai lent decât memoria vizualmotrice și cea afectivă); imaginația și capacitatea de a crea noi reprezentări prezintă evidente influențe ale dominanței vizualmotrice în asimilarea informațiilor, cu limite de realizare determinate de nivelul de senzorialitate și de particularitățile judecății și raționamentelor saturate de vizualitate; întârzierea în învățarea vorbirii, pierderea perioadei optime de însușire a limbajului verbal măresc decalajul în dezvoltarea psihică între elevul surd și cel care aude, ceea ce afectează relațiile sociale ale primului, adaptarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
un proiect practic-aplicativ. 1.3 Obiective ale educației estetice Literatura de specialitate propune două grupe de obiective urmărite de educația estetică: Obiective privind formarea capacităților de a percepe, a însuși și a folosi adecvat valorile estetice în care includem: -formarea senzorialității estetice adecvate limbajului artistic ce urmează a fi asimilat, adică „ascuțirea acelor simțuri prin intermediul cărora vor fi sesizate conformațiile cromatice, acustice, gestuale etalate de operă de artă” (C. Cucoș, 2000, p. 147Ă; -stimularea emoțiilor estetice, a acelor răspunsuri afective care
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]