146 matches
-
perimat, revoluția sexuală nu mai e decât o amintire, tematicile securității și ale sănătății invadează viața de zi cu zi: noul spirit al timpului nu împiedică nicidecum o sociologie a cotidianului să evoce paradigma dionisiacă, subliniind forța hedonismului și a senzualismului moravurilor. Într-o cultură dedată desfătărilor senzoriale și dorinței de satisfacere a plăcerilor aici și acum, întreaga viață socială și individuală este învăluită, ni se spune, într-un nimb „orgiastic”. Hedonism dionisiac manifestat nu numai în incandescența sărbătorilor și a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
feminin, neagresiv, un răspuns la nevoia de a trăi mai bine și într-un mediu înconjurător liniștitor. Prin îndulcire, formele tehnologice valorizează senzațiile tactile, destinderea, un confort fluid și calmant: o întreagă tendință a designului contemporan difuzează un imaginar de senzualism apolinic sau euritmic. Mobilierul concretizează, la rându-i, aceeași nouă cultură a confortului mai centrată pe rezonanțele senzitive decât pe etalarea semnelor bogăției. Încă de la sfârșitul anilor 1960, confortul anticonformist promovând stilul cool, decontractat sau „lăbărțat” se bucură de un
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
iată premisele oricărui acces la adevăr. Simulacrul manifestă dinamica lumii, el există independent de orice formă a priori. Întrucât forma atomilor determină natura senzației, ne aflăm în fața - termenul nu exista în epocă, e de la sine înțeles, dar ideea corespunde - unui senzualism precoce: cunoașterea pleacă de la simțuri și de la ceea ce surprind ele. Nicio esență nu bântuie lumea atomică a materialiștilor, pentru că nu există decât combinații de particule în mișcare și smulse obiectelor. Monismul, senzualismul atrag după ele perspectivismul și relativismul: ființa înseamnă
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
e de la sine înțeles, dar ideea corespunde - unui senzualism precoce: cunoașterea pleacă de la simțuri și de la ceea ce surprind ele. Nicio esență nu bântuie lumea atomică a materialiștilor, pentru că nu există decât combinații de particule în mișcare și smulse obiectelor. Monismul, senzualismul atrag după ele perspectivismul și relativismul: ființa înseamnă mai întâi ceea ce este perceput. În speță, de un individ. În afara acestui proces simplu - un subiect, un obiect și o legătură de un tip particular prin intermediul simulacrelor - nimic nu e posibil. Al
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
existenței unei lumi nevăzute 38; contra nemuririi sufletului 38; la Democrit 52, 178, 305; epicurian 184-187; și istoriografie 210, 305; inventatorul atomului 36-37; la Lucrețiu 263-264, 270-271; un materialism 39, 172, 305; nemurirea atomilor 188, 275-276; și omofagie 134; un senzualism 65; și trup 39, 172 clinamen 265-266, 268-269, 295, 299, 310 materie - alcătuire 185-186, 270; și conștiință 275-276; corporală 134, 275-276; eminență 185; eternă 188; și formă 155-156; și suferință 183; și vid 264; și zeii 40, 192, 274-275, 300
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Genezei, combinată cu reminiscențe de mitologie greacă, În care terifianta ființă primordială Urizen joacă rolul creatorului biblic. Urizen, arhitect al universului, este ipostaza urii și disprețului pe care Blake Însuși le Încearcă față de filozofia mecanicistă a lui Newton și față de senzualismul lui Locke, fiind totodată tiranul dătător de legi al Bibliei. Creația este definită drept o Împuținare și o cădere În șase etape - cele șase zile ale Genezei. Narațiunea lui Blake conține o exegeză inversă strîns Împletită cu elemente originale, Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
spre mai mult și mai bine..." Autoare și de fabule, Nina Cassian pecetluiește în "Critica de jos" practici abominabile din lumea literară a perioadei staliniste. În ciclul "Muzeul cu antichități", comentează liric și satiric umilința, ipocrizia, impostura, patima. Un anume senzualism aprinde carnea versurilor Ninei Cassian, revărsându-se asupra trăirilor sau asupra naturii exprimate în plăcerile directe: "Călugărița ploii mătăniile-și bate/ Pe urma vinovatei, să facă în veci uitat/ Nepăsătorul hohot al verii deșănțate/ Culoarea ei de ruguri, străvechiul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Tristan și Isolda într-o tandră viziune a morții: "E timpul să vină Tristan și Isolda/ într-o cocă crudă de delfin/ brusc să le bea dintr-un vas bătrân/ gingiile straniului viu". Principala caracteristică a poeziei nu este nici senzualismul iubirii, nici integrarea în tradiție, ci un fel de a traversa lumea în metamorfoze. Poeta se întoarce la ere primare, la credințe magice, la o lume fantastică, căreia îi lipsește feericul și este dominată de grotesc și de macabru ("Foca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între violențe și galanterii de mahala, unde protagonistele sunt Tinca, țiganca florăreasă înjunghiată; Rada, stăpânită de un senzualism sălbatic ("măceș cu ghimpi fierbinți"). Uneori, crizele erotice provoacă tensiuni, diversiuni, încăierări; un amestec de gâlceavă și bufonerie, un "puternic miros argotic" (G. Călinescu), erotica însăși fiind un ceremonial de basm, miracol sau nostalgie a acestuia. În Mărțișoare și Hore
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
oferi, în 1754, o formulare arhetipală a acestei concepții despre om, sub forma unei statui ce devine o ființă umană prin intermediul simțurilor sale. Hume, Smith și, mai tîrziu, Hayek vor îmbrățișa această teorie asupra naturii umane. Pentru acest soi de senzualism, rațiunea este sclava pasiunilor. În consecință, în opoziție cu perspectiva carteziană, care face din om o ființă rațională capabilă să instituie societatea, teoria lui Locke și Hume consideră că el e capabil să o gestioneze. Locke descrie statul natural ca
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fi rupt în totalitate. Criticile din interior nu pot să privească decît rectitudinea discursului dezvoltat plecînd de la premise date dinainte sau să propună ici-colo vreun amendament marginal. În pofida regrupărilor posibile, după cîteva caracteristici sumare (idealism, realism, materialism, spiritualism, vitalism, raționalism, senzualism...), sistemele filosofice poartă destul de frecvent semnătura inițiatorului lor, agrementat uneori de cîteva variante: pre-, neo-, post-, criptoș.a. Amenințate mai mult de efectele modei decît de vreo necesitate exterioară care să le permită selecția, tezele filosofice vizînd să facă inteligibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
teme și motive 73, regăsibile într-un comun "vitalism exuberant, de sorginte blagiană, dar și orfică, prin care eul liric aspiră la integrarea în fluxul elementelor, căutând rădăcinile cosmice ale propriei ființe și aducând în spațiul dens al poemului un senzualism extrem de elocvent".74 Dincolo de acestea, există "sentimentul grav al trecerii timpului, ca și melancolia sau angoasa ființei umane, confruntate cu absurdul existențial, cu un univers ce nu răspunde la interogațiile sale (...) imaginile cosmosului, transcrise în manieră ușor hiperbolizantă, retransarea din
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Cecilia Cuțescu-Storck ecouri prerafaelite / 274 Capitolul IX. IX.1. Secesiuni europene / 287 IX.2. "Sciziunea" românească și societățile artistice / 297 IX.3. Revista "Ileana" / 306 Capitolul X. X.1. Țigănci exotismul spiritualizat. Cecilia Cuțescu-Storck / 319 X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent / 326 Capitolul XI. XI.1. Salomeea în literatură: de la simbolism și decadentism, la avangardă / 329 XI.2. Salomeea în arta plastică / 334 XI.3. Salomeea în pictura lui Nicolae Vermont / 337 XI.4. Salomeea în pictura Ceciliei Cuțescu-Storck / 342
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în special pe linia școlii franceze, germane și a prerafaelitismului și a ceea ce a însemnat ca relativă unitate stilistică Art Nouveau-ul cu variantele sale "naționalizate". Astfel că pot coabita în interiorul direcției simboliste, nuanțată de temele privilegiate ale decadentismului, un anumit senzualism Jugendstil într-o bună parte din tablourile cu țigănci la Nicolae Vermont sau o spiritualizare hieratică la țigăncile gauguinizate ale Ceciliei Cuțescu-Storck sau pictura vieții mondene la Emilian Lăzărescu sau jocul cu măști, rafinat-pervers, la Mișu Teișanu etc. Această preocupare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bine marcată de pictura lui Burne-Jones, fără a fi străină și de alte repere valorizate simbolist precum decorativismul bizantin sau simbolismul hodlerian; Artur Verona iese din sfera unui impresionism delicat colorat idilic spre un simbolism difuz, iar Nicolae Vermont descoperă senzualismul decadent al Jugendstilului în portretele de țigănci și resimte și influența lui Franz von Stück în tablourile care o au ca subiect pe Salomeea. Eclectismul declarat al Tinerimii artistice nu diferă de cel asumat al Secession-ului vienez, mutatis mutandis
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fatale, am ales-o ca numitor comun pentru o parte dintre pictorii și sculptorii români, de la Nicolae Vermont și Emilian Lăzărescu, la Cecilia Cuțescu-Storck și Fritz Storck. De asemenea, tema țigăncilor am considerat-o importantă pentru a reliefa prelungirea unui senzualism secesionist la Nicolae Vermont și a unei influențe simboliste a lui Gauguin și a neobizantinismului promovat de criticii de artă și de regina Maria la Cecilia Cuțescu-Storck, spre deosebire de tratarea temei la Luchian, spre exemplu în tabloul Safta florăreasa. Cele două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub îndrumarea lui Iason în căutarea Lânei de Aur, metaforă pentru idealul estetic al unei noi generații. Aparent, spațiul feeriilor este cel mai departe de categoriile negative ale simbolismului la confluență cu decadentismul, dar dacă acceptăm diluarea acestora într-un senzualism tipic secession-ului descoperim curând aceste figuri sub chipul zânelor așa cum sesizăm adesea alunecarea spre un decorativism al picturii care induce o nuanțare simbolică a compoziției. În cazul lui Kimon Loghi, acesta încearcă să concilieze spațiul sumbru al picturii böckliniene
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lacului, tablou singular în creația artistului, iar în ciuda trăsăturilor academizante, un tablou cu subiect mitologic precum Vârful cu dor al lui G.D. Mirea se remarcă dincolo de senzualitatea prelucrată foarte apropiat de Jugendstil al zânelor deși nu aceasta este sursa acestui senzualism și prin felul în care succesul ei la Paris a diseminat în epocă, pictorul refăcând fragmente, ca apoi să renunțe complet la rețeta de succes, focalizându-se pe arta portretului. G.D. Mirea este elogiat pentru pictarea în "stil arhaic bizantin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dintre picturile lui Kimon Loghi. Nota de mister, dizolvarea logicii descriptive într-o punere în scenă a indescifrabilului, cultivarea imaginilor sibiline care tulbură, fac loc simbolismului în pictură. Și acolo unde este privilegiat excesul ornamental, temele unei erotici neconvenționale, un senzualism marcat și prin stil sau exacerbarea unor états d'âme precum angoasa și anxietatea se insinuează și o dimensiune decadentă. Demersul criticului privitor la trădarea convențiilor naturaliste prin insinuarea unei dimensiuni simboliste sau decadente poate fi extins și în pictura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să vadă la ei acasă tablourile senzualist-decorativiste cu tentă simbolistă ale lui Edmond Aman-Jean printre ai cărui elevi se numărau și Theodor Pallady și Nicolae Tonitza. Un tablou precum Confidență atrăgea atenția lui Apcar Baltazar, care surprinde tensiunea generată de senzualismul acestei picturi, care reflectă o état d'âme simbolistă. "Ce-și spun aceste două femei cu umerii aceia goi și alunecoși, care va fi înțelesul acelor șoapte, a căror discuțiune e păzită de însăși piepturile lor două sânuri care ar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oficiate de dansatoarele din Insula Bali, ilustrând fragmente din Ramayana. Ceea ce se impune în tabloul pictoriței ține de misterul vieții, al cărui fruct este prețuit parcă în gestul personajului din mijloc, o laudă a creației. X.2. Țigăncile lui Vermont Senzualismul decadent Compozițiile lui Nicolae Vermont (1886-1932) având ca temă țigăncile se remarcă prin nota clară de artificialitate, indusă și de postúrile pe care acestea le adoptă, pentru că Vermont își conduce modelul către o anumită atitudine. Țigăncile sale sunt cele mai multe florărese
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în 1915 la Tipografia G. Ionescu. Pe frontispiciul volumului se află o reproducere după un tablou pe care-l găsim și la Pallady, Nud (nedatat, nesemnat, ulei pe carton, 0, 980 x 0,570 cm, inventar 309), care poartă marca senzualismului decadent cu o notă de perversitate care datorează măcar o picătură de otravă graficii erotice ropsiene. Pallady era inspirat și de lirica baudelariană a Florilor răului, volum care nu a încetat să-l obsedeze nici după ce a depășit scurta etapă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este lucrarea capitală pe care o expune. Schițează o foarte sugestivă stare sufletească a fiicei lui Irod, după ce a câștigat capul Sfântului Ion. Este complecta uitare a existenței, transpunerea totală a ființei într-o lume plămădită din fantezie inconștientă și senzualism bolnav, pe care o zugrăvește aici domnul Savargin"548. Critica pe care o realizează Sigmund Maur reflectă sensibilitatea simbolistă, care-l informează deopotrivă pe sculptor și pe cel care o contemplă, pe artist și publicul său receptiv la acest mesaj
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gilles Lipovetsky îl numește turboconsumator și îl descrie astfel: "flexibil și nomad, volatil și "transfrontalier", eclectic și fragmentat, zappeur și nestatornic". (Lipovetsky, 2007, p. 101) La care se mai poate adăuga: valorizează doar prezentul, adeptul lui fun morality și al senzualismului, nu crede în morala economisirii sau în răbdarea fericită, trăiește într-o "cultură a nerăbdării și a satisfacerii imediate a dorințelor". (Lipovetsky, 2007, p. 95) Turbo consumatorul este individualist, egocentric, hedonist, doritor de experiențe noi, dar fără implicare și angajamente
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ales, nonliniare; cu alte cuvinte, cunoașterea ar trebui organizată pe nuclee care să poată fi utilizate în contexte diferite, în funcție de interesele copilului, care sunt diverse, volatile și (adesea) superficiale. În al treilea rând, ar trebui regândită învățarea din perspectiva unui senzualism care să contrabalanseze virtualitatea spațiului on-line; adică, trebuie create oportunități, iar copilul trebuie îndemnat să le utilizeze, care să-l motiveze să vină în contact cu o lume care îi opune rezistență, o lume la care accesul se poate realiza
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]