325 matches
-
a) nu defăimează țara, limba, ordinea de drept sau principiile constituționale Art. 6 alin. (3) lit. a) nu incită la război, ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, discriminare pe criterii etnice, religioase, de sex sau orientare sexuală sau la separatism teritorial Art. 6 alin. (3) lit. b) Valoarea cheltuielilor eligibile totale în legătură cu implementarea proiectului este de cel puțin 100.000 euro Se vor verifica mențiunile din cererea de decontare si din Bugetul anexat [_] 100.000 euro pentru proiectele care
ANEXE din 29 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286893]
-
de autonomie bazîndu-se pe criteriul etnic. S-ar părea, ca acesta ar trebui să satisfacă în mod plenar aspirațiile de renaștere spirituală, dar...practică ne arata, ca fiind influiențați de o forță politică din afară, crează probleme populației băștinașe. Exemplul separatismului transnistrean este extrem de edificator pentru a înțelege egoismul etnic. Liderii separatiștilor au motivat necesitatea separației de Moldova, inclusiv, și prin necesitatea apărării drepturilor minorităților. Au jucat pe spiritele cetățenilor, dându-și aere de mari democrați, declarând trei limbi de stat
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
Spre deosebire de capriciile politicienilor, flamenco nu și-a întrerupt ascensiunea nici în vara anului 1936, când în Spania a izbucnit teribilul Război Civil.), George Roca , însânguratul australian , aici un eseu: «Literatura exilului românesc se integrează într-o literatură fără granițe sau separatisme. Toți cei care au scris și publicat în afara granițelor țării au fost marcați profund de experiența exilului, la fel cum cei rămași acasă au fost influențați de problemele politice care afectau societatea din care făceau parte.»; Ioan Adrian Trifan, vede
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
cu toții ca fiii aceleiași mame? Pe cine să învinuim pentru că maghiarul, secuiul, sasul, românul, armeanul și alții se nasc sub aceeași climă,pe acceași vale, în același munte, lângă același râu? Pentru ce să ne mai căutăm fericirea numai în separatisme demarcatoare, fugind și de cea mai ușoară apropiere? Pentru ce să mai provocăm din morminte umbrele străbunilor noștri, făcându-ne spaimă unii la alții ? Pentru ce să nu căutăm viitorul cu bărbăție unită în ochi?” (2-pg.346) Publicistul și poetul
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
Românească, prin aspectul hidrografic ce determină drumurile de comerț, care la rândul lor stabilesc zonele de influență politică, configurând organisme deosebite, tradiții dinastice, ca arie aristocrată și voievodală, ideea unității naționale se configurează foarte greu, străbătând anevoios concepția politică a separatismului promovată de mulți voievozi români, susținută aprig de Poartă, neabordată și nesusținută pe temei creștin și la timp de marii vlădici, care erau în același timp și sfetnici domnești și îndreptători ai Neamului. Păcat! A existat totuși o magnifică excepție
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
dublă ascendență: franceză prin mama sa, principesa Josephine, fiica marelui duce de Bade, Charles-Louis-Frederic, și a marii ducese Stephanie de Beauharnais și prusacă prin tatăl său, prințul Carol-Anton de Hohenzollern. Două probleme apasă asupra acestor începuturi hazardate: poziția Constantinopolului și separatismul moldav. Poarta se supune deciziei franco-prusace, ratificată de Marea Britanie și susținută de Italia. În octombrie 1866, marele Vizir face cunoscute prințului condițiile sale, iar acesta le acceptă. Constantinopolul ia act de voința populației și se arată dispus să-i confere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
liberali. Aceștia din urmă au un trecut revoluționar, dar regele împărtășește proiectul lor din anii 1870, acela de a construi statul-națiune. Ei au abandonat versiunea formulelor politice de la 1848 care punea poporul-suveran în centrul politicii. Ei au nevoie, împotriva tuturor separatismelor și împotriva ambițiilor unora dintre cei Mari, de o putere centrală puternică, și sînt atașați de forma constituțională a monarhiei. Ei se prezintă ca partizani ai Franței, făcînd însă alianța cu un prinț de Hohenzollern, ceea ce reprezintă felul lor de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sunt activați În chestiuni de gestionare a unui capital simbolic imens), ci la acea parte care observă, monitorizează sau se implică participativ În rezolvarea problemelor interne ale Bisericii, pe aliniamente legislative, executive, acționale. Se evită astfel un autarhism decizional, un separatism procesual ce ar ține la distanță părți consubstanțiale și ar deschide o prăpastie Între cele două „tabere”. Puterea, indiferent de conotația sau profilul ei, trebuie administrată la mai multe niveluri ierarhice, iar controlul trebuie susținut și de pârghii nespecifice, din afara
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
seama deocamdată, nici o obiecție. În rest, oamenii aceștia, animați de zelul unei noi Secte, manifestă curaj și perseverență, precum și orice altă forță posedă firea omului, deși niciodată n-a fost el mai Înrobit. Ei afișează o mare puritate și un separatism exclusivist; se disting printr-o costumație aparte (despre care s-au făcut câteva mențiuni În partea de Început a acestui Volum); de asemenea, pe cât posibil, printr-un limbaj special (care este evident un fel de lingua-franca denaturată sau franglais); dar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
subversive de pe acest continent sunt ETA (Patria Bască și Libertatea) și Armata Republicană Irlandeză aripa provizorie (Provisional IRA sau, pe scurt, IRA). Acești teroriști nu sunt nici arabi, nici musulmani, ci europeni, majoritatea creștini catolici, iar scopul luptei lor este separatismul. Creată în 1959, ETA activează în provinciile basce din Spania și Franța, militând pentru crearea unei entități statale basce independente. Atentatele ETA vizează în special politicieni, polițiști și militari. Organizația separatistă bască ETA și-a edificat puterea pe sentimentul naționalist
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
rețelele sau comunitățile din care, vrem sau nu, facem parte. Greutatea celei de-a doua critici constă în sublininerea faptului că structura profundă chiar și a societății liberale este de fapt comunitară, teoria liberală distorsionând această realitate. "Ideologia liberală a separatismului nu ne poate lua nici ceea ce ne face să fim personalități și nici ceea ce avem prin relațiile noastre. Ceea ce ne ia însă este sentimentul personalității și relațiilor noastre, iar apoi această privare este reflectată în politica liberală" (Walzer, 1996: 57
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
să fim personalități și nici ceea ce avem prin relațiile noastre. Ceea ce ne ia însă este sentimentul personalității și relațiilor noastre, iar apoi această privare este reflectată în politica liberală" (Walzer, 1996: 57). Oricum, cele două argumente ar fi reciproc inconsistente. Separatismul liberal fie reprezintă condițiile vieții zilnice, așa cum arată primul argument, fie reprezintă eronat aceleași condiții, așa cum arată al doilea argument. Altfel spus, ori liberalismul a reușit să inducă separatismul, ori nu a reușit și doar îl prezintă în mod fals
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Walzer, 1996: 57). Oricum, cele două argumente ar fi reciproc inconsistente. Separatismul liberal fie reprezintă condițiile vieții zilnice, așa cum arată primul argument, fie reprezintă eronat aceleași condiții, așa cum arată al doilea argument. Altfel spus, ori liberalismul a reușit să inducă separatismul, ori nu a reușit și doar îl prezintă în mod fals ca și cum ar fi așa și își construiește politicile ca și cum ar fi așa, deși nu este. Există însă câte ceva plauzibil în fiecare dintre cele două argumente considerate în mod separat
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea înseamnă dezintegrare, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea generează în mod direct localizare ca proces opus, iar alții
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
global a fost numit plastic, prin trunchierea și alipirea celor doi termeni, glocalizare (Robertson, 1992), iar relația lor antinomială a fost etichetată și studiată variat, în funcție de diferitele ei aspecte: cosmopolitanism versus comunitarianism, transnaționalism versus etnonaționalism, universalism versus culturalism, federalism versus separatism, modernitate (modernism) versus rezistență (tradiționalism) etc. Diferențele specifice ale unor astfel de perechi opozante rezidă în faptul că ele se adresează, fiecare în parte, unei/unor dimensiuni ale binomului globalizare-localizare. În acest context, abordarea defalcată a dimensiunilor globalizării în cele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în jurul unui set minim de valori culturale împărtășite global. Dacă dimensiunea economică este cea mai vizibilă, dimensiunea culturală este cea mai controversată. Nu de puține ori, în spațiile academic, politic, și chiar popular, revigorarea în lume a identităților și recrudescența separatismelor etno-culturale după 1989 au fost considerate apanajul tendinței de localizare ca reacție opusă la globalizare, fapt care pune serios sub semnul întrebării posibilitatea emergenței unei „conștiințe globale”. Ca vector al celorlalte dimensiuni, cea tehnologică semnifică expansiunea globală și uniformizarea la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
București. Fillaire, B. (1994), Les sectes. Un exposé pour comprendre. Un essai pour réfléchir, Dominos/Flammarion, Paris. Fonta, I. (1994), Libertatea religioasă în lumea contemporană, Editura Creștină, București. Gardell, M. (2003), Gods of the blood: The pagan revival and white separatism, Duke Univesity Press, Londra. Gârdan, G.V. (2004), „Ziua care nu se uită: 13 aprilie 1204; 800 de ani de la cucerirea Constantinopolului de către cruciați”, în Renașterea, nr. 4, p. 7. Grigore, C. (2004), „Un risc și o bogăție”, în Actualitatea creștină
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
politice aflate la putere. În Moldova, Kuzio găsește o situație incertă și complicată. În perioada sovietică, identitatea Moldovei a fost În mod special prezentată ca fiind diferită de cea românească. Diversitatea etnică a acestui stat complică situația pentru că frica de separatism și refuzul de a admite existența diferitelor etnii a dus la conflicte și represiune. În plus, există un clivaj adînc Între elita politică a statului, sovietizată, și „inteligenția” basarabeană care Își revendică identitatea românească. Această situație creează necesitatea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Orientalia“, tom I (1959), Kraków, 1960, p. 50. • Cf., pentru detalii, Veniamin Ciobanu, Carol al XII-lea și românii (versiunea franceză, Charles XII et les Roumains), București, Editura Domino, 1999, p. 185 și urm. • Cf. Orest Subtelny, The Mazepists. Ucrainean Separatism in the Early Eighteenth Century, New York, East European Monographs, Boulder Distributed by Columbia University Press, 1981, p. 52-53. 17115, și o clauză, dorită de regele Suediei, anume aceea de a monitoriza viitoarele raporturi dintre Suedia și Rusia, încheierea păcii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
prin comparație, ca demonstrații strânse, din perspective nu tocmai similare, Mihai Dimitrie Sturdza, Rusia și dezunirea Principatelor Române, În Idem, Românii Între frica de Rusia și dragostea de Franța, București, 2006, p. 21-64; și Dumitru Vitcu, „Leagănul Unirii” sub zodia separatismului. Despre evenimentele tragice din 3/15 aprilie 1866 de la Iași, În vol. Toți În unu. Unirea Principatelor la 150 de ani, coord. Dumitru Ivănescu, Dumitru Vitcu, Iași, 2009, p. 193-223. </ref>, manifestările cu caracter „anticarlist” ori „antimonarhic” de pe timpul anilor
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
că atât de dorita Însușire a limbii ruse de către moldovenii basarabeni evoluează extrem de lent și că În mijlocul populației se manifestă chiar simptomele unei rezistențe față de politica de rusificare, eu consider - preciza el - că, pentru anihilarea unor atare manifestări ale unui separatism nestins, o indulgență continuă față de montarea spectacolelor românești În orașele guberniei ce v-a fost Încredințată, devine insuficient de Întemeiată și că atare activități urmează a fi permise cu o extremă circumspecție sau cu consimțământul guvernatorului general” <ref id="21
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
componența României, au lăsat urme adânci În viața sudului Basarabiei, care provocau multă bătaie de cap administrației țariste din ținut. În 1906, același șef al Jandarmeriei județului Ismail, În raportul anual despre situația politică, semnala superiorului său tendința permanentă de separatism politic a reprezentanților administrației locale pe care o explica printr-o „gravitație de ordin material și spiritual a celor mai mari capitaliști spre România și Bulgaria” <ref id="52"> 52 Idem, dosar 49, f. 771. </ref>. Într-un șir de
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
Consiliului de Miniștri, s-a adresat guvernatorilor, atrăgându-le atenția asupra pericolului pe care-l prezenta „mișcarea de iluminare culturală desfășurată de diferite popoare În baza deșteptării unei conștiințe Înguste, naționaliste”. Se considera că aceste societăți vor conduce la un separatism național și la „vrajbă”. De aceea erau socotite periculoase pentru liniștea publică. Stolîpin socotea inadmisibilă constituirea unor asemenea societăți, cerând să li se refuze Înregistrarea. Activitatea societăților naționale care deja funcționau trebuia să fie examinată de autoritățile locale și, dacă
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
una dintre principalele sale obligațiuni, de Îndată ce s-a instalat În jilțul episcopal, trebuia să o reprezinte lupta cu tendințele separatiste ale românilor basarabeni: „La numirea mea În Chișinău - mărturisea el - mi s-a atras atenția asupra tendinței clerului moldovenesc spre separatism și autocefalie a Bisericii moldovenești, precum și asupra mișcării naționale din Basarabia, manifestate prin dorința preoțimii de a face serviciul religios pe limba lor, prin traducerea cărților bisericești și a manualelor În limba moldovenească, prin editarea revistei bisericești moldovenești, prin formarea
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
din 23 martie 1914. </ref>. Ziarul sublinia și el necesitatea constituirii unui partid politic, ce ar fi apărat interesele românilor din ținut <ref id="108">108 Idem, nr. 17, 4 mai 1914. </ref>. Era tratată pe larg și „lupta cu separatismul” În cadrul bisericii basarabene, „promovată de arhiepiscopul Serafim” <ref id="109"> 109 Idem, nr. 37, 5 ianuarie 1914. </ref>. O amplă reflectare Își găseau În coloanele ziarului problemele de ordin social-economic. Era criticată legea agrară despre majorat, care-i „punea pe
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]