444 matches
-
apoi să transpară un soi de fugă spre zbuciumul interior, impunând tăcerea: „Tăcută, inertă se schimbă la față/ clipa devine azi ca o povață” („Picură clipa”). Întrebări, frământări și răspunsuri, în stihuri așezate cu migală la tulpina gândului, precum niște serafice voaluri peste sufletele fecioarelor ce-ascund timid taina iubirii... „S-aducă oare primăvara o viață nouă?/ Să fie ea simbolul cel sacru de iubit?” („Alai”); false liniști căutate în limpezimi de ape: „Ascult în liniște izvorul cum răsună/ Și susuru-i
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/_fereastra_ochiului_din_mine_.html [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SERAFICĂ POEZIE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Serafică poezie caut, inimă, a-ți scrie Frumusețea s-o slăvesc cum ți-ar place ție, Un vers al vieții fără de închipuire Ce simte
SERAFICĂ POEZIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1485080452.html [Corola-blog/BlogPost/385070_a_386399]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > SERAFICĂ POEZIE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Serafică poezie caut, inimă, a-ți scrie Frumusețea s-o slăvesc cum ți-ar place ție, Un vers al vieții fără de închipuire Ce simte prin el că poate da a lui trăire. Gândul fior mă trece, penița mi-o pornește, Încercarea
SERAFICĂ POEZIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1485080452.html [Corola-blog/BlogPost/385070_a_386399]
-
timp cu efemere clipe. Nu m-am născut poet, iubesc a-ți scrie, Sunt omul ce-n vers pentru tine aude Cântul vieții în piept, de soartă cândva răvășit; Prin a morții minciună, supremei iubiri ne-am unit. Referință Bibliografică: Serafică poezie / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2214, Anul VII, 22 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SERAFICĂ POEZIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1485080452.html [Corola-blog/BlogPost/385070_a_386399]
-
stele, profesorului nu-i spunea nimic, deoarece el nu fusese niciodată într-un hotel, în care i se puseră la dispoziție un calculator cuplat la internet și tot ce-și putea dori pentru a-și continua scrierile. Cu același zâmbet serafic domnul profesor mulțumi gazdelor, însă ceru permisiunea de a-și continua activitatea în parc deoarece acel loc îl inspiră. Spre surprin- derea a nouăzeci la sută din populația matură a globului, primăria amenajă în două zile un loc special în
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407054946.html [Corola-blog/BlogPost/367829_a_369158]
-
continuat și în libertate, până la moarte, felul acesta de viață, în care nu de puține ori asceza se intersecta cu sărăcia, iar aceasta comunica cu mizeria și nevoia. ” (ibid. p. 55) Înfrumusețat cu un vibrant foc naționalist creștin, stârnește emoție serafică în cei care-l cunosc direct sau indirect, prinzându-ne pe toți într-o reală admirație și meditație mistică. Petre Țuțea nuanțează filocalic mistica Adevărului, esențele spiritului: Dumnezeu, Omul, Viața și Mântuirea. Toată viața și întreaga sa cultură alcătuiesc un
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
silabe cu aripa ucisă-n labe pe geana sufletului fals dansăm adesea câte-un vals albastra lume ne săgeată precum pe-al nostru brâncoveanul când capul lui cădea ca banul în bosforul de-acum uitat după un trup decapitat robe serafice de sfinți ne tot îndeamnă la arginți zburăm mereu cocori albaștri spre cine știe care aștri căzând ca niște osândiți acolo unde nu gândiți ochiul surd urechea oarbă tot filozofând în barbă, ne trezim că nu ne-ascultă teoria cea ocultă părul
NE FURĂ MOARTEA LA CÂNTAR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ne_fura_moartea_la_cantar_ion_ionescu_bucovu_1391760730.html [Corola-blog/BlogPost/364835_a_366164]
-
romantic? Vitalitatea poetului, înțelepciunea gândirii, bărbăția ostășească întru adevăr, frumusețea sa fizico-spirituală nimbată cu nebunia mistică a profetului, deci toate elementele necesare pentru a fi iubit și pentru a iubi, declanșau în el fioruri, pasiuni, dorințe, năzuințe, credințe, fulgerări, azururi serafice atât în plan personal cât și social, moral, religios, cultic, politic. Romantismul său are un caracter atipic, eminescian. Extraordinara putere de sentiment și închipuire, până la vrajă și halucinație; e sugestionant și antrenant. De aici rezultă sinceritatea operei lui Eminescu, această
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
nr. 782 din 20 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Iubita mea ce cucerești Urali, Balcani și Everești Topind ghețar după ghețar Doar cu un zâmbet temerar, Mânând cirezi după cirezi Și-n vale valuri de zăpezi, Deznămețind de albe rochii Serafice fecioare-dochii Nici nu-ți închipui momentan Cât te adulmec de montan, Cât îți râvnesc de carpatin Divinul relief alpin Cu măguri, vârfuri, văi și guri În arcul dulcelor curburi Peste versanți rotunzi, abrupți De sărutări scobiți și supți, Sculptați și
IUBITO, HAI SĂ NE MUNTIM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 by http://confluente.ro/Iubito_hai_sa_ne_muntim_romeo_tarhon_1361380109.html [Corola-blog/BlogPost/351960_a_353289]
-
Autorului Balsamul liric al lui Radu Gyr s-a mustit în inima sa cu șoapta mirifică a pașilor profetului ce i-a proorocit ardoarea pentru Neamul Dacoromân înflorit în verdele suferinței. Lujeri de zori i-au înmugurit în sufletul său serafic, cântarea divină, țesând în răbdarea străbună porfira cerească a martirului. În cugetul său a înflorit jertfa și dorința de a adora frumusețea lui Dumnezeu. Fiecare fior al său e un borangic de țărână sfântă care a brodat veșnicia Străbunilor pe
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1426587570.html [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
într-o formă impunătoare atenției lumii intelectuale. În centrul gândirii lui Nichifor Crainic stă Iisus Hristos. Sensul vieții pe care îl caută cugetătorul se descoperă în Iisus Hristos. Mântuitorul este Alfa și Omega tuturor lucrurilor create. Personalitate controversată, amestec de serafic și de teluric, teolog și om politic, poet și publicist, Nichifor Crainic este un caz pe cît de complex, pe atît de reprezentativ pentru o întreagă categorie de cărturari români ieșiți din orizontul satului tradițional. Ei rămîn fundamental “țărani”, “oameni
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Cu o măestrie deja cunoscută poetul limitează proporțiile la cele liliputane, pe măsura înțelegerii copilei sale:” Nu mai înalt decât o floare/ Și îngust cât o ureche “. George Călinescu subliniază în a sa Istorie a literaturii ... că ”Minusculizarea nu înlătură seraficul și paradisiacul“. Scenografia poeziei păstrează elemente decorative ca în povestea Albei ca zăpada și în buna tradiție a poeziei romantice: “Și-n pridvor un ochi de apă/ Cu o luntre cât chibritul “ ... Dispariția tatălui în timpul joculi este încadrată în spiritul
TREI OGLINZI PARALELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Trei_oglinzi_paralele.html [Corola-blog/BlogPost/356797_a_358126]
-
De aici, mecanica literaturii sale (în proză, poezie, dramaturgie), o ziaristică a unui univers peregrin ori, cu alte cuvinte, o expediție ca o narațiune presărată de considerații cvasifilosofice (la prima vedere) căutătoare de lumini solare, vitaliste, de esență withmaniană, psalmodiind serafic, în mistere creatoare de trubadur post-modern, vorbind disimulat mulțimilor (de cititori), fără a cultiva lozinci vide, ci ca un efeb într-o serenadă translucidă și, totuși, ermetică. Nu, nu e un versificator imperceptibil sau corect și personal, căci respirația sa
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil by http://uzp.org.ro/miron-manega-poeta-faber-inepuizabil/ [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
Editura NICO, 2013, cu o dedicație olografă „De la Don Quijote de Romanați, cu drag, pentru Stela Covaci, în numele aceleiași inocențe 17.03.2013”). În amfiteatrul liricii române contemporane, poetica lui Miron Manega are ca temă principală misterele creatoare teist-ateiste, accentuat creștine, serafice, disimulat adresate mulțimii ca poezie cu substrat social pe ton discursiv, cu ingenuități fabricate ingenuu... Este recursul său la trăirile intense, parcurse sub raport artistic, adevărate treceri - credem noi - suprarealiste. În seria de „Erezii în formă fixă”, cum este subintitulat
Miron Manega – „poeta faber” inepuizabil by http://uzp.org.ro/miron-manega-poeta-faber-inepuizabil/ [Corola-blog/BlogPost/94340_a_95632]
-
daruri minunate/ pentru dragii-i copilași.// ...Și, pe când din traista-i plină/ Moșu’mparte ce-a adus,/ dintr-o iesle de lumină/ le surâde chiar Iisus...” (Radu Gyr, Moș Crăciun-Stele pentru leagăn. Fundația Iustin Pârvu) Colindele sunt fâlfâiri de doruri serafice, cernute-n hore de vise și împliniri peste neaua copilăriei zglobii, înfășate în lacrimile de bucurie ale Măicuții Domnului, ale Mamelor și Bunicilor noastre: „...Se bucur’ copiii/ Copiii și fetele,/ De dragul Mariei/ își piaptănă pletele,/ De dragul Mariei/ Și-a Mântuitorului
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
revărsat în cascade peste pământul străbun, sfințindu-l, și-a lăsat osemintele-temelie lăcașurilor sacre, s-a urzit în cuvinte de dor și creație, s-a odrăslit în cruci biruitoare, s-a înflăcărat în imne celeste, s-a cuminecat în potire serafice de jertfă, înviind hristic și înălțându-se s-a întrupat în aure de Eroi, de Cuvioși, de Martiri, de Mucenici, de Mărturisitori și de Sfinți. Suferința Jertfelnică asumată deplin de creștinul ori Neamul ortodox în vremuri de prigoniri și persecuții
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
sânul ei toate valențele comuniunii dumnezeiești, prin darurile divine, care s-au răsfrânt în binecuvântări: răbdarea ca rugăciune, foamea ca asceză, dureri ca încercări, îndurarea ca ispășire pentru neam, împăcări profunde, arderi spirituale, dăruiri frumoase, chemări celeste, înălțări mistice, incantații serafice, toate îmbrățișate în, Poemele sublime ale nimbului durerii tuturor prigoniților. Toate sigiliile marilor tragedii istorice naționale prin întemnițări, persecuții și prigoane, dincolo de toate pustiirile rele, au înmugurit prin harul lui Dumnezeu, conferit prigoniților, în versul creștin cu o demnitate liturgică
LACRIMI, LANŢURI, CĂTUŞE ŞI COLINDE ÎN CUNUNĂ DE SÂNGE, SUFERINŢĂ ŞI BUCURII SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450955721.html [Corola-blog/BlogPost/381038_a_382367]
-
cu eleganță ca nu cumva vreunul să sufere. Cu zâmbetul pe buze se scuza de fiecare dată că nu este pregătită pentru măritiș, inima fiindu-i ferecată cu lacăte mari de către un zmeu de pe un tărâm necunoscut. Cu un surâs serafic îi îndemna să privească în jur, căci cu siguranță vor descoperi făpturi gingașe care abia așteaptă alintările lor. Astfel, majoritatea cavalerilor din compania sa își găsiră perechea potrivită din cercul său de prietene. Numai ea rămase ca o porumbiță stingheră
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
Petre Publicat în: Ediția nr. 248 din 05 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Așteaptă-mă, iubite, în toamna violet Eu m-oi privi-n oglindă și voi clipi cochet Din genele pe care lacrima le adapă Un scâncet de iubire serafic mă dezgroapă... Să nu-mi aduci cu tine zadarnice uitări Vreau să trăiesc prezent pictată cu mirări Din frunza ruginită, să îmi așterni un pat Eu violetul toamnei sub noi l-am așezat Să nu uităm de clipe , să le-
RAPSODIE ÎN VIOLET de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Rapsodie_in_violet.html [Corola-blog/BlogPost/364605_a_365934]
-
o stare prielnică primirii harului și binecuvântărilor lui Dumnezeu. Din această atingere odrăslesc o serie de transformări binefăcătoare în ființa noastră. Rugăciunea se face între noi și Dumnezeu în viața noastră umană. Părintele Profesor Dumitru Megheșan susține că, în adâncurile serafice ale interiorului nostru se produce, prin rugăciune, o comuniune discretă și rodnică între noi și Dumnezeu. Fără această relație personală cu Dumnezeu prin rugăciune, credința rămâne o convingere teoretică, cultul o lucrare de formă externă. Fără rugăciune, lucrării noastre morale
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_prof_univ_dr_stelian_gombos_1363083624.html [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
că petul s-a maturizat. Aș cita acest poem pentru că aici cuvintele lucrează mai mult ca ideea: Se-ngroapă, iubito, dreptatea-n polen Balcoane cu nuduri în golfuri dispar Silabe de rugă migrează adânc În nervii romanței cu plopii impari Serafic pagode de crini în amor Nutresc-și explozii de cupe în ger Acoper țărâna cu cu mov de parfum Și harfe-n orbită de lună ne cer Bolnavul meu aer divinul țesut Destramă sub coaste și-n văi de cristal
HORIA ZILIERU- UN „ORFEU ÎNDRGOSTIT” DE MAREA POEZIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Horia_zihoria_zilieru_un_o_ion_ionescu_bucovu_1362316189.html [Corola-blog/BlogPost/359689_a_361018]
-
sale interne nu scoaseră nici un zgomot precum că ar fi suprasolicitate iar cele externe, bine, numai acelea strict necesare, se comportară ireproșabil. Exigenta văduvă, mai spre dimineață, se dădu bătută și adormi cu gura căscată, în timp ce Costel afișa același zâmbet serafic și indescifrabil. Peste câteva zile Costel ajunse la concluzia că nu poate mânca decât pâine uscată iar de băut numai apă chioară dacă vrea ca să scape de huruitul interior și evacuările intempestive. Se resemnă! Saveta însă, femeie cu multă inițiativă
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
cearșaf împrumutat de la preoteasă, Costel le vorbea oamenilor despre abținerea de la lăcomie, de la păcatul bețivănelii dar și de la încălcarea decalogului. Asta cu decalogul o învățase pe de rost fiindcă nu știa despre ce este vorba. Cert este că aerul său serafic, paloarea naturală și vorba gâjâită au produs impresie, mai ales că, spusese el în încheiere, pentru toate păcatele, bunul părinte avea puterea să dea dezlegare prin slujbe speciale de mântuire. Foarte ieftine! Nu putem spune că s-a produs o
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Costel_omul_bionic_mihai_batog_bujenita_1385460007.html [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
se moare nu fiindcă o cere logica romanului, ci fiindcă așa a fost istoria, dar o istorie pe care romanul o presupune fără s-o evoce detaliat, de unde și portretele sumare, abia schițate ale personajelor, în contrast cu ideile precise, înflăcărate și serafice care tot lor le trec prin minte. Personajele trăiesc atît de mult în spirit că nu mai apucă să aibă o identitate romanescă. Sufletul lor suferă de o excrescență metafizică care le sufocă la propriu firul vieții. Toți seamănă cu
Hristoși în serie by Sorin Lavric [Corola-website/Journalistic/6271_a_7596]
-
Opera Omnia s-a entuziasmat. Și nu numai pentru că a achiziționat opere ale unor mari artiști ca Zecchin, De Carolis, Martinuzzi sau Cadorin, sau pentru că și-a ales un docil arhitect ca Gian Carlo Maroni, ci pentru că, prin alăturarea unui serafic Buddha, intuitiv postmodern, și aviatorului De Pinedo, care a spulberat viteza, s-a considerat „rudă cu Michelangelo”. Pentru că arta (chiar și arta de a locui și de a o aștepta pe Sora Moarte) era o luptă pentru el. Sala de
„Il Vittoriale”, refugiul lui D’Annunzio, între cer și apă, între oglinzile modei, literaturii, muzicii și baletului by Corespondență din Italia de la Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105558_a_106850]