1,305 matches
-
Poeana Siretului, bălțile de la gura Șomuzului, ca nimeni să nu cuteze a pescui până la hotarul care este Hetce” („Dicționar topografic”, Frunzescu). Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat sunt dacii, iar printre aceste familii ar fi: Pahomi și Curuț. Serafim Ionescu pe de altă parte afirma, la 1894, că descălecătorii satului ar fi niște țigani robi ai Mănăstirii Probota. Într-adevăr, în anul 1444, Petru Vodă întărește Mănăstirea Probota cu 4 sălașe de țigani, ale căror nume nu se mai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Împroprietăriți la 1864: 3 fruntași, 72 de pălmași, 74 de codași, stăpânind 402 fălci. Avea o biserică cu patronul Sf. Dumitru, servită de un preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim Ionescu, din 1894). - 1896 - pierde o parte din teritoriu, pe care se înființează satul Bursuc, care se mai numea și Heciul Nou. Pierde cătunul Diudiu care devine sat; - 1900 - satul Berindești s-a contopit cu Heciul; - 1968 - sat în comuna
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
avea întinderea de 224 de fălci, din care 180 de fălci eau imaș și pădure, iar restul cultivabile. Era reședința plasei Siretului de Sus. Avea o biserică, o școală rurală de băieți și fete („Dicționarul geografic al județului Suceava”, de Serafim Ionescu - 1894). - 1911 - târgul Lespezi era descris de învățătorul Al. Bratu, în lucrarea sa, „Trandafiri suceveni”, în felul următor: „o uliță lungă, având pe ambele părți înșiruite una lângă alta, sistem vagon, prăvălii cu tot felul de mărfuri, predominând cele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu trei săli de clasă, cancelarie și locuință pentru director. Dintre revizorii școlari din fostul județ Baia, s-au remarcat Nicolae Vicol prin grija căruia s-au înființat școlile Lespezi la 15 noiembrie 1864 și Heci la 1 mai 1865, Serafim Ionescu și Dumitru Bălan. Învățătorii aveau salarii plătite de stat, cuprinse între 37,30 lei și 111 lei. În 1872, Ministerul Instrucției, prin ordinul nr. 11254/1872, a redus școlile din județul Baia de la 68 la 47, împărțite în două
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unui stil stîngaci, se transmută în subtilitate: "În ultima zi a sfintelor sale geneze / iubitul maestru și-a consultat ceasul din turn / văzînd că e timpul și-a spălat cele cîteva pensule / apoi și-a pus la umeri aripi de serafim / plecînd unde trebuie / îl însoțeau dirijabilul cu trup de delfin / și Libertatea cu trîmbița-n mînă / în cinstea maestrului fotbaliștii cu lungi mustăți / au jucat pe alee un meci jubiliar / Poetul cu Muza i-au cîntat din antica liră un imn
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
undeva, nu înțeleg această tendință exagerată de-a fi neapărat într-o tabără sau alta. Cu toate că sunt fracturist ca gândire și simțire, îmi sunt simpatici și foarte mulți scriitori postmoderni sau câțiva literați, ca Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache, Aureliu Busuioc, Serafim Saka sau Andrei Burac, din generațiile mai în vârstă. Îmi mai plac și poeziile lui Mihai Vakulovski, dar și ale lui Alexandru Mușina, cu toate că cei doi scriitori nu au ochi să se vadă. Nu cred că e o crimă că
Steaua fără Dumitru Crudu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9961_a_11286]
-
se află ̀ n temelia bisericii. Biserica Sf. Atanasie, Str. Podgorii, Nr. 1 În 1638 ̀înaintea Trei Ierarhilor Vasile Lupu ridică această biserică. În 1702 este ̀înnoită de Constantin Duca, iar ̀în 1809 este refăcută de egumenul Serafim de la Trei Ierarhi. Pictura este realizată în 1850. După140 de ani, la 29 aprilie 2001 s-a reactivat mănăstirea de maici Sf. Atanasie Podgorii Copou. Școala Normală Vasile Lupu, Aleea M. Sadoveanu, Nr. 62 În 1891, Școala Normală de la Trei
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
la nivelul comunității și monitorizate și impuse de către adunarea obștească. Sistemele de reguli erau diferite de la o obște la alta, ceea ce a complicat foarte mult încercările ulterioare de stabilire a unei ordini juridice la nivelul întregii zone a Vrancei (Stahl, Serafim, 1939). Totuși, sistemul de reguli era funcțional datorită particularităților grupurilor implicate. Pentru a fi eficiente, regulile trebuiau stabilite ținând cont de particularitățile sistemului de resurse, de gradul de acceptare a participanților în ceea ce privește respectivele reguli, de capacitatea de impunere a regulilor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
și utilizată în devălmășie, iar statul, prin Codul Civil (nivel constituțional) nu recunoștea proprietatea devălmașă , ci doar proprietatea privată. Analizele lui H.H. Stahl relevă faptul că încercările oficiale de stabilire a drepturilor de proprietate s-au dovedit extrem de complicate (Stahl, Serafim, 1939; Stahl, Costa-Foru, 1932). În faza inițială, reglementarea situației juridice a terenurilor a ținut cont de sistemul existent în cadrul devălmășiei absolute. În Vrancea nu exista individualizarea drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
drepturilor de proprietate, nu existau mijloace de măsurare a drepturilor, ci fiecare obștean avea doar un drept de uz personal viager și nelimitat. Prin urmare, cei care trebuiau să alcătuiască registrele adunau membrii satelor și îi înscriau în registru (Stahl, Serafim, 1939, p. 9). După cum am arătat mai sus, principala condiție pentru ca o regulă să fie respectată este ca ea să fie internalizată și considerată corectă de către membrii comunității. Regulile informale, existente la nivel operațional, sunt internalizate de săteni și au
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau să aducă porcii pe teren fără să achite suma primeau o amendă egală cu taxa ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939). Pedeapsa era însă prea mică pentru a reuși să descurajeze eventualele tentative de încălcare a obligațiilor. Stimulentele de a trișa și a încerca să-și maximizeze avantajele în detrimentul celorlalți erau mari, dar costurile asociate nerespectării regulilor erau aproape inexistente
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole pot fi considerate ca parte a proprietății comune, deoarece aceste loturi apar pe anumite țineri private care aduc doar un drept
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
putea crea instalarea de fierăstraie, obștile au introdus reglementări menite să reducă numărul lor. Unele obști au interzis construirea de fierăstraie noi, altele au introdus controlul administrației asupra fierăstraielor, iar altele au impus obligarea asocierii obștenilor în vederea construcției de fierăstraie (Serafim și Stahl, 1939, p. 18). La nivelul alegerii colective, obștea din Câmpulung, prin așezământul din 1864, reglementa că închiderile de izlaz se făceau cu autorizarea prealabilă a obștii și puteau fi menținute pe perioada în care erau utilizate efectiv. Pădurile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Moritz V. Hofmann. Până în anul 1756 catolicii din Moldova Nouă au aparținut bisericii catolice din Moldova Nouă. Din 17561773 serviciile pentru catolici le-au făcut călugării franciscani din Caransebeș. Preoți: - Adam Berger[1773- 1776]; -Eckler Ion[1776-1786]; -Gaspas Kochmuller[1786-1803]; Serafim Kraus Petru[ 1803- 1814]; -Hrabey Petru August[1814- 1817]; -Posgai Matei [ 1817- 1834]; -Stein Anton [ 1834- 1835]; -Oczrezek WSilhelm [ 1835- 1839]; - Ruzsinski Kornel[1839-1848]; -Sary Mihail [1849- 1850]; -Pap Ștefan 1850. Învățători: de la 1773-1789 necunoscuți, de la 1789 Groscht, WSange apoi
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
fără să știm că, de fapt, ni s-a făcut un bine neprimind cele cerute. La un călugăr dintr-o mănăstire din România veni într-o zi o doamnă, care îi arătă o carte. Era pentru copii, despre viața Sfântului Serafim din Sarov. Era scrisă în limba rusă. Doamna avea multă evlavie către sfântul Serafim și își dorea mult traducerea ei. Îl cunoștea pe călugărul respectiv, știa că știe limba rusă și îl rugă să i-o traducă. El acceptă și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cerute. La un călugăr dintr-o mănăstire din România veni într-o zi o doamnă, care îi arătă o carte. Era pentru copii, despre viața Sfântului Serafim din Sarov. Era scrisă în limba rusă. Doamna avea multă evlavie către sfântul Serafim și își dorea mult traducerea ei. Îl cunoștea pe călugărul respectiv, știa că știe limba rusă și îl rugă să i-o traducă. El acceptă și se înțeleseseră ca, la o anumită dată, doamna să vină să-și ia cartea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de lucruri bune, fie că este vorba de cele rele, cu măsura cu care vei măsura tu altora, cu aceeași ți se va măsura și ție. Măsură pentru măsură. Iată și o pildă: Un înalt funcționar rus, în vremea Sfântului Serafim de Sarov, a venit în mănăstirea cuviosului părinte Serafim cu dorința de a-l vedea pe acest înțelept om al lui Dumnezeu și de a-i cere sfat și binecuvântare. Când a bătut la ușa chiliei lui, starețul i-a
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
rele, cu măsura cu care vei măsura tu altora, cu aceeași ți se va măsura și ție. Măsură pentru măsură. Iată și o pildă: Un înalt funcționar rus, în vremea Sfântului Serafim de Sarov, a venit în mănăstirea cuviosului părinte Serafim cu dorința de a-l vedea pe acest înțelept om al lui Dumnezeu și de a-i cere sfat și binecuvântare. Când a bătut la ușa chiliei lui, starețul i-a răspuns dinăuntru: „Nu sunt acasă! Nu sunt!”. Funcționarul s-
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
un drăcușor. La fel se întâmpla și cu îngerașul cel dintâi și așa mai departe, și mai departe. Aceasta era reductio ad infinitum a sentimentului moral al lui Alan: o uriașă pânză renascentistă înfățișând șiruri din ce în ce mai mici de heruvimi și serafimi, spiriduși, satiri și animăluțe de casă. Toate îngrămădindu-se unele peste altele spre un gol de nepătruns. Vedeți voi, Alan avea deja ce îi trebuia și unde trebuia. Pactul cu diabolica păpușă rusească a ironiei dramatice fusese deja încheiat. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
respect cuvenit doar răposaților: „Înainte de a deschide prețiosul cufăr, va Începe să‑mi citească din cartea sa, apoi fragmente dintr‑o lucrare cu caracter documentar: visurile mitropolitului Filaret, apoi citate din enciclul Papei Pius al X‑lea, din profețiile sfântului Serafim de Sarov, din Ibsen, Soloviov, Merejkovski... Apoi va deschide relicvariul, unde zăceau azvârlite de‑a valma gulere de gumilastic, linguri de argint, ecusoane de școli tehnice, monograme ale Împărătesei Aleksandra Fiodorovna, crucea Legiunii de onoare. În toate aceste obiecte imiginația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
În sudul Rusiei, Împreună cu soția sa, născută Ozerova. (În haosul revoluționar li se pierduse urma celor două femei, iar unele indicii trimiteau la faptul că fetița de altădată devenise informatoarea poliției.) Nilus Își Împărțea locuința cu un sihastru pe nume Serafim și ținea predici la o bisericuță din apropiere. Teroarea, foametea, vărsările de sânge erau mărturii incontestabile că stăpânirea lui Antichrist se Înfăptuia conform scenariului expus În Conspirație. Triunghiurile, care cândva se iviseră ca niște Însemne oculte, acum roiau precum cărăbușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
al locului, pe cozorocul căruia străluceau triunghiurile ca o rană deschisă, sa chircit brusc pe calul său și apoi s‑a prăvălit la pământ. Calul s‑a cabrat și a luat‑o la fugă, urmat de ceilalți tâlhari. Când sihastrul Serafim și parintele Serghei vrură să‑i mulțumească misteriosului monarh‑protector, care Îi salvase de la pieire, de pe locul unde nu de mult stătuse cu brațele Întinse spre cer se Înălța o pâclă ușoară, iar firele ierbii bătucite se Îndreptau ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
strîngem mai mult aer În baloane și sé-l ticsim În carabiné. CÎnd carabina s-a umplut, o Îndrepți spre dușman și apeși pe trégaci, pic cincizeci de mii de metri În sus, cincizeci de mii de metri În jos. - Si Serafim Ivanovici? - Sé meargé dupé produse. - Pe cincisprezece, noaptea, cum am zis? - Sé fie numai vremea buné. - Sé nu ținé vremea cu burghejii. - Parcé véd cé nu iese nimic. - Am luat ceapé, morcov, hîrleț și topoare. Luém și saci, ațé de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
că Eminescu s-a prăbușit la 33. Kafka, la 41, Baudelaire, la 46... Epuizasem toate cuvintele. Pentru Rusalin n-am mai avut decît o literă, atîta. Litera veche, neagră, din lemn a tipografiei Mănăstirii Neamț, dăruită mie cîndva de părintele Serafim (ce-o mai fi facînd?) și folosită ca press-papier. Poate ți-o trebui la ceva, Russ. Eram mulțumită de roman? Nu-s atît de canalie. O spun ca Ernesto Sábato. Răspund cum a facut-o el, în Abadon exterminatorul, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bruiem! Scriam versuri matematice, ecuațiile se înșirau luminoase, vântul foșnea printre blocuri cu 100 de etaje, muzica perdelelor fluturând la geamurile fără flori, obeliscul de inox strălucea în fața clădirii înalte până la Lună. În jurul lui nicio pasăre nu zbura, decât vineții serafimi ai dorințelor tinereții pierdute și ielele, femei tinere și înrobitor de frumoase, voalurile transparente le dezveleau sânii opulenți, le urmăream de la etajul 100 al clădirii, vorbeam cu vântul să le spulbere transparentele mătăsuri, eșarfele zburau pe fereastră, mi se lipeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]