289 matches
-
Costachi Ghica<footnote Arh.St.Iași, Vistieriea Moldovei, 10 Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata<footnote Ibidem, .f.24v. footnote>, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier<footnote Ibidem, f.24v-25r. footnote>, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun<footnote Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
să-l încalce - nici chiar vodă, după cum vezi - fiule. Tot așa s-a întâmplat și cu casele de acolo, care au fost cumpărate de „Mariia slugeroaie” de la „Racoviți căpitanul”, când „după legea țării”, putea să le cumpere doar Costache biv serdar cel ce era vecin. Și de astă dată vine vodă și așază lucrurile la locul lor. Acum hai să vedem ce e scris în zapisul întocmit la 18 iulie 1689 (7197) de egumenul Trei Sfetitelor, Ieremiia. Din zapisul egumenului aflăm
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sint pre Ulița Mare și lângă Podul Vechiu”. În această mărturie se mai vorbește încă de alte patru locuri de casă ce au fost dăruite „La această sfântă mănăstire Dealul Mare”. Și daniile vin mereu... La 29 ianuarie 1669 (7177), serdarul Apostol Durac spune că: „am dat și am dăruit a mea dreaptă șarbă țigancă, anume Tudora, fata lui Ivan cizmarul...dumisale lui Iane postelnicul al doile... la svânta mănăstire din Dealul Mare”. În zapisul din 13 aprilie 1671 (7179), Andoca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Vasile Lupu la data de mai sus, apoi mare clucer, mare spătar, mare paharnic la domnitorii următori, sol al lui Gheorghe Ghica la polonezi. Miron Costin nu se referă la el, cum crede și scrie N. Stoicescu, că „era un serdar fără creieri”, pasajul acesta avea în vedere pe serdarii ce alcătuiseră prost oastea lui Ștefăniță Lupu, în frunte cu serdarul Mihalcea Hîncu. În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic. El nu era originar din Miclești, cum s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
clucer, mare spătar, mare paharnic la domnitorii următori, sol al lui Gheorghe Ghica la polonezi. Miron Costin nu se referă la el, cum crede și scrie N. Stoicescu, că „era un serdar fără creieri”, pasajul acesta avea în vedere pe serdarii ce alcătuiseră prost oastea lui Ștefăniță Lupu, în frunte cu serdarul Mihalcea Hîncu. În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic. El nu era originar din Miclești, cum s-ar putea deduce după numele adăugat prenumelui, ci „ficior
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gheorghe Ghica la polonezi. Miron Costin nu se referă la el, cum crede și scrie N. Stoicescu, că „era un serdar fără creieri”, pasajul acesta avea în vedere pe serdarii ce alcătuiseră prost oastea lui Ștefăniță Lupu, în frunte cu serdarul Mihalcea Hîncu. În împrejurarea dată, Grigore Micleseu deținea dregătoria de mare paharnic. El nu era originar din Miclești, cum s-ar putea deduce după numele adăugat prenumelui, ci „ficior lui Ionașco diac din Gugești”, Micleștii fiindu-le cumpărătură și nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Numai în actele din perioada 1671-1682 pentru vânzarea satului Durăști, zapise, mărturii, găsim numele a 15 locuitori din Umbrărești și din Boziești, oameni care participă cu mărturia lor la acțiunea de validare a vânzărilor, alături de mari dregători, precum Constantin Cantemir serdar, de dregători ai ținutului, cum au fost Florea, căpitanul de Tecuci, Ion Tălăbescu, Lefter, Dumitrașcu Guțul, Ioniță și alți pîrcălabi de Tecuci. Dintre cele 15 nume de umbrăreșteni, reținem și funcțiile specificate pentru cei care le aveau: trei preoți (ei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vânzare ce se realizează tot în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, actele fiind confirmate și întărite inițial de oameni cu mici dregătorii, dar și de mari demnitari, precum Miron Costin, Ionașco Balș, Alexandru Buhuș, Cantemir serdar și alții. Este evidentă în atari situații cointeresarea și conlucrarea dintre marii și micii demnitari ai țării, atât ca slujbași, cât și ca stăpâni de ocine. În anul 1682, când Gavriliță Costache face un schimb, dând via sa de la Țifești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmele caselor au fost risipite, urmare a lucrărilor de regularizare a râului Bârlad, pe malul căruia erau situate. Acest Costache de la Umbrărești și de la Epureni este cunoscut documentar și în cronici, cu funcția de agă, prima dată, iar apoi de serdar. El a fost căsătorit cu una din fiicele vornicului Manolache Ruset, Maria. Decesul serdarului s-a întâmplat puțin înainte de 8 ianuarie 1726, când urmașii săi, „Maria, giupâniasa răpăosatului Costachi sardariul, împreună cu fiii mei, Manolachi și Iordachi”, vând niște părți de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
malul căruia erau situate. Acest Costache de la Umbrărești și de la Epureni este cunoscut documentar și în cronici, cu funcția de agă, prima dată, iar apoi de serdar. El a fost căsătorit cu una din fiicele vornicului Manolache Ruset, Maria. Decesul serdarului s-a întâmplat puțin înainte de 8 ianuarie 1726, când urmașii săi, „Maria, giupâniasa răpăosatului Costachi sardariul, împreună cu fiii mei, Manolachi și Iordachi”, vând niște părți de moșie „de la părinții mei - explică ea - care au fost a moșu-meu, a lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest text cum, până în anul 1704 septembrie l, data când se face hotarnica clucerului Zberea, Umbrăreștii se păstrase ca moșie unitară în partea vestică a Bârladului, cum neamul Costăchesc cu părțile lor de aici: Costache slugerul, Gavriliță, fiul acestuia Costachi serdarul, au stăpânit în devălmășie cu ceilalți răzeși repartizarea veniturilor, făcându-se potrivit cu ceea ce în practica timpului și în limbajul propriu acestei forme de stăpânire și organizare se definea ca fiind după analogon, adică fiecare copărtaș beneficia de produse și venituri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Siretului. Dintre moșiile care au făcut obiectul împărțelii din 1679 între bunicul său, Gavriliță, și sora acestuia, Tudosica Jora, cât și dintre cele consemnate în diata marelui vornic, atunci când, „și-a așezat copiii” și prin care, am văzut, lui Costache serdar, tatăl lui Manolache, îi dăduse Epurenii, Ciocăneștii, Bârlăleștii, Șoldana [...], „și părțile de la Umbrărești și viile de la Umbrărești” etc., doar acestea din urmă, inclusiv Bozieștii, considerate de noi baștină a neamului, se vor afla în stăpânirea ultimului descendent gavrilițesc, în linie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situație să recurgem la stabilirea relațiilor de rudenie existente între cei atestați ca stăpâni siguri pe Bozieștii de Sus, după dania din 1645. Într-o astfel se postură, adică de stăpân sigur în Boziești, îl aflăm pe Manolache Costache, fiul serdarului Costachi, căsătorit cu Maria, una din fiicele lui Ion Palade. Acesta, la rândul său, ținuse pe Nastasia, fiica marelui vornic Ion Racoviță, din a doua căsătorie cu Safta Jora. Safta rezultase din a doua căsătorie a Todosicăi Costache, sora lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zestre de la socrul său, Toderașco Iordache Cantacuzino, acesta avându-l de cumpărătură din secolul al XVII-lea. Costache Razu, aflat și el în suita domnitorului, era văr primar cu Costăcheștii, mama sa, Tudosica, fiind soră cu Vasile Costache și cu serdarul Costache, deci fiică a lui Gavriliță, de la care primise stăpânire Blăjerii (Ivești). Rezultă că boierii din partea locului, mai ales cei din neamul Costacheștilor, nu agreau încă alianța cu muscalii, ci dimpotrivă, ei au continuat să rămână pe poziția adoptată de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei. Avem un exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-au „alcătuit vânzător de vin la orânda din sat/ul/ Torcești cu tocmală /ca/ la socotială să-mi ție în samă o vadră
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
A. Sturza, Iancu Greceanu; postelnicul G. Iamandi, aga Em.Costin, doctor; Spătariul Iordache Gane; banii Toma Giușcă, Ioan Buhmilă, D. Carpis; comișii Ioan Nicolcescu, Alecu Tudori, Costachi Codrescu, G. Docan, P. Veisa; Praporciul G. Costăchescu; căminarul Cernat; paharnicul Iordache Popa; serdarii Costache Nanu, Pavel Apostol, Iacob Fătu; medelnicerii Mihăiță Ștefănescu, C. Goroiu; slugerul Șt. Nicolau; jitarii Iancu Țogascu (I. Romașcu), Iancu Epure; satrarul G. Damian; nobilii N. Codreanu, D. Cernat, G. și D.Cerchez, Costachi și Șt. Racliș, Costachi Ciucă, V.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Albina Română din 1829 Aga Al. Miclescu; la Geografia Daciei de pitarul V. Popescu (Neofit Scriban, Iacob Fătu ș.a. și pitar I. Zăhărescu; la Anthologhiu, Neamț 1840 ierom. Antonic din mănăstirea Urguești, la Jurnalul de Galați (1850) spătarul C. Miclescu, serdarii G.Nicolau, Gr. Dănuleț, căpitan C. Costachi I(osif) Patrichi (Popescu), prof. de limba latină, C. Alexandrescu, G(avril) Constantinovici; la Zimbrul (1850) vorniceasa Cas.. Costache, maior Pavlov, căpitan Iosef Toran, G. Oatu, Iancu Donici, Lascarachi Moldovanu, iar pe alți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
zapisul la mînă, l-a dat pe Bobeica în judecată. Dar la Botoșani, Bobeica fiind asesor (în 1850 a ajuns chiar prezident de tribunal 13), Eminovici a pierdut procesul. Nevoind să rămîie păgubaș, a trebuit să facă apel la lași. Serdarul Panaite Cristea, avocatul lui Eminovici, fiind la Iași, pînă la sosirea clientului său de la Botoșani, a pregătit o vechilimea (= procură), ca din partea lui Eminovici, pentru a-i susține procesul. Avocatul a pus, pe vechilimea, data de 21 decembrie 1849, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
numit tot Iancu Iurașcu, "fiu de boier sărdariu", care avea 12 ani în 1833, cînd a fost primit la Institutul Sf. Trei-Erarhi din Iași, cu cheltuiala Epitropiei 61. Al doilea copil Iancu, era din altă familie Iurașcu. Rangul boieresc de serdar era mai mare decît rangul de stolnic. Vasile Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată că satele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a fost primit la Institutul Sf. Trei-Erarhi din Iași, cu cheltuiala Epitropiei 61. Al doilea copil Iancu, era din altă familie Iurașcu. Rangul boieresc de serdar era mai mare decît rangul de stolnic. Vasile Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a-și pășuna vitele pe imașul Hrișcanilor, poruncește ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
vitelor din Botoșani, de la Ierihăm Zeilicovici, cu prețul de 70 de galbeni, pe care-i achită deplin 15. În aceeași lună, la 21 decembrie 1844, căminăreasa Ralu Eminovici cumpără de veci, pe numele său, o parte din moșia Orășăni, de la serdarul Iordache Ureche. Pretinsul izvod de zestre și moșia aceasta i-a pus în mare încurcală pe biografii lui Eminescu. Toți au afirmat că Raluca, fata lui Iurașcu, la măritișul ei a avut în zestre această moșie, plus 3.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
procese, care au purtat-o mereu pe drumuri. Și Raluca Eminovici, soră-a, a căutat să dea dovadă de spirit negustoresc, dar îndrăzneala ei cerea bani mulți. Iată un împrumut, făcut de ea, cu care credem că a forțat bunăvoința serdarului Iordache Ureche: Adică una mii cinci suti galbini noi, drepți, la cumpănă, gios iscălita Cămr. Ralu Emnnovici, născută Iurașcu, am luat cu împrumutări de la dum-sale sardar Iordache Ureche, pi vade de doi ani de zăle, cu dobîndă de opt galbini
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Eminovici trebuia să restituie acești 1500 de galbeni și dobînda lor de 240 de galbeni. Dar restituirea acestui împrumut s-a făcut cu țîrîita, cu mari întîrzieri ba și cu procese îndelungate, timp de zece ani. La 14 aprilie 1846, serdarul Ureche a primit 44 de galbeni, prin Moișe Michel; la 18 decembrie, același an, a mai primit 130 de galbeni, tot prin Moișe Michel. La 22 mai 1846, Gh. Eminovici a dat personal 500 de galbeni 29, iar în anul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
zestre. Din suma totală de 4000 de galbeni, Eminovici i-a dat Eufrosinei Petrino numai 1500 de galbeni și i-a mai rămas dator cu 2500 de galbeni, plus dobînzile aferente 34. Din datoria pe care o avea la răposatul serdar, Iordache Ureche, nu i-a putut trimite văduvei Ruxanda Ureche decît 50 de galbeni, prin Strul Leib Orănștein 29, asociat cu Eminovici și cu Moișe Michel, la iratul vinului, rachiului și păcurei. Ca să poată da cu chirie doctorului Jianu casele
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apropiate unele scadențe erau de mult depășite iar creditorii cereau justiției formule executorii. Pînă acum știam că Efrosina Petrino avea de primit 2500 galbeni, plus dobînzile, din care încă nu primise nimic. Mai era Iordache Ursoianu, fiul vitreg al răposatului serdar Iordache Ureche, care n-a putut accepta ca Raluca Eminovici să vîndă Orășenii înainte de a-i achita lui acei 1500 galbeni împrumutați la 1 octombrie 1845 și pentru care moșia vîndută fusese pusă garanție. Mai avea Raluca o datorie de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]