148 matches
-
militar sikh și din cauza conflictului religios (În care asaltul armatei asupra Templului de Aur fusese doar unul dintre episoadele sângeroase), prezența etnicilor sikh era o amenințare și o necesitate: amenințare deoarece ea putea declanșa confruntări violente, care ar fi umbrit serenitatea ceremonialului, și necesitate deoarece liderii politici trebuiau să afirme unitatea națională și capacitatea lor de a asigura reconcilierea În jurul unui partid și a unui nou conducător. De aceea ei au transmis acest mesaj printr-o prezență simbolică e sikhilor, În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu și de ambiții retorice, Platon se refuză constant unei posterități indiscrete, dar prea puțin fidelă nedumeririlor esențiale. Acest refuz, marcat de complezență ironică, i-a rezervat peste timp privilegiul rarisim de a nu dezamăgi nici un interlocutor decent. Lipsa de serenitate profetică a Dialogurilor îngăduie, în ceea ce-l privește pe Platon, chiar și divorțurile amiabile. Născut cu peste două milenii mai devreme decât cei mai mulți dintre partenerii săi de dialog, Platon le rămâne, în manieră principială, contemporan. Lumea noastră e plină de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și prin care poetul ajunge să distragă atenția de la adevăratele ținte și semnificații. În fine, acestea sunt mijloace de neutralizare a elanurilor și patetismelor proprii. Neașteptată este poezia erotică din Nevoia de cercuri, adunată în amplul ciclu Furtună în marea serenității. Dacă nici poezia din tinerețe, cu tot teribilismul ei demitizator, nu era văduvită de vibrația autentică a trăirii/rostirii, acum poetul e răvășit de prezența invadatoare a iubitei, care cotropește și universul natural înconjurător. Însă, aproape sistematic, asemenea stări se
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
cu tramă psihologică. Oarecare ecou au avut însă romanele Bizu (1932), Firu-n patru (1934), Mili (1936), Diana (1936) și Acord final (publicat fragmentar în „Revista Fundațiilor Regale”, în 1938 și 1939, editat în 1974), constituind ciclul Bizu. În căutarea unei serenități ideale, Bizu (care nu se confundă întocmai cu autorul, deși implică răsfrângeri ale acestuia) întregește galeria intelectualilor nepractici, nostalgici, din prozele lui Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu; patru personaje contrastante, incongruente se înseriază în situații definitorii: un Bizu
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
de caracter relevante demonstrează la memorialist mai curând propensiune spre șarjă decât dorința pătrunderii psihologice. Moralist sever, criticul își ia toate precauțiile să apară în fața posterității sub masca unui ironist detașat sau chiar a unui observator clasic, educat să cultive serenitatea. Resemnarea, întâlnită frecvent și în corespondență, e negreșit sinceră. Incontestabil, L. știe să stoarcă din anecdotă promisele semnificații cu ecou psihologic-etic, cărora le dă utilizare unde nu te aștepți; pigmentându-și expunerea cu amănunte tăioase, picante sau tandre, anecdota devine
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
de altădată”, când se dezbăteau „în stil kantian” problemele serioase ale articulării riguroase și coerente a curriculumului modern și când se puneau bazele științei curriculare pozitive. Conferința de la San Francisco a fost aparent calmă. Dar nu a mai avut deloc serenitatea celor din anii ’50-’60. Dincolo de liniștea aparentă, clocoteau deja uragane devastatoare. Cerul senin al gândirii curriculare moderne era deja tulburat de norii grei ai răscolirilor postmoderniste. S-a văzut acest lucru în numai câțiva ani. În 1975, ASCD a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
văzduhului mort i-nsoțește. Singuri și-alături se-ntorc./ Țărmii de aur dispar...”. În Histriana poeta, mult abundentă odinioară, adoptă formula epitafului lapidar și astenic (modele ca Ion Pillat, Jules Renard sau Eugenio Montale au fost remarcate aici), gravitând cu o serenitate amară, pe tema clipei inundate în milenii. Nouă ca stare a eului e reflexivitatea calofilă asupra morții: „Estetică, pe țărmul pontic, Moartea”. Un memento mori, de astă dată sub emblematica expresă a macabrului, e și volumul Mineralia, care adâncește conștientizarea
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
revendică poetul, el însuși un înger căzut în lume, căldura și inocența căminului unde cântărețul iubirii înalță encomionuri sau așteaptă ca iubita să-l împuște cu „tija unui crin” ori, amândoi, să părăsească „amarul Megalopolis” spre a acosta în „Golful Serenității”. Omul interior (1985) potențează temele primei cărți și lasă să se vadă mai clar procesul de zămislire a tabloului-viziune, prin proliferarea halucinantă a imaginilor culese din plină și banală realitate cotidiană (un fel de „boule de neige” prin care se
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
cât și furia, bucuria, dar și tristețea. Ea se nuanțează, își schimbă culoarea, aspectul, ritmul. Variațiile ei sunt la fel de infinite ca și întinderea, expresie a imensității și puterii naturii, a forței cosmice, a gloriei divine. Personifică la fel de bine plenitudinea și serenitatea, dar și abisul și teroarea. Pentru toate motivele evocate mai sus, marea are o valoare inițiatică și spirituală. Traversarea mării (Moise, Ulise), precum și înghițirea de către un pește uriaș (Iona, Pinocchio), teme legendare și universale, evocă trecerea de la profan la sacru
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Miazăzi, 1976, Trei balade aromâne, 1980, Ore de aur, 1983) sau în transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de sertar” Marea Serenității (I-II, 1996), aducând ca personaje de prim-plan comunitățile de aromâni, martore și victime ale unor timpuri istorice potrivnice, evidențiază la C. o putere de construcție epică, o forță de individualizare a eroilor și o eleganță stilistică deosebite. „Roman
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
comunitățile de aromâni, martore și victime ale unor timpuri istorice potrivnice, evidențiază la C. o putere de construcție epică, o forță de individualizare a eroilor și o eleganță stilistică deosebite. „Roman epopeic”, cum pe bună dreptate a fost caracterizat, Marea Serenității configurează un univers, deși pitoresc, esențial tragic, puțin familiar literaturii române. Nemaiputând suporta șicanele și acțiunile desnaționalizante (incendierea școlii în limba maternă, arderea bisericii etc.), o colectivitate aromână din Grecia, satul Codruva, emigrează în România, căzând, aici, pe pământul nădăjduit
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
și în viziunea mitic-folclorică -, autorul dă viață unei multitudini de personaje de o mare bogăție sufletească. Se rețin în special figurile feminine, dotate cu forță caracterologică și diversitate a reacțiilor. Proză de factură rebreniană, cu neașteptate alunecări spre poezie, Marea serenității este una dintre aparițiile reprezentative ale ultimului deceniu al secolului trecut. SCRIERI: Poeme, București, 1973; Alfabet liric, București, 1974; Porni racheta, București, 1974; Povești de la Miazăzi, București, 1976; Poeți și poezie, București, 1980; Trei balade aromâne, București, 1980; Nihadz, București
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
Povești de la Miazăzi, București, 1976; Poeți și poezie, București, 1980; Trei balade aromâne, București, 1980; Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie aromână, introd. edit., București, 1985 (în colaborare
CANDROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
În spatele straturilor din ce În ce mai deschise de gri, mov și albastru până când marginile ceții se unesc cu cerul lăptos. Barcagiii opriseră motoarele. Liniște deplină. Munții reflectați În apele lacului Îi făcură pe prietenii mei să se gândească la viețile lor agitate. Oare serenitatea le rămăsese necunoscută până acum? —Mă simt ca și cum zarva lumii s-ar fi oprit, șopti Marlena. Dar apoi, În sinea ei, se Întrebă ce s-o fi Întâmplat cu Harry. Oare nici el nu dormise toată noaptea? Îi aruncă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Clarifică percepția și a alungă stările de confuzie. Ajută la înțelegerea stărilor emoționale și la interpretarea sentimentelor. Atenuează temerile și stările de frică. LEPIDOLIT - vezi centrul IV AMETIST - vezi CENTRUL VI CELESTIT - cristal ce are o vibrație elevată, conferă pace, serenitate, echilibru. Promovează puritatea, armonia, purifică și vindecă centrul V. CENTRUL NR.6 Localizare în plan energetic spațiul dintre sprâncene. Înainte de a începe închidem televizorul, radioul, telefonul pentru a nu fi deranjați. Ne așezăm într-o poziție cât mai comodă pe
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
de Dan Grigore, de Radu Ionescu și de Dan Hăulică. Deschiderea expoziției era prevăzută pentru ora 18, însă de la ora 16 se formase deja o coadă de un kilometru care aștepta deschiderea porților cu o răbdare, o resemnare și o serenitate exemplare, de care Occidentul a uitat. La ora 18, lumea, cu surâsul pe buze, atât cât mai rămăsese disponibil, s-a repezit să salute pri beaga revenită în locurile de odinioară. Am fost încon jurată de o căldură umană și
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
de Dan Grigore, de Radu Ionescu și de Dan Hăulică. Deschiderea expoziției era prevăzută pentru ora 18, însă de la ora 16 se formase deja o coadă de un kilometru care aștepta deschiderea porților cu o răbdare, o resemnare și o serenitate exemplare, de care Occidentul a uitat. La ora 18, lumea, cu surâsul pe buze, atât cât mai rămăsese disponibil, s-a repezit să salute pri beaga revenită în locurile de odinioară. Am fost încon jurată de o căldură umană și
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
reprezintă lumea, trebuie completat cu adevărul metaforic care se mulțumește să o prezinte. Această întoarcere, acest recurs la prezentarea empirică se face cu calm. Este propriu unui spirit tragic care știe că nu există mântuire și că poate deci atinge serenitatea. Departe de războiul pe care îl poartă conceptele abstracte și generale. Acestea sunt conceptele pe care se bazează conformismul intelectual al acestor suflete protejate de certitudini și de aroganță. Aceia pe care Charles Fourier îi califica drept "contrabandiști științifici care
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
experiența confirmă zi după zi. Și este această înfruntare a destinului, așa cum am arătat-o, cea care redă sens eticii ca perioadă de trecere. Etosul este, într-adevăr, acest spațiu în care împărtășim figuri excesive. Este ceea ce permite înțelegerea ciudatei serenități care însoțește teatrul de umbre al figurilor monstruoase. Adeziune la ceea ce este. Învățare a ceea ce este. Adeziune și învățare ca moduri inconștiente de a spune totuși "da" vieții, recunoscând că este "capabilă" de moarte. Pe scurt, deschidere către alteritate, către
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
fără a fi fanfaron, să continui cu îndrăzneală. Orice idee autentică presupune curaj și necesită o atitudine fermă și decisă. În fața excomunicării care îl lovea, Spinoza nu înțelegea să răspundă cu proteste vane: rixas prorsus horreo, ci a bravat cu serenitate edictele inchizitoriale și ideile dogmatice 59. În acest sens trebuie să continuăm. Să continuăm să ironizăm doxa intelectuală, această jumătate de măsură a teoriei. Să rezistăm la ordine. Să refuzăm supunerea față de gândirea corectă intelectuală. În acest domeniu, să continuăm
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
elegantă de ateism! Dar această dezangajare nu trebuie să fie analizată ca o simplă pasivitate. Poate exista în această non-activitate expresia unei creativități specifice. Noțiunea misticii renane, reluată ulterior de M. Heidegger: Gelassenheit, poate să ne edifice în acest sens104. Serenitate, bineînțeles, dar și renunțare a ideologiei lui homo faber. Abandon al acțiunii ca unică raportare la alteritate. Și, în termeni mai pozitivi, adeziune la frumusețea și bogăția lumii. Toate acestea delimitează creativitatea non-activității. Perspectivă într-un fel mistică, desigur, dar
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
poate fi moderat. Nimeni nu-și poate spune că a ajuns la fericirea adevărată. Fericirea este dincolo de sine, ba chiar s-ar putea spune că este fericit cine este dispus să înceapă în fiecare zi să semene boabele păcii, bucuriei, serenității, reconcilierii, concordiei, speranței etc. pe care Dumnezeu le-a sădit în inima sa. 2. Nivele diferite de transformare ale unei fericiri permanente Nu vom obosi repetând până la sfârșitul acestui volum că fericirea nu este atât un rezultat episodic al unei
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
egocentrism, dedramatizare și umor, minimalizare, optimism manifest/strident, atitudine dirijistă, amplificare) și lipsa de implicare (dezinteres, distanță nonverbală, ascultare superficială ș.a.m.d.). Tabel privind reacțiile considerate adecvate și neadecvate în raport cu persoanele care suferă Reacții considerate adecvate Reacții considerate neadecvate Serenitate și obiectivitate A liniști prin propriul exemplu, a da dovadă de realism, a fi sincer, a da dovadă de răbdare Îndrumare cognitivă A încuraja, a ajuta în găsirea soluțiilor, a da sfaturi fără a agasa Prezență binevoitoare A fi prezent
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sarcină interesantă, sporul avut în muncă, satisfacția de a fi realizat/înfăptuit țelul propus, simțământul de a ne simți utili/folositori celorlalți; • este sentimentul împlinirii prin munca noastră, starea deplină că ne exprimăm întregul potențial, că ne autoactualizăm; • este trăirea serenității, a echilibrului sufletesc (înțelepciunea în fața schimbărilor destinului); • se referă la o mulțime de bucurii, de episoade de emoție binefăcătoare intensă. Potrivit lui Fr. Lelord și Ch. André (2003), factorii care ne influențează fericirea sunt: • vârsta; • bani: "multe studii au demonstrat că
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
par în general mai fericiți decât celibatarii; • practica religioasă: "persoanele religioase și practicante sunt în medie mai fericite și dezvoltă mai puține tulburări mintale decât cei nepracticanți" (idem, pp. 118-119). Religia ar acționa prin intermediul mai multor mecanisme: credința (care încurajează serenitatea), sentimentul de apartenență la grup (care ne susține), valorizarea obișnuințelor unei vieți regulate (care încurajează stabilitatea); • activitatea: "oamenii implicați într-o activitate sunt mai fericiți decât cei inactivi, cu atât mai mult cu cât activitatea corespunde propriilor țeluri și valori
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]