337 matches
-
cezurelor, cărora li poate [da] cea mai varie putere ritmică; astfel în el se pătrund reciproc antitezele ținutei celei mai neclătite și a maiestății celei mai nalte cu movibilitatea cea mai fugitivă. Această bogăție îl face cu deosebire apt ca să serve de studiu 403r pentru artistul reprezintător. O tratare unită cu simț artistic a declamațiunei acestui metru, de la ponderoasa greutate a epopeei eroice până la compozițiunea ușoară a {EminescuOpXIV 320} epopeei idilice, îl face pe actor să câștige un tact atât pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mult cu-atîta ni se impune mai pregnant cerința de-a nu discompune versul și de-a nu face prin asta să predomine mișcarea ritmică ca atare. Nimărui nu i-o fi trecut din vedere cumcă ritmul troheic de care se servă drama spaniolă stă în cea mai intimă legătură cu natura întreagă [a] acestei din urmă. Caracterul pasionat, mulțimea îmbulzitoare a revărsărilor lirice și repede schimbătoarea somptuozitate de imagini cu executată lor zugrăvire, toate astea sânt purtate cu preciziune de cătră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
epică ca pe-un moment din dezvoltarea sa. 2. LEGEA DECLAMAȚIUNII LIRICE Declamațiunea epică are cu deosebire scopul de-a favoriza ținuta obiectivă a declamatorului și liniștea și claritatea recitațiunii, însă declamațiunea lirică, considerată ca prostudiu a celei dramatice, are să serve cu deosebire la aceea ca să dezvolte simțul pentru declamațiunea poetică a unui întreg estetic. Declamatorul nu merge în epos până la dezapropriațiunea personalității sale, ci din contra susține în 411v recitațiunea sa diferința dintre el și ceea ce el reprezintă. Altfel în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ele de sine nici nu decid care să fie tonul fundamental al declamațiunii lor, ci coprinsul și modul cum acesta e tratat - iată legislatorii proprii pentru fixarea în fiece timp a tonului fundamental din declamațiune. {EminescuOpXIV 329} Declamațiunea lirică are să serve viitorului declamator la conceperea și tratarea unui întreg estetic. Aicea el are ocaziunea de-a se ridica de la cântecul cel mai simplu până la cel mai grandios tablou tonic, are ocaziunea de-a manifesta prin voce toate modulațiunile simțirei și a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
conform cu generala stare a lumei în care autorul a transpus opera sa, și apoi costumul să arate pe figurele singulare în pozițiunea spețială ce o ocupau ele ca membre a acestei generale stări de lucruri. Fiind însă că costumul nu servă pentru îmbrăcarea unor figuri a lumei reale, ci numai a unora din fantazie, de-aceea el e supus legilor gustului și a aparenței frumoase. Și-n costum au a se pătrunde reciproc, până la un grad oarecare, momentele cele două a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Artistul dramatic crează acuma-ntr-adevăr un inel de-sine-stătători, care însă trebuie să fie potrivit în legătura lui cu alte inele pentru a-și împlini destinațiunea sa. Aicea zace pericolul pentru esersarea artei noastre. Nu numai că în arta dramatică omul se servă de personalitatea sa spețială ca de un instrument pentru arte și agează cu ea ca [cu] un material propriu pentru esecutarea unor {EminescuOpXIV 361} ținte estetice, dar are să se privească totodată în esercițiul activității sale ca un moment în întregul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
experiența nu se poate cunoaște, după expresia consacrată decât numai a posteriori, adică în mod empiric. Ceea ce-i de mirat însă este că între experiențele noastre se amestecă cunoștințe cari trebuiesc să aibă originea lor a priori și cari nu servă poate decât pentru a da legătură reprezentațiunilor noastre. Căci chiar dac-am omite din aceste experiențe tot ce aparține simțurilor, totuși ni rămân în mâni oarecari noțiuni primordiale și județuri născute din ele cari trebuie să se fi iscat cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zic este o falsificare [a] conceptului sensibilității și fenomenului care face inutilă și deșartă toată doctrina lor. Deosebirea între o reprezentație explicită și una inexplicită este numai logică și nu atinge cuprinsul. Fără-ndoială că noțiunea dreptului de care se servă mintea sănătoasă este aceeași pe care ar dezvolta-o din ea și speculațiunea cea mai subtilă, numai că în uzul comun și practic cineva nu-i conștiu despre diversele reprezentații implicate în acest gând. Dar de aceea nu putem zice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cum s-a cerut numai vreodată de la o teorie care are a servi la un organon. Spre a face cu totul evidentă această certitudine vom alege un caz oarecare, asupra căruia valabilitatea ei să fie pusă în vedere și să serve spre clarificare mai mare a celor citate în paragraful 3. Admiteți deci că spațiu și timp ar fi obiective în sine înșile și condiția posibilității lucrurilor în sine înșile, atunci se arată: întîi, că pentru amândouă, dar mai ales pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unități este reprezentația despre obiect==X, pe care o cuget prin numitele predicate ale unui triunghi. Toată cunoștința cere o noțiune, fie aceasta cât ar voi de incomplectă și întunecoasă; noțiunea însă este după forma sa totdeauna ceva general ce servă de regulă. Astfel noțiunea corp, după unitatea atâtor varietăți ce ne cugetăm sub el servă de regulă cunoștinței noastre despre fenomene esterioare. O regulă a intuițiunei poate să fie însă numai prin aceea că, la fenomene date, reprezintă reproducția necesară
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
triunghi. Toată cunoștința cere o noțiune, fie aceasta cât ar voi de incomplectă și întunecoasă; noțiunea însă este după forma sa totdeauna ceva general ce servă de regulă. Astfel noțiunea corp, după unitatea atâtor varietăți ce ne cugetăm sub el servă de regulă cunoștinței noastre despre fenomene esterioare. O regulă a intuițiunei poate să fie însă numai prin aceea că, la fenomene date, reprezintă reproducția necesară {EminescuOpXIV 409} a celor varie din ele, prin urmare unitatea sintetică din conștiința lor. Astfel
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și spețială) adică conștiința de mine însumi ca apercepția primordială. Este așadar absolut necesar ca în cunoștința mea toată conștiința să aparție unei conștiinți (de mine însumi). Aici deci este o unitate sintetică apriori de recunoscut (a varietății conștiinței), care servă tot așa de bine drept fundament tuturor axiomelor sintetice apriori cari privesc cugetarea, precum și mod analog spațiul și timpul servesc axiomelor cari privesc forma intuițiunei numai. Deci principiul absolut prim și sintetic al cugetărei noastre în genere este că toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă filozofia (decît în mod istoric), ci cel mult poți să-nveți a filozofa. Sistemul cunoștinței filozofice toate este dar filozofia. Trebui s-o iei obiectiv dacă pricepi sub ea prototipul dejudecărei tuturor încercărilor de a filozofa, care trebuie să serve la dejudecarea a orice filozofie subiectivă, a căror construcție e atât de varie și schimbăcioasă. În acest mod filozofia este ideea numai despre o știință posibilă, care nicăieri nu-i dată in concreto, căriea însă ne-ncercăm a ne apropia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
privirea unor scopuri anumite înrîurirea ei ca știință se înlăturează. Căci ea cercetează rațiunea după elementele ei și supremele-i maxime, cari constituiesc poate putința chiar a unor științe și sânt temeiul întrebuințărei tuturor. Că în calitatea ei de speculațiune servă mai mult a opri rătăcirile decât a lărgi cunoștința, nu diminuă valoarea ei, ci-i dă o dignitate și autoritate prin funcțiunea de cenzor care asigură ordinea și concordia generală, chiar bunăstarea comunității științifice, și oprește curagioasele și mănoasele ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
despre o cultură a inimei; astăzi se vorbește puțin despre {EminescuOpXIV 914} {EminescuOpXIV 915} ea; numai la acele amice din provinție ale lui Schiller care, prin lux francez și romane engleze, își câștigă pretensiunea de-a trece de culte, ea servă ca o mângâiere când au nenorocirea părută de-a se mărita după un bărbat bogat însă necult; atunci toate defectele lui [sînt învăluite] cu mantaua... culturei de inimă; prevenind la temuta condoleanță [a] companioanelor copilăriei cu fraza: însă el are
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu acest rezultat lucrările celor mai bune mașini de abur ce le avem, vedem că numai o mică parte din căldura produsă sub cazan se discompune în realitate în mișcare și ridicare de sarcini și împrejurarea aceasta ar putea să serve drept justificare pentru încercările ce se fac de-a produce în mod profitabil mișcare pe o altă cale decât prin sacrificarea diferenței chimice dintre C și O. Aceasta cale ar fi anume: schimbarea electricității câștigate pe cale chimică în mișcare. {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reacțiunea acidului asupra zincului reîncepe, și puterea dispărută reapare cu energia ei primitivă. Substanța sârmei nu e astfel decât conducătoarea puterii și nu participă deloc la manifestările ei. Analogă e treaba omului în privirea materiei și puterilor naturale. El nu servă decât pentru a le pune în circulație, fără a înmulți sau împuțina cantitatea lor. Persoana lui nu e decât o scenă în drama activității lor, în care ele intră și iese și joacă cele mai deosebite roluri, sprijinind uneori transformări
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de idei abituale cari, din neam în neam, constituiseră vederile sale juridice și morale. Dar și mai odios în toate acestea e că guvernul, în loc de-a izola ceea ce s-a întîmplat în mod izolat în Ilfov și Vlașca, se servă de evenimentul petiției colective din aceste județe pentru a imprima chiar cererilor drepte ale țăranilor caracterul neliniștitor al unei mișcări agrare; că, nevrând să facă dreptate sătenilor de pe moșia arendată de un Pișca, i-acuză fără cuvânt și fără umbră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poziția de prefect pentru a caracteriza de mișcare agrară reclamații făcute în contra unor măsurători strâmbe și asupritoare ale ogoarelor ce oamenii s-au obligat a le munci arendașului. Pe de o parte dar se înscenează mișcarea, pe de alta ea servă de pretext de persecuțiune în contra oamenilor fără vină și a căror reclamații sunt drepte. Toate acestea nimicesc influența educativă pe care statul îl exercită în alte țări, prin corectitudinea actelor sale, asupra conștiinței cetățenilor. Vechi și drepte vederi de cuviință
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Moldovei. A dat deci concurs în alegeri oamenilor adunați sub firma d-lui Herșcu Goldner, cari nici trecut au în Moldova, nici amici politici, nici măcar un nume respectabil, și pentru cari orice idee, fie politică, fie economică, e bună să serve de pretext la vânătoarea de voturi, diurne și funcții. Așa a fost pîn' acum cel puțin și nu credem că acea asociație viciată de veninul politicei în chiar originile ei, să poată da alte rezultate decât acele pentru cari au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sau a unei confederațiuni de state care să atârne cu totul de Rusia și să se prefacă cu timpul într-o secundogenitură rusească. Acest stat sau această confederațiune de state avea să cuprinză Bulgaria, Muntenegrul, Serbia și România și să serve pe de o parte de stațiune spre Constantinopol, pe de alta să fie un zăvor în contra unei înaintări eventuale a monarhiei austro-ungare cătră Orient, în cazul dărâmării Imperiului otoman. Să nu ni se observe că acest plan s-a împiedecat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
orășel, fiece sat, fiece localitate, oricât de mică, are câteva familii evreiești. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul; ei țin cârciumele, iau în licitație accizele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pretext pentru a putea specula cu grâne, rachiu și lână. Asta o fac cei mici ca și cei mari. Cei mici sunt cămătarii și precupeții țăranilor. Un negustoraș sau un cârciumar evreu are într-un sat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
al d-lui Dumitru Brătianu, publicat în numărul de azi al "Națiunii". Admirabil ca formă și ca cuprins. În rând cu descrierea energică a domniei și manoperelor speculanților roșii, găsim și o critică la adresa opozițiunii unite. Alianța opozițiunii unite nu servă decât a paraliza adevărata acțiune și a liberalilor și a conservatorilor și a împiedeca prin urmare întărirea sau mai bine reconstituirea partidului liberal și a partidului conservator; fără de cari partide regimul parlamentar nu poate prinde rădăcini. Fiecine are logica punctului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
civilizațiunea în Orient! Dar ca probă de marea ignoranță a adunăturilor cari guvernează Ungaria vom cita faptul următor: În ținutul Solnoc - dobîca, populat în majoritate de români, li s-a împărțit comunelor cîte-un dicționăraș româno - maghiar de nume proprii ca să serve pentru a traduce numele noastre de botez în echivalente curat ungurești. Se știe ce rol joacă Mineiele adică Viețile Sfinților și Calendarul în viața poporului nostru. Datina e ca copilul să primească numele sfântului în a cărui zi s-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le dau pretext prin fanfaronadele lor mișelești, la cari ei cei dintâi nu cred, le dau pretext de a încălca drepturile noastre pentru a-și apăra propriele lor hotare. Acest pretext este bun și diplomația străină știe minunat să se serve cu dânsul, deși ea cunoaște mai bine cât de puțin are a se teme de România lui Ion Brătianu și a lui Petre Grădișteanu. Lașitate în acte, obrăznicie în cuvinte: iată deviza guvernului actual, pe care viitorimea i-o va
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]