45,107 matches
-
le prisosească și să mai poată tipări un volum în care să fie cuprinse creațiile dumnealor. Este un avantaj pentru tinerii debutanți, căci se pot prezenta mai multor cititori din diverse localități, dar și din diverse țări ale mapamondului. Am sesizat unele critici la diverse grupări de pe Internet. Nu sunt de acord cu acestea. Dacă se formează o grupare sau o mică asociație este un fapt cum nu se poate mai benefic. E un fel de mic cenaclu de o imensă
PLEDOARIE PENTRU VOLUME ANTOLGICE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_pledoarie_pe_mihai_leonte_1349589816.html [Corola-blog/BlogPost/346312_a_347641]
-
umorul său aparent delicat, fin, rafinat, însă percutant, năstrușnic, exact și cameleonic, adesea, aparent cotidian, diurn, dar și peren. Să recunoaștem, drama nu este a lui D.S. E a noastră, pentrucă mereu credem că e vorba de alții, fără să sesizăm că uneori râdem de noi! Deci, marele păcat al acestui scriitor este faptul că scrie parșiv de bine. Ne duce cu zăhărelul, ne artă cu degetul în alte direcții decât acelea unde suntem noi, cititorii săi, dar trage cu coada
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_umoristul_do_roni_caciularu_1393303896.html [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]
-
căci e un lucru deosebit de agreabil. Dar parcă vorbeam despre vituțile păcatului de a scrie ale lui Dorel Schor. Sunt multe aceste virtuți, și-ți trebuie subtilitate, inteligență și bun gust, ca și un anumit grad de cultură, ca să le sesizezi și să le apreciezi așa cum se cuvine. Căci D.S. scrie pentru toți, zâmbesc cei mai mulți, înțelege cine poate. Ăsta-i el - amabil și blajin, ca o mănușă catifelată, dar care ascunde o mână de oțel, ce are grijă să nu-ți
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_umoristul_do_roni_caciularu_1393303896.html [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]
-
mai ai o soră care îți seamănă și foarte bine... - Așa este George! Credeam că ai cunoscut-o deja... Mă gândesc că aceste două pramatii își bat joc de mine și mă fac la psihic... - Mă mir că nu ai sesizat asemănarea noastră când ai intrat pe ușă! Este roșcata care v-a întâmpinat când ați intrat în apartament... Inițial am avut senzația unui suflet ușurat de povara suspiciunilor și chiar mă gândeam să plec acasă, să las naibii petrecerea asta
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
mai ai o soră care îți seamănă și foarte bine...- Așa este George! Credeam că ai cunoscut-o deja...Mă gândesc că aceste două pramatii își bat joc de mine și mă fac la psihic...- Mă mir că nu ai sesizat asemănarea noastră când ai intrat pe ușă! Este roșcata care v-a întâmpinat când ați intrat în apartament...Inițial am avut senzația unui suflet ușurat de povara suspiciunilor și chiar mă gândeam să plec acasă, să las naibii petrecerea asta
EMILIAN ONICIUC by http://confluente.ro/articole/emilian_oniciuc/canal [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 229 din 17 august 2011 Toate Articolele Autorului Forme mai ușoare de pervertire a conștiințelor să fi fost și să le fi sesizat și mai înainte, dar ca ăstea corosiv de distrugătoare asupra substanței nervoase înseși, agresiune de neimaginat asupra ființei biologice, nu cred să se mai fi întâmplat în istorie ... După abolirea monarhiei și înstăpânirea cu încetul a pletorei comuniste la conducerea
DUPĂ RĂZBOI, ÎN TIMPUL BOMBARDAMENTULUI IDEOLOGIC !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Dupa_razboi_in_timpul_bombardamentului_ideologic_.html [Corola-blog/BlogPost/360865_a_362194]
-
gât. În cerc, în jurul câte unui lider muzical - educator sau tânăr licean - au interpretat ritmuri de toate felurile, sincronizate perfect, capabile să antreneze, deopotrivă, emoție și intelect. Profesorii lor știau că simțul ritmic hrănește gândirea matematică, abilitatea creierului de a sesiza și dezvolta pattern-uri. Toți păreau conștienți că ritmul îi unește, îi așază în rezonanță și armonie, unul față de celălalt. În curte erau copii de toate rasele, culturile, inclusiv români. Copiii lor învățau, în pauze, indirect, o lecție frumoasă despre
Unde se potrivește elevul daco-romano-olimpic? by https://republica.ro/unde-se-potriveste-elevul-daco-romano-olimpic [Corola-blog/BlogPost/338346_a_339675]
-
în sângele meu curge sângele tuturor celor care în ultimele lor clipe au sperat că măcar cineva să și-i amintească, cu tot cu visele lor neîmplinite... Inima mea are rădăcini care merg mult mai adânc și mult mai departe decât poți sesiza privind în grabă. Sufletul meu nu e frunză liberă purtată de vânt, ci trunchi străjer care înalță ramuri spre cer, pornind din rădăcini imemoriale. Asemenea unui stejar bătrân, sufletul meu se hrănește din rădăcini adânc înfipte Acolo... în pământul străbunilor
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
de a-și ușura munca, de când a descoperit focul cu care își prepara hrana și-și încălzea peștera, a devenit un dușman al Dumnezeirii, deoarece își băga nasul unde nu-i fierbea oala. Din păcate religia, prin cler, nu a sesizat această adversitate a omului împotriva lui Dumnezeu și nu a luat nici o măsură. Păcat! Nu este totuna să aduci ode de slavă și mărire Domnului Dumnezeului tău, nu din peșteră sau scorbură ci din imensa catedrală, așa numita „casă a
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
a șterge datoriile unor societăți de stat care au fost preluate de investitori străini. În acest fel, România a pierdut zeci de miliarde de euro, iar românii au pierdut sute de mii de locuri de muncă, fără ca UE să se sesizeze pentru acordarea ilegală de ajutoare de stat către entități private. Astfel, un stat diform, modelat în sensul unei justiții extrem de puternice și de independente, dar cu o economie firavă, incapabilă să își hrănească cetățenii, nu este un stat de drept
SCRISOARE DESCHISĂ EXCELENŢEI SALE, MR. MARTIN SCHULTZ, PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_scrisoare_deschi_radu_golban_1391684382.html [Corola-blog/BlogPost/354736_a_356065]
-
și semne. Dar mai era poate pe-atunci, și o lene a mea − ...poate zic și eu azi, cu ochii umeziți, ...ridicând din umeri −, din cauza vârstei prea fragede? ...poate din cauza restricțiilor scolare al căror sens eu oricum nu-l prea sesizam bine pe-atunci? ...sau poate din cauza inexistenței libertății de exprimare a gândurilor noastre? Labiș, de ce-a murit? Cum pot omorâ unii ca-n junglă în Țara mea și pretutindeni aproape? Nu pot ști multe și, nici nu mai vreau
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Si_cam_ce_lasam_in_urma_oare_.html [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
pe spate. A ținut-o așa până a simțit că nu mai are putere să se zbată. Ea era amețită. Aproape că se sufocase când el își plimba precipitat limba prin gura ei. A eliberat-o, observând-o atent și, sesizând că nu intenționa să țipe, a năpădit-o cu sărutări pe gât și pe umeri până a ajuns la sâni. A îndoit-o pe spate peste brațul lui si a început să-i atingă alternativ mameloanele cu buzele și cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_4_marian_malciu_1326477541.html [Corola-blog/BlogPost/361258_a_362587]
-
nu, cât voi vă străduiați să rezolvați problemele, eu îl studiam pe profesor. Nu-și dezlipea ochii de pe Maria. - Eu de ce nu am observat acest lucru? Poate urmărea dacă se descurcă cu problemele. - Nu, o privea altfel. Tu nu ai sesizat pentru că erai interesată de fizică nu de ce se întâmplă în cameră. - Și ce ai mai observat interesant? - Că Panait o place pe Maria și nici Mariei nu i-ar displace o aventură cu el. - Bine dar ea are optsprezece ani
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
fi dusă în orice condiții exterioare. Cea mai răspândită formă de trăire creștină a fost rugăciunea. Rugăciunile în comun, respectând un program ofereau deținutului nou venit o schemă pe care își putea ordona viața duhovnicească. Luând parte la acest program, sesizându-i apoi pe ceilalați care își continuau rugăciunile particulare, observând ulterior la aceștia o stare de spirit dominată de seninătate și optimism, deținutul adopta și el această rețetă de rezistență pe care curgerea timpului și evenimentele mediului carceral i-o
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; - mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în opoziție cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și împăcarea cu care își petreceau detenția, au început și ei să practice rugăciunea și celelalte fapte creștine posibile într-un asemenea spațiu; - au existat, desigur, și deținuți care nu au avut o autentică trăire creștină, dintre aceștia administrația
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Europa. Acum se revine la normalitate. Peste tot în Europa sunt terase, acoperite, cu încălzitoare, civilizate. Mai mult de jumătate din membrii comisiei juridice sunt nefumători și au înțeles acest lucru, ține de normalitate, nimic altceva. Plus că au fost sesizate cazuri de la directori de spitale de psihiatrie, boli infecțioase, că nu aveai voie ca bolnav cu boli infecțioase să fumezi în curtea spitalului. Atunci trebuia să ieși afară și era un pericol pentru toți ceilalți. Plus că sunt bolnavi psihic
Senatoarea Vasilica Miron, țigara de după legea antifumat: „La noi, în Rădăuți, e o singură terasă. De când nu se mai fumează i-au scăzut vânzările...” by https://republica.ro/senatoarea-vasilica-miron-tigara-de-dupa-legea-antifumat-zla-noi-in-radauti-e-o-singura-terasa-de-cand [Corola-blog/BlogPost/338653_a_339982]
-
și grafica lui Mihai Cătrună; de asemenea, cartea are patru capitole ( Sentimente, Ce iubire e asta?, Existus, respectiv Ochiul curat) ce transportă lectorul pe tărâmul yin-yang, edificatare fiind glisările certitudine-incertitudine, încântare - dezamăgire etc. Cea dintâi parte elogiază împlinirea în cuplu, sesizându-se efervescența trăirilor celor doi, ce refac cu nesaț unitatea androginică: ,,suntem două părți ale aceluiași întreg”. Existența în sine presupune, în cazul artistei, o continuă chemare a iubirii, fie că e vorba despre eros sau despre agape: ,,cine să
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1452010128.html [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
cu chelii și burți proeminente, Nuța Cefan-Cenan făcea notă discordantă, ieșea în evidență ca o lalea roșie deschisă în mijlocul unui câmp neted, acoperit cu zăpadă. Domnul Dan, aflând că doamna este magistrat recent ieșit de sub tutela Ministerului de Justiție, a sesizat oportunitatea și i-a spus: „Stimabilă doamnă, sunteți pentru mine ceea ce este Elena Udrea pentru ticălosul de Băsescu!“. Ioan Lădaru, șeful local al partidului, de voie, de nevoie, s-a dat puțin la o parte, ca să-i facă loc femeii
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1371531112.html [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
sarcinile, omite sesizarea de îndată a procurorului sau a organului de urmărire penală, potrivit legii de procedură penală, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 5 ani.", în speța fiind vorba chiar de omisiunea funcționarului public - judecător de a sesiza organului de urmărire penală cu privire la faptul că a fost șantajat cu mici și obscure secrete din trecut pentru a pronunța un anumit verdict de condamnare/necondamnare. Este o mișcare inteligentă din partea pesedeilor în lupta lor crâncenă cu justiția, de genul
Glonțul de diamant by https://republica.ro/glontul-de-diamant [Corola-blog/BlogPost/338975_a_340304]
-
dispus, cum ar fi trebuit, începerea unei campanii de contracarare, pe plan intern și internațional, a propagandei anti-românești a ungurilor revizioniști. Dacă regele nu a dat tonul, nici guvernele lui nu au deschis gura. Diplomația românească, cu puține excepții, a sesizat și semnalat formal și anemic acțiunile și propaganda ungurească, fără să contracareze cu documentația istorică și demografică pe care o aveam, dar nu a fost folosită. Trebuia, dar nu s-a făcut, să fie invitați în România toți ziariștii și
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
de cămăși curate mă aștepta. Noi ne predăm rufele murdare elevului de serviciu pe clasa pentru spălare, iar sâmbătă le preluăm curate și călcate. Nu puteam sa refuz oferta căci eram destul de nespălat. Surpriză mea avea să fie când am sesizat că tot ce mi se oferise era nou-nouț! Deci refuzul meu nu ar fi fost justificat. Ne-am petrecut seară ascultând emisiunea de la un difuzor care era instalat în orice locuința din acea vreme. Discuțiile noastre însă aveau să se
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Final_de_an_scolar_mihai_leonte_1347006355.html [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
trecu neremarcat... Totuși, tensiunea psihologică îi măcina nervii... Reb Fisel era o figură mai mult decât respectabilă în cartier, era apreciat la lucru, la sinagogă și la școală unde învățau copiii lui, fiind în comitetul de părinți. Lumea avea să sesizeze, să comenteze, să condamne! La ora zece, în pauză de ceai, reb Fisel bătu la ușa dirigintelui poștal, cu intenția să să se învoiască și să se ducă la un doctor. Își potrivi, desigur inutil, fularul și îi solicită șefului
SCHIŢE UMORISTICE (91) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1480229037.html [Corola-blog/BlogPost/366980_a_368309]
-
glorie aceasta, a vorbi într-un pustiu?!” Cultura română este principial nedeschisă? „Ne macină complexul provincialității, mi-a spus Ioan Kaleve, deși cultura română are o excelență a profunzimii. Am avut la Universitatea de Vest, Timișoara, câțiva studenți care au sesizat disimularea alegorică ce vizează în fapt...„oile lui Dumnezeu”, însă problema autorului este producerea operei iar nu recepția acesteia. Filosoful român D.D. Roșca observa că destinul operei stă corelativ mediilor intelectuale în care ea se propagă, sau nu se propagă
CÂNTAREA OILOR „POEMUL DESPRE NIMICIREA CULTURII PASTORALE” by http://uzp.org.ro/cantarea-oilor-poemul-despre-nimicirea-culturii-pastorale/ [Corola-blog/BlogPost/92426_a_93718]
-
este valabil și azi, poate mai mult ca oricând): „-- O înrâurire totală. Teroarea, ca și puterea absolută, ca și tortura, cucerește totul, sterilizează, paralizează totul. Acesta-i secretul. Îl intuise și bătrânul, încă din secolul al XIX-lea, l-a sesizat perfect și implacabil și discipolul său de mai târziu. Teroarea e cancerigenă și invincibilă. Potopește literatura, o desființează. Eventual mai tolerează - câtva timp - simplele exerciții textualiste, ca neprimejdioase, ca pe niște fandacsii, apoi le va nimici și pe ele. O
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592826.html [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
genezei, al lumii imaginate ca perpetuă germinație : « totul se vrea sămînță / este sămînță (...) sînt florile sămînța unui zbor de fructe » ! Există o ideea mai plină de generozitate, cînd vorbim despre viața în propria ei amplitudine generoasă ? Scriitorul Constantin TRANDAFIR a sesizat această idee filosofică, redimensionată într-o metaforă absolută : « există într-o astfel de vedere / un altfel de miros”... cu acest comentariu: “surprinderea ordinii polimorfe a lumii” ! Și acum vine cea mai pertinentă, genială aș zice eu, sublinere a g eniului
POEZIA LUI CONSTANTIN TRANDAFIR de IOAN LILĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/_cititul_cartilor_poezia_lui_con_ioan_lila_1349273104.html [Corola-blog/BlogPost/343871_a_345200]