120 matches
-
pentru a readuce calmul în Galia. Terminarea cuceririi și ultimele revolte Timp de opt ani, Galia a suferit ravagiile războiului cu jafurile, masacrele, capturările de gali vînduți ca sclavi; după înfrîngere ea a trebuit să verse Romei 40 milioane de *sesterți. Cezar și-a putut constitui o avere și mai ales a putut alcătui o armată pe care a folosit-o pentru a lua puterea la Roma. Din 49 pînă în 31 î.I.C., Roma intră într-un ciclu de războaie
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se numește *evergetism. Așa ajung veniturile provenite de pe domeniile rurale să servească la înfrumusețarea orașelor: la Saintes, Caius Iulius Rufus construiește arcul, dar tot el este la originea amfiteatrului din Lyon; la Vaison-la-Romaine, un particular lasă moștenire cetății 4000000 de sesterți, etc. Casele particulare sînt mai rare. Totuși casa prințului moștenitor de la Vaison-la-Romaine, cu cei 2700 de metri pătrați de suprafață la sol, permite aprecierea nivelului de viață al notabililor. Principalele monumente se repartizează în trei categorii după funcția lor. Centrul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1. La gali, nume dat de Cezar aristrocrației galice în momentul cuceririi. Mari proprietari, cavalerii dețin puterea după dispariția regilor din fruntea popoarelor. 2. În Imperiul Roman, membrii ordinului ecvestru care posedă o avere de cel puțin 400.000 de sesterți, înscriși de împărat în albumul ecvestru, listă a cavalerilor romani. Ei sînt exclusiv în serviciul administrației imperiale. Cens. În Evul Mediu, redevență anuală, fixă și perpetuă, în bani sau în natură, datorată pentru o concesionare proprietarului funciar. Plata censului este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mă cuprinde/... va deveni un scut/ Ce te-a feri de moarte - I 4). Dialogul cu Rutuba se axează pe prețul unei vieți, socotit de gladiator în funcție de vârsta ca și de notorietatea celui în cauză : Pentr-un bătrân cinci sute sesterții, pentr-un june/ Cinci mii, căci el posedă mai multe zile bune,/ Un mai bogat tezaur de fapte și iubiri/ Fac pagubă, prin moarte-i, sărmanei omeniri (I 5). La întâlnirea cu Iulia, Ovidiu observă că norii s-au adunat
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
toate cotloanele sălilor de conferințe și chiar peste arhitectura superbă a faimoasei universități, în felul ei nemuritoare. Dar sora mea, Tatiana, nu s-a arătat. Am lăsat prin Ileana și poetul și vechiul prieten drag Dinu Abăluță o carte și „sesterți” în locul ce ar fi putut să fie „întâlnirea noastră” și „împăcarea” și poate reînvierea fluxului vital dintre noi. Dar n-a fost să fie așa. M-am lăsat pradă șuvoiului de întâmplări, de călătorii (la Brașov, Sinaia, Constanța), peste tot
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
anul 655 primii elefanți (...). Luxul creștea de asemenea în domeniul construcțiilor și al grădinilor; somptuoasa casă urbană a oratorului Crasus (mort în anul 663), renumită mai ales pentru copacii săi bătrâni, a fost evaluată cu aceștia la 6 milioane de sesterți (457000 de taleri), fără ei la jumătatea sumei, în timp ce valoarea unei case de locuit obișnuite la Roma poate fi estimată la aproximativ 60000 de sesterți (4600 de taleri). Creșterea rapidă a prețurilor pentru proprietățile de lux este dovedită de exemplul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai ales pentru copacii săi bătrâni, a fost evaluată cu aceștia la 6 milioane de sesterți (457000 de taleri), fără ei la jumătatea sumei, în timp ce valoarea unei case de locuit obișnuite la Roma poate fi estimată la aproximativ 60000 de sesterți (4600 de taleri). Creșterea rapidă a prețurilor pentru proprietățile de lux este dovedită de exemplul vilei din Misenum, pe care Cornelia, mama Gracchilor, o cumpărase cu 75000 de sesterți ( 5700 de taleri) ...". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
locuit obișnuite la Roma poate fi estimată la aproximativ 60000 de sesterți (4600 de taleri). Creșterea rapidă a prețurilor pentru proprietățile de lux este dovedită de exemplul vilei din Misenum, pe care Cornelia, mama Gracchilor, o cumpărase cu 75000 de sesterți ( 5700 de taleri) ...". Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 227. 149 Nicolae Iorga, Istoria vieții bizantine. Imperiul și civilizația, după izvoare, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 20. 150 Ovidiu Drîmba, Istoria culturii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
silit să facă rugăminți și închinăciuni pentru a aduna câțiva inși care să binevoiască să-l asculte... (-fiasco, financiar și social - n.n.) Am menționat adineaori cu laude... mărinimia lui Vespasianus care a dăruit lui Bassus cinci sute de mii de sesterți. E frumos, fără îndoială, să te faci vrednic de o favoare imperială, dar e cu mult mai frumos...să nu ai nevoie decât de tine însuți, să nu te închini decât propriului tău talent (...) Mai pune apoi că poeții, atunci când
Ponoasele poeziei (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12582_a_13907]
-
a existat o populatie băștinașa pe care românii au cucerit-o. Ruine române s-au găsit și în satul Cârșu, după cum sublinia arheologul Dumitru Tudor: Cârșu (com. Bala.) se semnalează aici urme de ruine antice din care s-a scos sesterț de bronz de la Traian (Moisil Creșt colect în an Ac. Rom. 1939-1940, p. 144). Monede române și resturile unor albii din lemn de stejar au fost descoperite în zona băilor, semn că acestea erau cunoscute încă de pe timpul românilor. În
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
război au fost obligați să predea pradă către stat. Comisarii au fost acuzați de incompetență și de deturnare de fonduri și obligați să restituie banii. Potrivit lui Suetonius, în primul an al domniei lui Caligula, s-au risipit 27 milioane de sesterți pe care Caligula îi moștenise de la Tiberius . Și-a găsit rapid alte victime usoare-cetateni români înstăriți, pe care îi acuză de trădare ca să le ia averile. Obeliscul din Vatican a fost primul adus din Egipt la Romă de Caligula. Acesta
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
cu Cesarîn orgiile nebunePerlele’n pahar”"Alexandru Depărățeanu - Nihil novi sub sole el nu pare impresionat de calitatea îndoielnică a versurilor dar este iritat de inadvertența istorică, arătând că, după scrierile lui Pliniu, perla în valoarea de 10 milioane de sesterți ar fi fost băută la un ospăț cu Marc Antoniu și nu cu Cesar. În aplicarea principiilor de care le urmărea, Anghel Demetriescu se lovea uneori de contradicții care trebuie să-i fi fost dureroase. O asemenea contradicție era cea
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Legea referitoare la restricția asupra onorariilor a fost abolită de Împaratul Claudius, care a legalizat avocatura ca profesie și a permis avocaților romani să devină primii avocați care puteau practica public — dar a impus un onorariu maximal de 10.000 sesterți. În mod asemănător cu contemporanii lor greci, primii avocați romani aveau pregătire in retorică, nu în știinte juridice, la fel ca și judecătorii in fața cărora pledau. Cu toate acestea, spre deosebire de atenieni, romanii au dezvoltat o clasa de specialiști în
Avocat () [Corola-website/Science/302306_a_303635]
-
trec în Moesia Inferioară. Era o provincie imperiala, a cărei guvernare era încredințată unui legatus Auguști pro praetore, care avea în subordine trei legiuni. Finanțele provinciei erau încredințate unui procurator Auguști, personaj de rang edvestru, salarizat cu 100 000 de sesterți. Era însărcinat cu un titlu interimar, atunci când postul de guvernator era vacant. În timpul domniei împăratului Traian, limesul moesic a fost reorganizat, limesul Moesiei Inferior începând de la capătul sectorului Dunărean comun cu Dacia Inferioară, cele trei legiuni având garnizoane la Novael
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
și roxolani ce trăiau la est de Dacia, precum și de populațiile germanice din nord-vest, a acceptat ușor pacea. A primit ingineri romani care să construiască fortificații defensive. Ca rege aliat al Romei, cu sprijin financiar anual de 8 milioane de sesterți și sprijin militar roman, Decebal putea face față primejdiei, iar în spiritul "foedus"-ului, o trupa romană, condusă de Vellius Rufus, se staționa prin regatul sau pentru o expediție împotriva populațiilor de dincolo de Dacia. Pe tot parcursul secolului I, strategia
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
pretorienilor, dar se izbește de socrul lui Pertinax, Titus Flavius Sulpicianus, care revendică și el tronul. Pretorienii îi pun atunci pe cei doi pretendenți să liciteze donativa lor viitoare. Iulianus câștigă promițând fiecărui soldat din gardă câte 25.000 de sesterți. Acest episod a fost considerat în continuare deosebit de rușinos, imperiul părând să fie pus la mezat de soldații săi. Senatul, amenințat de militari, îl numește împărat pe Didius Iulianus, iar soția și fiica acestuia primesc titlul de „Augusta”. Rapid, Iulianus
Didius Iulianus () [Corola-website/Science/305955_a_307284]
-
care colectau apele pluviale de pe acoperiș și drum. În această zonă a fost descoperit un denar republican din argint, emis de Marcus Antonius în anii 32-31 î.C., următoarea, un dupondiu din bronz, din timpul împaratului Nerva (97 d.C.), un sesterț din bronz emis de Traian și datat 103-110 d.C. (?), cea mai recentă monedă fiind un dupondiu din bronz de la Otacila Severa, datat 244-248 d.C. Prin datarea monedelor, se consideră că acest castru a funcționat neîntrerupt cel puțin în intervalul cuprins
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
(uneori denumit și sesterțiu) (în , la plural "sestertii") este denumirea purtată de o monedă romană, inițial de argint, mai târziu de bronz, respectiv oricalc, subdiviziune a denarului. La început sesterțul avea o greutate de aproximativ 15 grame, dar în anii următori a devenit din ce în ce mai ușor, ajungând până la 8-9 grame. Diametrul nu a scăzut, dar piesele au fost bătute tot mai subțiri. Numele său vine de la valoarea sa originală: inițial, această
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
este vorba de o mică monedă din argint (cea mai mică din sistemul roman, cântărind puțin peste un gram, emisă în cantitate destul de rară). Iată un tabel cu echivalențe dintre monede romane: Cu o valoare de 2 1/2 as, "sesterțul" va urca la 4 as spre anul 145 î.Hr.. Începând de la Augustus (sfârșitul secolului I î.Hr.), care reorganizează întregul sistem monetar, sesterțul devine o monedă mare din „cupru galben” sau alamă cântărind 1/12 dintr-o livră romană, adică vreo
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
destul de rară). Iată un tabel cu echivalențe dintre monede romane: Cu o valoare de 2 1/2 as, "sesterțul" va urca la 4 as spre anul 145 î.Hr.. Începând de la Augustus (sfârșitul secolului I î.Hr.), care reorganizează întregul sistem monetar, sesterțul devine o monedă mare din „cupru galben” sau alamă cântărind 1/12 dintr-o livră romană, adică vreo 27 de grame. Acest metal, mai apreciat decât cuprul roșu, era denumit oricalc de către antici, termen căruia îi dădeau cu plăcere, prin
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
livră romană, adică vreo 27 de grame. Acest metal, mai apreciat decât cuprul roșu, era denumit oricalc de către antici, termen căruia îi dădeau cu plăcere, prin etimologie populară, semnificația de „cupru de aur”. Literele "S C", frecvent prezente pe reversul sesterților semnifică "„Senatus Consulto”", pentru a reaminti faptul că emisiunea monedelor de bronz era făcută sub controlul Senatului roman. "Sesterțul" a fost emis în forma tradițională până la domnia lui Gallienus (253 - 268). Sub acest împărat, dificultățile domniei au antrenat dispariția cvasi-definitivă
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
termen căruia îi dădeau cu plăcere, prin etimologie populară, semnificația de „cupru de aur”. Literele "S C", frecvent prezente pe reversul sesterților semnifică "„Senatus Consulto”", pentru a reaminti faptul că emisiunea monedelor de bronz era făcută sub controlul Senatului roman. "Sesterțul" a fost emis în forma tradițională până la domnia lui Gallienus (253 - 268). Sub acest împărat, dificultățile domniei au antrenat dispariția cvasi-definitivă a soiurilor mari și mijlocii din bronz, în ciuda unei timide tentative de restaurare sub Aurelian (270 - 275). Astăzi, "sesterții
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
Sesterțul" a fost emis în forma tradițională până la domnia lui Gallienus (253 - 268). Sub acest împărat, dificultățile domniei au antrenat dispariția cvasi-definitivă a soiurilor mari și mijlocii din bronz, în ciuda unei timide tentative de restaurare sub Aurelian (270 - 275). Astăzi, "sesterții" sunt căutați de colecționari pentru marele lor modul, scenele uneori spectaculoase pe care le reprezintă, și pentru patina de diferite culori care irizează suprafața lor metalică. În anul 2006, pentru a marca împlinirea a 1900 ani de la începerea romanizării Daciei
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
a latinizării spațiului carpato-dunărean, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o emisiune cu tematică daco-romană, ce cuprinde patru replici după monede romane antice, emise ulterior cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Una din cele patru monede este o replică după un "sesterț" din bronz emis de împăratul Traian între anii 112 și 114 d.Hr. și are următoarele caracteristici: Tirajul a fost de 500 de exemplare.
Sesterț () [Corola-website/Science/313342_a_314671]
-
pe "assess" permit distingerea noilor serii. Baterea asului își are debutul la începutul secolului al III-lea î.Hr., în timpul războiului contra lui Pyrrhus I. Al Doilea Război Punic vede apariția monedei romane de argint, denarul care valora 10 asses, iar sesterțul valora 2 asses și jumătate, și provoacă mai multe devalorizări ale asului.. Odată cu trecerea de la turnarea la baterea monedelor cu ciocanul, "asul" a devenit o monedă fiduciară, a cărei valoare nu mai era legată de conținutul de metal, de valoarea
As (monedă) () [Corola-website/Science/323446_a_324775]