2,502 matches
-
despre istoria filozofiei: o plantă a cărei tulpină inițială s-a scindat în toate ramurile pe care filozofia le-a avut de-a lungul timpului, atîta doar că ceva din seva rădăcinii inițiale o regăsim în toate ramurile ulterioare. Această seva inițială nu e nimic altceva decît spiritul divin, adică spiritul universal fără de care planta nu ar fi putut crește în veci. Iar cine are imaginea plantei în minte va putea să treacă peste diversitatea ramurilor filozofice și peste diferența ireconciliabilă
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
universal fără de care planta nu ar fi putut crește în veci. Iar cine are imaginea plantei în minte va putea să treacă peste diversitatea ramurilor filozofice și peste diferența ireconciliabilă dintre un gînditor sau altul. Totul e să vezi unitatea sevei din spatele diversității ramurilor, ceea ce înseamnă că toți filozofii vorbesc despre același lucru și spun cam același lucru, dar în alt fel. Și astfel, fiecare filozof e o ramură sau o frunză a marii tulpini istorice pe care o numim de
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
de defectivități și surplusuri, dar și cu acea bunătate care vine, cred, dintr-un sentiment de cinste și noblețe sufletească. Cum, cu multă cinste (astfel spus, cu un înalt grad de conștiință profesională) și consistentă noblețe (privilegiu ce-și trage seva din virtute, ca și din virtuozitate), Bertrand Peigne a bricolat aranjamentele sonore, astfel încât maleabilitatea și productivitatea fiecărui membru al familiei celor patru saxofoane să facă obiectul unor tranzacții întrutotul profitabile între (re)surse și interese. Necredincios, cum sunt, ori curios
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
încerc să înșir un eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din Eve. așa a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul” Provizii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o altă cale, și cea mai largă și bătătorita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de ce aș ezita să le preiau de la alții; în nici un caz nu aș ezita să le împrumut de la tatăl meu. (,Marile contribuții la istoria culturii sunt, de o anumită manieră, aproape uitate pentru că se găsesc pretutindeni; ele se transformă în sevă și oamenii sunt impregnați de această sevă fără să mai știe de unde vine ea. Întoarcerea valorilor în anonimat, disoluția lor în ambianța culturală reprezintă sfârșitul unui ciclu.") Nu aș putea încheia acest text fără a evoca sentimentul - vanitas vanitatis - pe
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
alții; în nici un caz nu aș ezita să le împrumut de la tatăl meu. (,Marile contribuții la istoria culturii sunt, de o anumită manieră, aproape uitate pentru că se găsesc pretutindeni; ele se transformă în sevă și oamenii sunt impregnați de această sevă fără să mai știe de unde vine ea. Întoarcerea valorilor în anonimat, disoluția lor în ambianța culturală reprezintă sfârșitul unui ciclu.") Nu aș putea încheia acest text fără a evoca sentimentul - vanitas vanitatis - pe care l-am împărtășit cel mai mult
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
știe să vadă și e în același timp memoria teatrului. George Banu a fost martorul luminat a treizeci de ani de viață teatrală (efemeră) și a devenit memoria acestor momente de adevăr efemer. O memorie delicată, precisă, structurată, plină de sevă și expresivitate. Dacă mai vreau să aflu ceva despre Strehler sau Brook sau Grotowski, dacă vreau să confrunt ceea ce știu, ceea ce nu știu încă, mă duc la cărțile lui Banu (sau îl chem la telefon). Și nu mi se pare
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
declarat al revistei: să fie un echivalent românesc al revistei Lire, de pildă, și să se adreseze pe limba lor celor 1.500.000 de cumpărători de cărți din România. Acestea fiind datele seci, să le vedem pe cele cu sevă, din numărul de debut. O foarte bună anchetă care pornește de la întrebarea Ce v-ați autocenzura? realizează Marius Chivu. Ne-a amuzat răspunsul lui Ștefan Agopian: "Scriu atît de puțin, încît, dacă m-aș autocenzura, n-ar mai rămîne nimic
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
creator în frămîntarea sa ireductibilă, în sfera sa autonomă care contează precumpănitor pe planul expresiei literare. Din care motiv cheia lecturii poate fi concomitent sacramentală și curent morală pentru spiritele sceptice, ambii vectori convergînd în imaginea lirică ce-și trage sevele din compoziția sa ambiguă. Adorația unui Crist neconvențional, la margine de drum, într-un peisaj hibernal nu e oare elocventă atît pentru substanța credinței despuiată de aparatul instituțional și de fastul ritualic, cît și pur și simplu pentru umilința necesară
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
încerc să înșir un eseu. strădincolo de femei e pustia fără culoare, ce-aș putea să vă zic. Poezii vino, îmi zice Dumnezeu privește, dincolo de mine nu mai este nimic. Bătrânul învârtea lut între degete și-l plămădea cu tainice seve iar timpul nu pregeta să pregete plăsmuind EVA și Eve din Eve. așa a trudit EL șasele zile. într-a șaptea s-a oprit spre a cugeta. între timp făcuse cerul și apa și iarbă și a văzut că este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva, o prelucrează pentru substanță și aroma fructelor, si o trimit acestora prin tulpina. Vine cineva și îi desparte coroană de trunchi. Ce se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
se petrece cu seva ajunsă în tăietura despărțitoare? Fructele nu o știu, se ofilesc și cad, insă copacul plânge cu ea spre cer prin ochiul neașteptatei răni. Ce se întâmplă cu Dascălul care și-a făcut din viața și conștiința seva învățăceilor și brusc este pensionat? Profesorul Marian Barbu o știe. Nu mai poate să comunice ideea și să-și reazeme privirea de tâmpla tinerilor. Și mai dureros, nici de a celor doi copii ai săi, plecați peste Atlantic. „Eșantionul” Provizii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
experiențe și drame poetice, au încercat să-i recupereze și să-i constituie metaforei câmpuri ontice, ca de pildă situându-se și deschizând creația în viziuni, sau să-i îndepărteze prin demers „reflexiv”, uneori ironic, crustele hrănițe și sporite cu seva din marele proces al conotației și să facă, uneori, din această îndepărtare, “subiect” pentru avansările poetice. Ori să împingă reflexivitatea în aerul rarefiat și plin de traseele teoreticului, din preajma universalului. Însă o altă cale, și cea mai largă și bătătorita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la Argonne National Laboratory, lângă Chicago, unde am fost și eu pentru un deceniu "computational scientist", o colaborare axată pe utilizarea calculatoarelor paralele (supercomputers), precum și pe reprezentarea sonoră a datelor științifice (sonification). Cu siguranță, Sever Tipei a transferat ceva din seva lui critică și analitică pe malurile Senei ori peste ocean. Aceasta după ce a ucenicit productiv câțiva ani buni în presa din țară. în primii ani de facultate l-am avut profesor pe George Bălan, cel care m-a încurajat să
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]
-
te invită parcă la visare/ în ecuația subtilă/ dintre pămînt și cerul palid// simți punctul dureros/ ca o enigmă -/ aici pornește ordinea/ din lucruri// aici apusurile pier în lume/ ca o deschidere ce te desparte/ de eul tău/ lipsit de seve -/ doar o petală ce se agită/ în necunoaștere și frică" (Punct). Așadar o stare a "tînjirii", disoluției, a despărțirilor de real "mirosind a distanță". O "înfrîngere" interioară care exploatează "deșeurile" topite "pînă la țipăt", în raport cu care așteptarea apare inutilă: "Ce
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
fel dreptate. într-o vreme și într-o lume a (hiper)specializării poate că și interpreții trebuie să se supună curentului. Un curent care însă în interpretarea muzicală trage, răcește și, de ce nu, îmbolnăvește. Trage înspre stereotipie și manierism; răcește seva prospectivă a interpretului care este, la rândul lui, un creator; îmbolnăvește spiritul de un fel de catholita nociana (carență a generalului), cu o cazuistică ce tinde spre notorietate: singularitatea oarbă, excesul anti-iconoclast, exilarea perspectivei, a viziunilor sincretice. 2. Identitatea capodoperei
O samă de contraste by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10080_a_11405]
-
prezența președintelui american Chester A. Arthur. Duminică, 25 mai Ciprian Porumbescu În 1883 a murit compozitorul Ciprian Porumbescu, autorul celebrei „Balade“ și al primei opere românești, „Crai nou“, precum și a peste 250 de lucrări corale și instrumentale care își trag seva din cântecul popular. A fost un luptător pe tărâm social, a militat pentru drepturile naționale și s-a numărat printre inițiatorii Serbărilor de la Putna, din anul 1871. Marți, 27 mai Isadora Duncan Acum 125 de ani s-a născut, la
Agenda2003-21-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281045_a_282374]
-
îmi arată o lume mirifică: păduricea mi se arată colorată în toate nuanțele toamnei pastelate în verde-auriu, păsărelele gureșe ridică un imn soarelui, ignorând “hrănitorile” agățate prin copaci, un căprior apare timid dinspre poiana încă verde-crud strălucind plină de ultima sevă dinaintea înghețului, iar veverițele agitate cu aprovizionările de iarnă se bat câte două trei urcând și coborând pe tulpinile copacilor. Un spectacol de milioane! (cum ar spune americanii). Mă scald în soarele dimineții și mă simt fericită, poate mai curând
Orașe cu salcâmi. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/95_a_376]
-
conformitate, precum și a inscripționării termenului de valabilitate pe produs sau pe fiecare unitate de ambalaj, după caz. Aceste prevederi nu se aplică mostrelor, ajutoarelor și donațiilor constând în produse. Produsele periculoase sunt prezentate în anexa la hotărârea de mai sus: seve și extracte vegetale; diverse substanțe chimice anorganice; sulfuri de nemetale; amoniac, hidroxizi, oxizi; îngrășăminte; substanțe colorante organice sintetice, lacuri, vopsele, pigmenți; insecticide, fungicide, dezinfectanți ș.a.m.d. EMIL CONSTANTIN Fondul Român de Dezvoltare Socială l Modificarea Legii nr. 129/1998
Agenda2004-6-04-gen2 () [Corola-journal/Journalistic/282036_a_283365]
-
Coverdale este un poet rece, trufaș, spectator al vieții altora. Poetul părăsește Bostonul lumesc și pornește în căutarea fericirii. Ajunge în colonia Blithedale (nume simbolic, având în engleza arhaică semnificația de „vale fericită“), de unde se întoarce dezamăgit. Povestea își trage seva „din rădăcini străvechi“, unde crima, aventura, pedepsele, răsturnările de situație sunt elemente ce îl țin pe cititor cu sufletul la gură. Catalogată drept ficțiune chiar de către autor, povestea se inspiră din realitatea secolului al XIX-lea și, până la un punct
Agenda2004-14-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282273_a_283602]