256 matches
-
mici și blana mai deasă. Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvoltați. Există însă și excepții, precum monotremele (care se reproduc prin ouă) și marsupialele (care nasc pui vii, dar slab dezvoltați). Pentru că mamiferele nu se pot înmulți decât pe cale sexuată, competiția este feroce. Multe mamifere recurg la pețirea partenerului, înainte de împerechere. Această „pețire” poate include lupte între masculi, ritualuri de împerechere (mai mult sau mai puțin violente), demonstrații de forță. După ce sunt născuți, puii, neajutorați la început, învață tehnicile de
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
este format din trei celule, iar din el rezultă o capsula tricelulară. Înmulțirea se face vegetativ (asexuat) prin bulbi, prin diviziunea atentă a lor când plantă este matură, prin mutare când plantă este în hibernare, imediat după ce frunzele se ofilesc; sexuat se înmulțește prin semințe. Există numeroase varietăți de ghiocei, cu flori simple sau duble ("Galanthus nivalis" f. "pleniflorus" 'Flore Pleno'), care diferă în principiu prin mărime și floare și prin perioadă de înflorire . Anunță sosirea primăverii. În 1983, Duvoisin a
Ghiocel () [Corola-website/Science/311798_a_313127]
-
cu mitoza nucleului, urmată de diviziunea celulei însăși. "Euglena" se divide pe lungime, începând cu partea din față. O adâncitură se formează în partea anterioară, iar bifurcația progresează în spate până cele două jumătăți sunt complet separate. Zvonuri despre înmulțirea sexuată sunt rare și nu au fost încă confirmate. Euglenele au fost printre primele microorganisme văzute la microscop. În 1674, într-o scrisoare adresată Societății Regale, Antoni van Leeuwenhoek scria că a colectat mostre de apă dintr-un lac cu apă
Euglenă () [Corola-website/Science/316092_a_317421]
-
generale: trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof. Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului; nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă și în stromă. Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin zoospori. Algele roșii ("Rhodophyta") grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
de tip "a" și "c". Acestea au un tal relativ mare, putând ajunge până la 60 m. Peretele celular este format din sulfați fucani și acid alginic și nu prezintă amidon ca substanță de rezervă. Reproducere asexuată prin spori flagelați, respectiv sexuată prin gameți masculini flagelați.,are clorofila Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deși pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură aparte a celulei
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
uriașe, scorpioni și chiar alte broaște-bou. După ce și-a localizat prada, broasca se întoarce spre ea, se năpustește asupra ei, și o prinde cu vârful limbii lipicioase. Insecta nu este mușcată sau mestecată, ci înghițită de vie. Reproducerea amfibiilor este sexuată și se petrece în mediul acvatic. Fecundația este externă. Din ouă ies larve branhiate denumite popular „mormoloci”. Aceștia au coadă și au respirație branhială. Dezvoltarea se face prin metamorfoza ou-mormoloc-adult.
Amfibieni () [Corola-website/Science/303806_a_305135]
-
5000-6000 m adâncime. Mysidele sunt prezente la adâncimi de la 100 la 1000 m. Femelă poartă ouăle într-o cameră incubatoare de la bază apendicelor toracice. Între crustaceele macroplanctonice sunt cuprinse și câteva amfipode. Meduzele aparțin la două categorii: unele reprezintă generația sexuata a diferitelor hidrozoare altele sunt scifozoare. Sunt foarte bine adaptate la viață pelagica: corpul lor, transparent, conține 95% apă. Sunt carnivore, isi paralizează pradă cu ajutorul cnidoblastelor. Unele specii, mai ales dintre cubomeduze, sunt foarte periculoase pentru om. Physaliile aparțin celenteratelor
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
D-galactoză pentru formarea antigenului B). Alelele mutante ce determină anumite boli genetice se pot manifesta: Segregarea și redistribuirea liberă a genelor (recombinarea), care însoțesc formarea celulelor sexuale, precum și caracterul întâmplător al fecundației ovulului, constituie cauza colosalei variabilități a organismelor sexuate. 1. Raicu P., Genetica generală și umană, Humanitas, București, 1997. 2. Movileanu V., Probleme de genetică, Chișinău, 1973. 3. Maximilian C., Ioan Doina, Genetica medicală, București, 1996.
Alelă () [Corola-website/Science/317314_a_318643]
-
circulator și cel respirator, având în schimb un aparat gastro-vascular, care ține locul aparatelui digestiv și circulator. Mai posedă un orificiu buco-anal și cordoane ramificate. Sistemul nervos este reprezentat de niște aglomerări de ganglioni, fiind de tip ganglionar. Reproducerea este sexuata, la fel ca cea a teniei. Ascarida, numită popular limbric, este un vierme cilindric parazit de culoarea alb-gălbuie și are o lungime de circa 15-20 centimetri. Orificiul bucal se află la capătul anterior, iar cel anal se află la capătul
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
4 cm, grupate câte două. Conurile au o formă conica, pedunculate, de culoare cenușie și o lungime de până la 8 cm. Apofiza este rombica, cu umbelic nemucronat. Coroană, inițial piramidala, devine la vârste înaintate tabulara cu ramuri neregulat ramificate. Reproducere sexuata.Se realizează prin semințe ,fecundarea are loc în ovule,iar prezenta apei nu este o condiție necesară pentru că gameții masculini să ajungă la oosfere. Sunt răspândiți în Eurasia, din nordul Scoției până în Mongolia. Pinul silvestru sau comun este arborele cu
Pin de pădure () [Corola-website/Science/306076_a_307405]
-
de specializarea multicelulară a Thallului , trebue văzută ca primul pas spre evoluția în țesut ( histogeneză ) și organe ( organogeneza ). În funcție de locația de celule multicelulare, thallus algelor poate fi reprezentat de formele filamentoase sau lamelare. Înmulțirea algelor poate fi vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă se realizează prin diviziunea celulelor solitare sau prin fragmentarea talului la algele pluricelulare. Înmulțirea asexuată se face prin spori, care pot fi: zoospori cu flageli, mobili și aplanospori, neflagelați, imobili. Foarte des se întâlnește înmulțirea prin zoospori care
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
și aplanospori, neflagelați, imobili. Foarte des se întâlnește înmulțirea prin zoospori care se formează într-o celulă transformată în zoosporangs; nucleii acesteia se divid, se înconjoară cu citoplasmă, devin flagelați, cad pe fundul apei, aici regenerând o nouă plantă. Înmulțirea sexuată se face prin contopirea a doi gameți (celule sexuale cu potențe diferite) haploizi din care rezultă un ou — zigot — diploid. Înmulțirea sexuată poate fi izogamă sau izogamie (gameții sunt egali ca mărime, dar de sexe diferite), anizogamă sau anizogamie, heterogamie
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
se divid, se înconjoară cu citoplasmă, devin flagelați, cad pe fundul apei, aici regenerând o nouă plantă. Înmulțirea sexuată se face prin contopirea a doi gameți (celule sexuale cu potențe diferite) haploizi din care rezultă un ou — zigot — diploid. Înmulțirea sexuată poate fi izogamă sau izogamie (gameții sunt egali ca mărime, dar de sexe diferite), anizogamă sau anizogamie, heterogamie (cu gameți diferiți ca mărime și sex, deși au aceeași formă, cei mai mari numindu-se macrogameți, iar cei mai mici microgameți
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
realizează intracelular cu ajutorul vacuolelor digestive din apa aspirata prin pori și face digestia microorganismelor existente în apă, antrenate de aceasta. Schimbul respirator se realizează la nivel celular pe un principiu bazat pe circulația apei în cadrul spongierelor. Se poate realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care formează celulă ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larva ciliata care dă naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuata nu poate
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
realiza atât sexuat cât și asexuat prin înmugurire. Fiind organisme hermafrodite, fiecare individ produce un spermatozoid și un ovul care formează celulă ou. Din această celulă ou se dezvoltă o larva ciliata care dă naștere unui nou individ. Cand reproducerea sexuata nu poate avea loc din cauza condițiilor nefavorabile, spongierele formează muguri care cad pe fundul apei și care devin viabili odată cu realizarea condițiilor de mediu favorabile dezvoltării noilor indivizi. Se face în funcție de natură scheletului și spiculilor. Ei se clasifică în spongieri
Spongieri () [Corola-website/Science/302991_a_304320]
-
care aceste două orificii sunt separate. Viermii adulți trăiesc în lumenul intestinului subțire al gazdei. Femela depune aici numeroase ouă (aproximativ 240.000/zi). În absența masculului, femela depune ouă nefecundate, care nu au capacitate infestantă. Ouăle rezultate din înmulțirea sexuată conțin o singură celulă ou, nedivizată (sunt unicelulare, neembrionate). Au un înveliș protector rezistent. Sunt eliminate în mediu odată cu excrementele gazdei. Sunt foarte rezistente în mediul extern, putând rămâne viabile pe sol mai mult de 1 an. Nu sunt infestante
Limbric () [Corola-website/Science/310433_a_311762]
-
1882 reîncepe munca sa de cercetare la Messina, Sicilia. În 1888 se duce la Institutul Pasteur unde rămâne până la sfârșitul vieții, în 1904 ajungând la funcția de vice-director al acestui institut. Pe când se afla în Germania, Mecinikov a studiat înmultirea sexuată și asexuată a parazitului broaștei, "Ascaris nigrovenosa". La Napoli, împreuna cu un alt coleg rus, a studiat bureții marini, iar la Spezia a studiat steaua de mare. Devine interesat apoi în studiul microbilor și mai ales al sistemului imunitar. În
Ilia Ilici Mecinikov () [Corola-website/Science/313150_a_314479]
-
Structura organismului este simplă: o singură celulă axială înconjurată de un înveliș de 20 - 30 de celule cu cili. Regiunea anterioară a organismului se numește „calotă” și folosește la atașarea parazitului la suprafața rinichiului gazdei. Dicyemidele există atât în forme sexuate cât și în forme asexuate. Forma sexuată predomină în gazdele mature, iar cea asexuată în gazdele juvenile și imature. Forma asexuată se numește „nematogen”; ea produce larve vermiforme înăuntrul celulei axiale. Acestea se maturizează și formează și mai mulți nematogeni
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
axială înconjurată de un înveliș de 20 - 30 de celule cu cili. Regiunea anterioară a organismului se numește „calotă” și folosește la atașarea parazitului la suprafața rinichiului gazdei. Dicyemidele există atât în forme sexuate cât și în forme asexuate. Forma sexuată predomină în gazdele mature, iar cea asexuată în gazdele juvenile și imature. Forma asexuată se numește „nematogen”; ea produce larve vermiforme înăuntrul celulei axiale. Acestea se maturizează și formează și mai mulți nematogeni. Nematogenii abundă în cefalopodele tinere, umplând rinichii
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
se maturizează și formează și mai mulți nematogeni. Nematogenii abundă în cefalopodele tinere, umplând rinichii. În timp ce infecția se dezvoltă, poate și când nematogenii ajung la o anumită densitate, larvele vermiforme se maturizează și nu mai formează nematogeni, ci „rombogeni”, forma sexuată. Felul acesta de ciclu reproductiv sensibil la densitate e similar cu reproducerea asexuată a sporocistelor și rediilor în infecțiile melcilor cu larve de trematode. La fel ca la stadiile asexuate ale trematodelor, câțiva nematogeni rămân și în gazdele mai bătrâne
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
prezența ei la formele dulcicole este obligatorie. Vacuola contractilă este înconjurată de un sistem de canalicule colectoare, aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La parameci, reproducerea se realizează atât pe cale asexuată, cât și sexuată. Asexuat prin diviziune transversală și în condiții nefavorabile ale mediului se pot divide sub un chist. Sexuat prin conjugare . La Paramecium caudatum conjugarea are loc în felul următor: 2 indivizi se alipesc prin intermediul peristoamelor, creându-se între aceștia o punte
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La parameci, reproducerea se realizează atât pe cale asexuată, cât și sexuată. Asexuat prin diviziune transversală și în condiții nefavorabile ale mediului se pot divide sub un chist. Sexuat prin conjugare . La Paramecium caudatum conjugarea are loc în felul următor: 2 indivizi se alipesc prin intermediul peristoamelor, creându-se între aceștia o punte citoplasmatică. Având în vedere faptul că sunt prezenți 2 nuclei în interiorul fiecăruia dintre conjugați, macronucleu și micronucleu
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
se luptă sau cooperează, după caz, cu o serie de alte specii de furnici, precum și cu termitele, albinele și viespile. Ea se războiește, de asemenea, și cu unele păsări și animale care îi atacă cetățile. După zborul de împerechere al sexuatelor, care are loc în primele zile călduroase, prințesele care supraviețuiesc construiesc noi cetăți în care își depun ouăle și pe care le adaugă federației. Economia federației Bel-o-kan este foarte bine pusă la punct, fiecare cetate fiind specializată într-un anumit
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
drept sursă de energie, lumina solară. Secundar unele plante s-au adapta la mediul de viață acvatic (plante hidrofite). Reproducerea reprezintă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]
-
al organismelor, și este deci caracteristică și plantelor. Plantele se pot multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere, stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați. Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați
Plantă () [Corola-website/Science/300741_a_302070]