1,489 matches
-
gîndea Thomas, zîmbindu-mi de pe scara de lemn, pe care se așezase oftînd ușor de mulțumire. Licurișca spăla paharele, o ajuta pe bunica la bucătărie, Carina se așezase între mine și avocat, înhățase cutia cu bomboane și florile de un roșu sfîșietor de trist, care i-ar fi bucurat sufletul lui CrisLi, dar ea era la București, îmi cumpărase ziarul în care apăruse prezentarea poetei mele, Ligia-Cristina, de care eram tare mîndru, pentru că nu ai de multe ori în viață ocazia să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
recunoștiinței, Vascodagama, care uneori o mai mîngîia pe frunte ca un tată, adormea pe nesimțite, uneori sforăia de oboseală, Afrodita aducea cana cu lapte și platoul cu cornulețe cu gem de prune, și se uitau amîndouă la cîte un film sfîșietor de trist, iar cînd pe Adelina o lua somnul, o ajuta să se culce pe canapeaua de sub geam, o învelea cu duioșie cu pledul și uneori se culca lîngă ea, o strîngea în brațe și îi susura încetișor la ureche
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
o mașină a poliției urmată imediat de ambulanță. - Doamne ai grijă de sufletele lor grăi în sinea lui... Deja se adunase o grămadă de lume în jurul intersecției . Își făcu loc, cu greu prin mulțimea care se îmbrâncea. Se auzea plânsetul sfâșietor al fetii acoperit de vociferarile agentului cu șoferul și discuțiile scurte ale celor de la ambulanță care ridicau trupul plin de sânge pe targă. Inima îi bătea cu putere, ochii îl usturau... ajunse în față când tocmai treceau cei cu targa
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1444746468.html [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
iluzii, nu e decât doar o clipă simplă de rătăcire în bezna propriei nopți. Răzbaterea prin ceața care învăluie dreptatea în cioburi de neadevăr, ce străpung suflete duelându-se la nesfârșit între pereții propriilor realități țesute din dureri cu ecouri sfâșietoare, începe a se transforma pe parcurs în etanșarea sufocantă între valvele unei cochilii muribunde. Viața în sine are drept fundament alegerea, liberul arbitru e lăsat scris a fi peste toate în legi divine, astfel devenind suprem forțelor omenești, în realitatea
PRIVIND REALITATEA UMANITĂŢII DINCOLO DE CORTINE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1490891022.html [Corola-blog/BlogPost/383529_a_384858]
-
se va grăbi spre birou, lăsând copiii cu bunica sau cu o bonă, n-o să-i vomite nimeni pe fustă, fix înainte să iasă din casă. Dacă n-are, o să-i și vomite și o să-i facă și niște crize sfâșietoare de plâns, presărate cu “Mama, vreau să nu mai pleci niciodată, vreau să stai numai cu mine”. Iar după amiaza, în timp ce noi, cele care nu avem copii, ieșim la un suc cu prietenii, ea are de făcut lecții sau pur
Păcat că nu te lasă ăștia să intri cu ojă la RMN… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20781_a_22106]
-
17 ianuarie. Până atunci blogul intra și el în concediu. Am cunoscut niște oameni frumoși anul ăsta, am trăit la 7000 de rotații pe minut, am iubit că un dement și am fugit că un bou, am citit niște cărți sfâșietoare și am purtat câteva conversații de sfârșit de lume, am aflat ca pacea-i mai importantă decât dreptatea, ca “Denial is not just a river în Egypt” și că dacă vrei să-ți găsești sufletul pereche e indicat să cunoști
Partir c’est mourir un peu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82900_a_84225]
-
nous ait qu’ivres morts ne nous memes”. Așa că...îți doresc un concediu că la balamuc ( așa îmi place mie să numesc uneori lucrurile și oamenii care îmi plac la nebunie)!!! Am însă o întrebare: care au fost acele cărți sfâșietoare pe care le-ai citit și despre care îmi dau seama că ți-au plăcut? Take care of U Offtopic: Stau de vreo 2 săptămâni și mă gândesc ce înseamna motto-ul ăla pe care l-ai scris acolo sus
Partir c’est mourir un peu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82900_a_84225]
-
cartierul Gării de Nord, de pe starada Depărățeanu („măi Costică, așa a fost să fie, eu am locuit numai pe străzi cu nume de poeți ratați!”). Și pe neașteptate (după o incredibil de lungă maturare și tăcere), Poezia l-a îmbrățișat cu sentimentul sfâșietor al regăsirii. Dar, vai, ea va fi însoțită și de Dionyssos, care nu oferă durerii soluții, ci paleative. Mânat de un instinct care ținea de un miracol (parțial compensatoriu pentru singurătatea poetului), va apela la trei cunoștințe din lumea armatei
CONSTANTIN ARDELEANU DESPRE MIRCEA BRĂILIŢA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1408998504.html [Corola-blog/BlogPost/368267_a_369596]
-
cu praful călătorind în spațiu ca fulgerul răzleț”,”Ca și cum aș trece din vis în alte visuri”, în alte poeme are pesimismul, convingerea că viața nu este decât “noroi” și nimicnicie.” Constați că nimic nu ești, decât noroaie...un noroi”, este sfâșietor, ucigător de orice speranță că dincolo de moarte ar putea fi și Înviere. Același capăt de drum l-am întâlnit și în poemul “Balada unui cerșetor” unde își pune întrebările esențiale la care filosofii au tot căutat și încă mai caută
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1429881930.html [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
a primi iubire, atât de caracteristică firii omenești este și la poeta volumului „La răscruce de lumi” copleșitoare ca de altfel la orice femeie matură, conștientă de puterea tămădiutoare, mântuitoare a dragostei. În poezia „Poze și roze”, tristețea așteptării e sfâșietoare, dureroasă, nesfârșită parcă. O poezie foarte frumoasă din care redau două strofe spre încântarea cititorului ce nu are timpul ori disponibilitatea de a citi tot volumul. /“Am răsfoit prin gălbejitele de vreme poze din album,/ Încercând să mai trăiesc aievea
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1429881930.html [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
vieții. Tot în antichitate a apărut și primul imn al prieteniei. Imn închinat prieteniei dintre Ahile și Patrocle, eroii iliadei, din cunoscută capodoperă a lui Homer. Cand Patrocle moare în luptă, ucis de Agamemnon, Ahile îl plânge sincer, cu o sfâșietoare durere. În aceste momente de dramatism interior, adresându-se mamei sale zeița Thetis el mărturisește că și-a iubit prietenul că pe sine însuși. Punctul forțe al prieteniei îl constituie sinceritatea dintre prieteni și dragostea necondiționată. Prietenia adevărată, se bazează
VREI SĂ FIM PRIETENI? de IONEL CADAR în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1451998519.html [Corola-blog/BlogPost/368092_a_369421]
-
încăpere, unde o sobă încălzește trupurile celor ce s-au adunat pe lângă ea. Pe marginea unui pat, o mamă îndurerată primește câte o mângâiere. Știu că este mamă, pentru că nimeni în lumea aceasta nu primește nenorocirea copilului său cu atâta sfâșietoare durere. Însă, remarcabila doamnă, poartă această povară cu o demnitate,pe care recunosc că nu am mai întâlnit-o. Îndrăznesc să o întreb dacă își menține încrederea în Dumnezeu, după cele ce i-a fost dat să trăiască. Ridică ochii
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1488215184.html [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
și intrăm în lăcașul care ne primește de fiecare dată când inimile nosatre bat mai tare decât trebuie, indiferent din ce motiv. O lumină difuză ne primește, gata să ne liniștească sufletele biciuite de gerul de afară, dar și de sfâșietoarea durere a unei ,,clepsidre sparte”... Pe catafalc întrezăresc sicriul care va însoți definitiv trupul poetului. Mă retrag, pentru ca tânăra poetă să-și poată plânge liniștită mentorul. Îi atinge mâna, pe care o mângâie în mod repetat. Aud parcă, printre suspinele
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1488215184.html [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
aflat acum și în hipoxie. Imediat apare o chelneriță, una din acelea ce în scurt timp devin fotomodele, care, plină de atenții de tot felul și de fițe specifice, ia comenzile noilor veniți, desigur fără să bage de seamă privirile sfâșietoare ale domnului în vârstă. Ea știe cel mai bine cine are prioritate, iar aceștia sunt evident clienții de vază, cei cu miros de bani adevărați, aflați în pauza de prânz, deci foarte galanți. Ca toți ceilalți mușterii și noii veniți
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420306152.html [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
nostru român. Natură este cea mai indispensabilă, valoroasă și grandioasă comoară prin care omul a fost desăvârșit de Dumnezeu. Iubita patrie - România, este asemeni unui imens palat ce cuprinde minunate taine stropite cu vraja magiei în necuprinsul infinit al farmecului, sfâșietor de suflete flămânde de noutatea și gradul de intrigare al aventurii în lumea frumosului reunite cu puritatea, candoarea clipelor de neuitat, a extazului la nivel maxim. Tot ceea ce ne înconjoară ascunde în sine o simbioză dintre mistic și euforie, rafinament
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
lumină pe crengi de hăuri siderale.. Și iarăși e pe lume pace. Războaiele se liniștesc, ca pruncii lumii să se joace în dimensiunile-ngerești! Și cerul pe pămînt se varsă, cu-acea fecundă irizare, în inima oricît de arsă de armonii sfîșietoare... Surîde-n om o gingășie, de parcă sfinții ar sădi în orice suflet bucurie și-o inocență de copii! De parcă Dumnezeu se plimbă de mînă lin cu fiecare, cînd totul sună a colindă, și a zăpadă-aromitoare... Un dor de transcendent se-arată
ANGHEL POP, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Anghel_pop_colinde.html [Corola-blog/BlogPost/351488_a_352817]
-
că sunt secret ... Un fel de masculinul secretarei. Secretă a fost și înregistrarea găsită la fața locului, înregistrare cioplită în piatră prin grija unui cioplitor în lemn din care ne-a rămas doar ciocănitul. În înregistrare are loc o discuție sfâșietoare între victimă și un bolovan adică, între victimă și un bolovan se afla o oiță pe nume Mioara zis și Miorița, care de trei zile încoace gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place, mortul de la groapă nu
CAZUL MIORITA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Cazul_miorita_lica_barbu_1357667221.html [Corola-blog/BlogPost/342134_a_343463]
-
așteaptă Thomas. Crapă să mănînce mititei cu muștar și cu hrean. Pe drum i-am povestit despre nunțile care se puneau la cale în văgăună. Stai să vezi, că mai au de tras, bieții oameni, și tonul ei a fost sfîșietor de trist, dar apoi a rîs, veselă, și mi-a zis cu ironie: Ai ratat-o pe Lizuca neichii, nenorocitule ... lasă, că te-am văzut eu cum te uitai la ea! Brusc, am devenit misogin. Femeile! Ce poți să spui
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_68_69_ioan_lila_1341240162.html [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
va transforma cât de curând în istorie și amintiri. Ultima călătorie către pământul natal a primei și inegalabilei interprete din istoria teatrului liric mondial a puccinienei Floria Tosca avea să-i anunțe acesteia, din păcate, peste numai doi ani, o sfâșietoare și nedreaptă ieșire definitivă din teatrul rece al acestei lumi dezmembrate spiritual și stridente. Căci, într-o răvășită după-amiază de 10 ianuarie a anului 1939, când lapovița și vântul plesneau cu putere zidurile vechi ale caselor Bucureștiului interbelic și viața
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
precum curgerea unui fluviu, îi dă o notă alertă și captivantă. Confruntat cu problemele existenței umane, scriitorul stigmatizează impostura, servilismul, aroganța și invidia, decăderea morală mascată inabil în perorații ideologice patriotarde, prezentând o categorie de personaje odioase, cameleonice, bântuite de sfâșietoare tendințe hegemonice, apariții grotești din subterana umană, creionate în nuanțe acide, corozive. Prin semnificația sa, romanul depășește simpla relatare a unui destin uman în vremurile terifiante ale regimului polițienesc. Singularul de această dată face drum invers și se despletește, amplificându
ION CATRINA – TĂRÂMUL UMBRELOR – O REEDITARE MAI MULT DECÂT NECESARĂ de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/veturia_adina_colceag_1455171427.html [Corola-blog/BlogPost/342947_a_344276]
-
de un smartphone. O flacără vulnerabilă la meandrele vântului, greu de obținut, mai greu de păstrat și anemică în comparație cu restul surselor de lumină. La noi a fost optimism, căldura și lumină. La ei a fost frig, întuneric și o vulnerabilitate sfâșietoare. Iar singurul element comun între cele două lumi a fost tricolorul. Ziua trecută am hoinărit între două lumi în decurs de 6 ore. Și niciodată nu am simțit o prăpastie mai mare între ele.
O „manipulată” din Piața Victoriei s-a infiltrat printre „știrbii” de la Cotroceni. „Am fugit de acasă. Fiul meu a încercat să mă încuie în apartament să nu ies la protest” by https://republica.ro/o-zmanipulata-din-piata-victoriei-s-a-infiltrat-printre-zstirbii-de-la-cotroceni-zam-fugit-de-acasa-fiul [Corola-blog/BlogPost/339133_a_340462]
-
peste tot doar împreună, dar suntem bătrâni de- acuma, avem fiecare familie, copii și nepoți .” Mi-i dor de mamă. N-am mai văzut-o de mai bine de 10 ani. De ești copil sau bătrân, dorul de mama este sfâșietor. Cine nu are mama, mă va înțelege. Îi plăceau mărțișoarele și florile de primăvară, cele de câmp și de pădure. Nu prea înțelegea ce-i cu acest 8 martie, Ziua Mamelor... Nu ne stimula să-i facem cadouri de ziua
VALENTINA BUTNARU by http://confluente.ro/articole/valentina_butnaru/canal [Corola-blog/BlogPost/349041_a_350370]
-
peste tot doar împreună, dar suntem bătrâni de- acuma, avem fiecare familie, copii și nepoți .” Mi-i dor de mamă. N-am mai văzut-o de mai bine de 10 ani. De ești copil sau bătrân, dorul de mama este sfâșietor. Cine nu are mama, mă va înțelege.Îi plăceau mărțișoarele și florile de primăvară, cele de câmp și de pădure. Nu prea înțelegea ce-i cu acest 8 martie, Ziua Mamelor... Nu ne stimula să-i facem cadouri de ziua
VALENTINA BUTNARU by http://confluente.ro/articole/valentina_butnaru/canal [Corola-blog/BlogPost/349041_a_350370]
-
exacerbarea imaginației lui exaltate. Fantoșa nu are cum să-și dovedească fidelitatea conjugală, doar nu se petrecuse nimic compromitător pentru onoarea ei, ci numai buna credință. Ea nu se poate dezvinovăți prin dovezi pentru că nu făcuse nimic nepotrivit. Pradă unei sfâșietoare gelozii, Glogovan murmură: „Ah, nu s-a întâmplat nimic, cu asta scapi dumneata, dar gândul, gândul” Două zile mai târziu, la întoarcerea acasă, pe același drum, Glogovan se lasă din nou torturat de bănuiala că ceea ce el intuise, temerea care
EFECTUL OEDIPIAN LA GIB.MIHĂESCU, ESEU DE PROF.FLOREA NEAGOE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Efectul_oedipian_la_gib_mihaescu_eseu_de_prof_florea_neagoe.html [Corola-blog/BlogPost/348134_a_349463]
-
la care se ospătase Leana și Costică. Cana cu vin, paharele, farfuriile și straichina în care mai rămăsese o jumătate de pui fript la jar, jimbla de pâine rumenită și murăturile s-au împrăștiat prin toată camera.Țipătul Lenuței era sfâșietor. Era îngrozită de moarte când l-a văzut pe Andrei că venea cu arma îndreptată spre ea. - Andrei, ai milă și nu ne omorî!... Mâine plec unde-oi vedea cu ochii și na-i să mai știi de mine niciodată
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_ultima_spovedani_marin_voican_ghioroiu_1330067008.html [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]