101 matches
-
alb. Dar în palmele lui deschise disting până în cele mai mici detalii pastilele galbene și crem de chewing-gum învelite în celofan, având în pachețel și câte un mic desen în relief, cesulețele de tablă aurie cu curelușe de plastic multicolore, sfârlezele la fel de pastelate, alcătuite dintr-o elice cu două pale, care glisa în jurul a două sârme răsucite până zbura, rotindu-se, spre cer. Stăteam toți în jurul lui, întrebîndu-l cât costă fiecare obiect. Apoi ne-am împrăștiat fiecare la scara lui după
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
șaluri împodobite cu franjuri de mătase, cu centuri brodate cu fir de aur. Își pusese cercei cu diamante și probase apoi, în timp ce beam un soi de cocktail de portocale și Havana Club, toate acele rochii în fața mea, învîrtindu-se ca o sfârlează. Cu rochiile acelea grele pe ea, cu o broboadă rusească pe cap, arăta ca o păpușă din cele care intră una într-alta - sau, cum mi-a trecut atunci prin cap, ca Grușenka din Karamazovi. În altă rochie, cu talie
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
noi școala. Fiind în clase diferite, eu și Traian mergeam unul dimineața, altul după-amiaza, să sorbim lumina dintr-o școală cu lămpi de petrol, dușumele ciuruite și ziduri dinainte de 1907. În timpul liber, amândoi ne întreceam construind diferite chestii: tractoare, avioane, sfârleze... Așa mi-a venit ideea să fac o chitară? Fără tânjirea după a lui Nicu, sigur nu m-aș fi apucat de lucru. Dacă lipsa creează organul, trecerea chitarei prin mâinile mele poate să fi generat nevoia de-a mângâia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Își puseră caschetele și intrară Împreună În bazin, prin partea cu apă mai puțin adîncă. Era un moment bun, fiindcă străinul părea obosit după saltul mortal numărul paisprezece din după-amiaza aceea și plecase, dispăruse undeva În grădină, era ca o sfîrlează, dispărea mereu tocmai În clipa cînd ei voiau să-i dea o lecție, acum cîteva zile scăpase la fel ca azi, Dar n-avea nici o importanță, tot o să vină odată și odată momentul să-i dea o lecție, oricare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ceilalți nuntași veniți fie să se distreze, fie ca să-și achite unele obligații de familie, dar hotărâți, oricare ar fi fost scopul prezenței lor, să mănânce bine, să bea, să danseze, să se simtă în al nouălea cer. Și cu sfârleaza de mireasă, radioasă și plină de o caldă lumină nici nu era greu să se simtă în al nouălea cer. Atunci Carmina și-a văzut pentru ultima oară sora, pe Elena cea adevărată, care fugise în noaptea Anului Nou, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acolo și m-a primit într-adevăr cu "voie bună". Îi citisem cărțile, îmi plăcuseră, cu idilismul și moldovenismele lor cu tot. I-am spus-o și am început o discuție despre ele care l-a încîntat pe autorul lui Sfârlează cu fofează și mi-a fost rușine atunci să-i cer ceva. Totuși, ghicind parcă, mi-a spus să mai trec pe la el. Am trecut, dar auzind că nu lucrez nicăieri și nici măcar n-am debutat, e greu, mi-a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
înviorat. Se uită în sus unde era albastru, în jos unde se aplecă să ridice o crizantemă pierdută de cineva. își aminti cu plăcere de norocul ce dase peste el, ca și cum n-ar fi stricat totul cu refuzul lui. Cu sfârleze mici potrivi firele lâncede ale crizantemei și porni să povestească. Siei aventura și să-i dea floarea. "Biata fată!" își zicea în gând, ca și cum i-ar fi făcut vreun neajuns, de care vrea s-o consoleze. "Biata fată!", și, înfundîndu-și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pînă și astfel de semne sînt fleacuri?... Ai mai văzut tu vreodată așa ceva? Vru să-i mai spună cîteva vorbe usturătoare, dar nu mai putu continua din cauza emoției. Nea Petrică, de cum văzu semnele, păru de nerecunoscut. Se întorcea ca o sfîrlează cînd spre o lespede, cînd spre alta și clipea de parcă l-ar fi frecat cineva cu ardei la ochi. Vlad își dădu seama, văzînd interesul actorului, de faptul că ar putea fi ceva deosebit și încetă să-l mai tachineze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
iubita lui mătușa Georgiana împreună cu ai săi, i se păruse, așa cum era, înconjurată toată de verdeață, mai veselă ca oricând. Sosită pe neanunțate, ea îl întâmpina șezând pe-un taburet, c-un zâmbet care aducea cu cel din poza cu sfârleaza stricată, doar că de astă dată fără acea nuanță oblăduitoare ci mai degrabă cu adresă către o rudă de-acum aproape matură, care își mai permite din când în când și, desigur, nu era nimic de condamnat în asta să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Așchiuță În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil, o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
cercuri ca niște titirezi, nu mai sunt așa de tinere, dar în iureșul dansului par foarte atrăgătoare. Zmeul Zmeilor se ridică de la masa de joc și trage un răcnet: Maaattt!!! Învârte măciuca prin aer cu mâna stângă ca pe-o sfârlează pe deasupra capului Priculiciului, încremenit de spaimă. Am bănuit eu că, în fapt, Zmeul este într-adevăr foarte puternic și, în principiu, și destul de inteligent. De când a intrat în modernitate, citește cu regularitate "Magazinul istoric" și mă provoacă la discuții principiale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
se învârtea în loc într-o vrie și un dans nebun. Făcea pas schimbat cu picioarele din față în timp ce bătea tactul din coada sa rigidă ca într-o baterie. Spune-mi numele! Spune-mi numele! Și animalul se învârtea ca o sfârlează, bătând cu coada pământul într-un ritm nebun și urla din răsputeri. Privea stupefiată la animalul ce se zbătea în iarbă și într-un efort sublim de concentrare o lumină albă se așeza încet pe fața ei, în timp ce gându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
groasă, care urca din grămezile de pământ sfărâmicios înălțate pe margini. Trecuseră ore de când călătoreau astfel și oboseala stinsese, parcă, în mașină, orice urmă de viață, când, deodată, de afară se auziră strigăte. Copii îmbrăcați în burnusuri, învârtindu-se ca sfârlezele, țopăind și bătând din palme, alergau în jurul mașinii, care înainta acum pe o stradă lungă, cu case scunde. Intrau în oază. Vântul sufla și aici, dar zidurile opreau firișoarele de nisip, care nu mai întunecau lumina. Cerul rămânea însă acoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
altceva, dar nu reușea. Acea nefericită poveste, cu final neașteptat, îi reveni involuntar în memorie. Totul a început spre sfârșitul vacanței de vară, înaintea ultimului an de liceu. Printr-o fericită întâmplare, a cunoscut o fată, mai bine spus o sfârlează, îmbrăcată în rochie albastră, o bijuterie scoasă din cutia cu minuni a unui fachir. Părea cel mult elevă în ultima clasă de liceu. O păpușă veselă și zglobie ca o veveriță, cu o voce dulce ce-i încântase auzul și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
timp, râsul a aterizat lângă el și trece la atac. Motanul, un exemplar foarte voinic, își primește adversarul cu lovituri de labe ascuțite între ochi. Râsul într-o săritură trece dincolo de motan să-l apuce pe la spate... Dar, ca o sfârlează, se răsucește și încearcă să lovească în râs, însă acesta sare mereu peste dânsul ca să-l obosească, până să-l poată lua prin surprindere. Dar, când motanul vru să se mai răsucească o dată, se împiedecă de niște vreascuri și râsul
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Cuprins de convulsii, muream. Mi-am adus aminte că citisem asta undeva și, căutînd să mă liniștesc, am adormit din nou. Deșteptat în lăuntrul meu, m-am pomenit deodată într-un vîrtej de oameni negri care se roteau ca o sfîrlează. Se desfăceau în evantai, lăsînd să curgă printre dînșii rîuri de femei ce ondulau în curbe luminoase. Din umbra unui cort liliachiu țîșni, fragilă și slabă, Sulamita. Era Aneta Gărgăun în chipul unei fetișcane cu fruntea albă sub cocul albăstrui
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina musafirilor și mai ales a Nadinei, însă, la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încît de-abia a putut schimba două vorbe cu Marioara. Era mulțumit și cu atâta. Dăduse ochii, de altfel, și cu boierul Miron, care l-a lăudat că s-a purtat vrednic la oștire. Pe drum, din vorbă-n vorbă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
despăgubirea ce o făgăduise boierul cel bătrân pentru accidentul cu pădurea din iarna trecută, venise să vază nițel pe Marioara. Din pricina mosafirilor și mai ales a Nadinei însă la curte era zarvă mare și toate fetele alergau și zoreau ca sfârlezele, încât deabia a putut schimba două vorbe cu Marioara. Era mulțumit și cu atâta. Dăduse ochii de altfel și cu boierul Miron, care la lăudat că sa purtat vrednic la oștire. Pe drum, din vorbăn vorbă, Petre se răcori tânguinduse
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
la iveală. Tema e scumpă nuveliștilor dinaintea războiului: omul simplu intrat în mrejele justiției. Din această viziune lirică scriitorul a scos un roman solid, obiectiv. Alte romane însă descoperă un gongorism deplorabil, o pornire barocă spre fraza poetică și colorată. Sfârlează cu fofează, Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu cultivă frazeologia năvalnică a lui Cezar Petrescu. G. M. VLĂDESCU G. M. Vlădescu colorează umanitaristic vechea nuvelistică aființelor singuratice. Menuetul e un studiu al mediului provincial. Orașul nu dă nici o importanță doamnei Angelica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a scriitorului Virgil Caraivan, unde a trăit mai toată viața și unde a redactat revista sa cu preocupări folclorice și materiale inedite istorice: ”Răzeșul”. În fine ajungem la Dodești, satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și economi, asemenea bunicului său din Dodești, sau, cum spune scriitorul
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
exclusiv literaturii, deoarece, după propria-i mărturisire „am ajuns la roman, pentru că nu mai puteam face teatru”. Dar acest intermezzo nu a fost în defavoarea valorii sale artistice, fiindcă în acest răstimp a scris operele sale prețuite: Velerim și Veler Doamne, Sfîrlează cu fofează, „Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu”, „Ghicește-mi în cafea”. În 1938 revine în teatru, fiind numit director al Teatrului Muncă și Voie Bună, cunoscut sub numele Teatrul din Uranus, dar sunt ultimii ani ai existenței sale scurte. În
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
monstruoase în care sînt înfățișate balenele ............................ 5 LV Despre reprezentările mai puțin eronate ale balenei și despre tablourile veridice avînd ca subiect vînătoare de balene ........................................................................12 LVI Despre balenele înfățișate în unele picturi, statuete de fildeș sau de lemn și sfîrleze de tablă; precum și despre cele din munți și din stele ................................................. 17 LVII „Brit“ ..................................................................................... 21 LVIII Sepia .................................................................................. 25 LIX Saula ....................................................................................... 29 LX Stubb omoară o balenă .................................................................. 34 LXI Aruncarea harponului ..................................................................... 41 LXII Cavaletul .................................................................................. 43 LXVIII Cina lui Stubb ..........................................................................45 XIV Balena
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și comedie a Conservatorului din București, în anul școlar 1943 - 1944. S-a dovedit a fi și un scriitor de mare talent, dar și autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critica literară. Amintim lucrări în proză precum: Sfîrlează cu fofează, Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu (Biografia lui Aurel Vlaicu, pionierul aviației), Velerim și Veler Doamne (Ecranizat sub titlul Osânda). În portretul pe care E. Lovinescu i-l face lui Victor Ion Popa în Memorii, cu adevarat izbitor este
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
meleagurile bârlădene, a lăsat o moștenire cultural-artistică interesantă, caracterizată prin amploare, varietate și consistență. Poet, autor al unor volume de schițe și nuvele (“Povestiri cu prunci și moșnegi”, “Ghicește-mi în cafea”, “Bătaia”), romancier de talent (Velerin și Veler Doamne, Sfîrlează cu fofează), dramaturg cu o marcă originală (Ciuta, Mușcata din fereastră, Tache, Ianche și Cadîr, la care se adaugă lucrări inedite ca “Dudul lui Traian”, “Cătușa”, “Veverița” și interesanta dramă modernă, “Moartea prietena mea”), director de teatru și regizor prestigios
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
fost creată lumea bântuită de stihii, vânt, umezeală, ger, neguri, camere de deputați, jurnalistică mincinoasă, corupție abjectă, tranziție prelungită „sine die” fără nici o „luminiță” la capătul tunelului etc. etc... Făptuitorul a toate își poate, mult și bine învârti ca o sfârlează între degete universul său întreg în globul orb al adâncurilor, toate se pot. Sufletul meu singur nu e în stare să audă și să priceapă scârțâitul fantasmagoric cu care timpul întoarce, din fundul veșniciei, cheia colosală și ruginită a făpturii
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]