87 matches
-
drept un trup zdrobit, ce stă să se stingă sub apăsarea violențelor fizice care-i inundă frivolitatea. Acest chin agonic pare a fi nucleul în jurul căruia gravitează teribila scenă mereu amintită în tradiția creștinătății. Însă viziunea unei corporalități supusă însângeratei sfârtecări, impactul dur al imaginii cruzimii dezlănțuite într-un spectacol grotesc-oripilant pot reduce șansele de-a percepe mai profund un alt adevăr decisiv survenit aici, cel al singurătății cristice. Desigur, se evocă frecvent ideea solitudinii lui Hristos în pătimirea calvarului final
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
corectez vizual, să arăt prezentabil și oficial în fața oaspetelui pentru a-l primi ca oaspete propriu-zis. Bătaia din ușă și chemarea vocală, chiar dacă le așteptam, fiind anunțate, în prealabil, de venirea cuiva în camera mea, mă vor surprinde întotdeauna prin sfârtecarea, ruptura produsă. De fapt, tensiunea aceastei fracționări mă va uimi mereu. Este o tensiune pe care nu o pot prevedea niciodată, nu o pot anticipa nicicând la adevărata ei înălțime. Sunetul de ciocnire repetitivă și vociferarea ce îmi sfredelesc intimitatea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
a) creația prin fecundarea Apelor originare. Aici, în imnul X din Rig Veda, zeul înfățișat ca „embrion de aur” plutea deasupra apelor. Apoi, „cufundându-se în ele, el fecundează apele care Îl zămislesc pe zeul focului, agni...”; b) creația prin sfârtecarea unui Gigant primordial, Purușa (Omul). acesta era un androgin care zămislea energia creatoare feminină și apoi era născut de ea. Zeii sacrifică acest Om „și din corpul său tăiat în bucăți se nasc animalele, elementele liturgice, clasele sociale, pământul, cerul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Oradea Mare, Salonta Mare și toate plaiurile românești ale Țării Oașului, Maramureșul, leagăn al descălecătorilor Moldovei, Bistrița cu ținutul curat românesc al Năsăudului și Clujul cu Universitatea Ardeleană. Ziarele de la București aduceau și ele, în chenar negru, știrile oficiale de sfârtecarea țării. Conțineau în amănunt dezbaterile Consiliului de Coroană de la București, din care citindu-le înțelegeai că regele se opusese cedării, dar Consiliul așa hotărâse, să nu lase armata să lupte. Totul era relatarea mascaradei, care se numea Consiliu de Coroană
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din rădăcini. Soldații își dispută cele mai bune locuri la lumina torțelor. Vasco Nunez de Balboa, prezidează ceremonia. Dulăul său, Leoncico, e în fruntea răzbunătorilor Domnului. Leoncico, fiul lui Becerillo, are corpul brăzdat de cicatrice. E maestru în capturi și sfârtecări. Primește soldă de sublocotenent și își are partea lui de aur și sclavi din fiecare pradă. Peste numai două zile, Balboa va descoperi Pacificul. 1514 / Râul Sinu Somația Au traversat oceanul nesfârșit și au lăsat în urmă un șir nesfârșit
Vechea lume nouă (Memoria focului de Eduardo Galeano, fragmente). () [Corola-website/Science/295696_a_297025]
-
înțeles ca o continuare a cubismului analitic cu accentul pus pe muzicalitatea și ritmul culorilor, dar a rămas un episod de scurtă durată. Cu mijloacele cubismului analitic îl interpretează Ossip Zadkine pe cântăreț în 1956, adăugând torsiunilor cubiste goluri și sfârtecări în corpul plastic, care denotă atât tragicul personajului cât și convingerea de a nu-i putea da temei decât o formulare provizorie, proteică (Fig. 1 ). În accepția actului de creație ca proces reluat mereu de la zero, spulberându-și chiar în
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Guy Fawkes au fost , vizavi de clădirea pe care plănuiseră să o arunce în aer, în de la Westminster. Keyes nu a așteptat comanda călăului și a sărit în spânzurătoare, dar a supraviețuit căderii și a fost dus pe masa de sfârtecare. Deși slăbit de tortură, Fawkes a reușit să sară la spânzurătoare și să-și rupă gâtul, evitând astfel agonia îngrozitoare a ultimei părți a execuției. Steven Littleton a fost executat la Stafford. Vărul lui, Humphrey, în ciuda cooperării cu autoritățile, și-
Complotul prafului de pușcă () [Corola-website/Science/311001_a_312330]
-
Franței a fost pedepsit în mod exemplar: după ce, în urma unei judecăți s-a stabilit că Ravaillac, acționând singur, se face vinovat de cea mai înaltă crimă posibilă în dreptul feudal, lezmajestate (), acesta a fost supus unui ritual străvechi numit „l’écartèlement” (sfârtecarea). Trebuie menționat că lezarea persoanei regelui se pedepsea întotdeauna cu moartea, indiferent de gravitatea delictului în sine, deci chiar dacă persoana monarhului nu era în mod fizic lezată, se pedepsea în același mod tentativa. Această crimă era mai gravă decât Înalta
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
sau Bor. Acesta a avut cu Bestla, fiica unui uriaș, trei fii: Vili, Ve și Odin. Cei trei frați îl vor ucide pe Ymir, după ce vor vor crește, și vor crea din trupul lui lumea. Cosmogonia întemeiată pe omorârea și sfârtecarea unei ființe reamintește de miturile lui Tiamat, Pan ku sau Purușa. Creația lumii este deci un sacrificiu sângeros. Mircea Eliade consideră că acest mit aduce în mitologia germanicilor argumente în favoarea sacrificiului uman, care devine o repetiție și o reactualizare a
Mitologia nordică () [Corola-website/Science/297539_a_298868]
-
publică nu a acceptat și se credea că fusese otrăvit. Vinovatul este găsit propriu în contele Montecoccoli, adică persoana care-i dădu-se de băut delfinului. În urma torturii acesta mărturisește delictul și un proces public îl condamnă la moarte prin sfârtecare, pedeapsa aplicată regicizilor. Execuția are loc la Lyon, în prezența regelui și a curții regale, iar câte un sfert din trupul său este atârnat la fiecare din cele patru porți ale orașului. Astfel Henric devine delfin al Franței și va
Francisc al III-lea, Duce de Bretania () [Corola-website/Science/322783_a_324112]
-
(n. Touvre 1578 - d. Paris, 27 mai 1610) a fost asasinul lui Henric al IV-lea al Franței și penultima persoană condamnată la moarte prin sfârtecare. s-a născut la Touvre, în apropiere de Angoulême într-o familie care făcea parte din mica burghezie: doi unchi erau canonici la catedrala din Angoulême; tatăl său era un om bețiv și cu o fire violentă care i-a
François Ravaillac () [Corola-website/Science/330989_a_332318]
-
care refuzase să-și vândă moșia regelui Ahav. Din pricina ei acel om a fost executat.Pentru aceste fapte interpretate ca îndreptate împotriva lui Dumnezeu, Izabela a fost pedepsită crunt - prin azvârlirea ei pe fereastră de către oamenii de la curtea regelui și sfârtecarea trupului ei de către câini. Numele Izabelei a fost asociat cu falșii proroci. Critica textuală a Bibliei a atras atenția că masoreții evrei (nakdanim) care au stabilit pronunțarea vocalelor din numele reginei ar fi ales intenționat pronunțarea Izevel, care îl leagă
Izabela () [Corola-website/Science/335705_a_337034]