176 matches
-
mă proteja de piatra rece. Mă așez la rândul meu lângă o coloană, undeva în partea stângă a Catedralei, nu departe de femeia ce a vrut să o filmez. Aceasta îmi oferă busuioc uscat, o icoană mică și niște prăjituri sfărâmicioase, pline de zahăr. „Mulțumesc”, îi spun stânjenit. Pelerinii din jurul meu citesc acatiste, ascultă slujba, mestecă îndelung un colț de pâine uscată, așteaptă să treacă noaptea. De fapt, cel mai important pentru ei este să spună că au fost acolo, la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să se sinucidă decât să se mărite. Eu nu știu cum să mai continui acest jurnal. Mă scufund în întuneric. Sunt pustiu. Degradare În dimineața asta gingiile mele miros foarte urât. Am deschis gura și din ea îmi cad bucăți de dinți sfărâmicioși, negre precum cărbunele. Am avut puterea să observ - sau așa mi s-a părut - că niște viermi de culoare roșiatică se stabiliseră acolo ca într-o nouă locuință. Prin mușchi, urcaseră din viscere, ajunse de multă vreme în putrefacție. De-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
lege de un cuvânt și să mă oprească să plec. Cât au durat aceste îmbrânceli, nimeni n-a scos o vorbă, ca și cum între ei și mine nu mai exista nici o limbă. Pe jos se așternuse un strat subțire de zăpadă sfărâmicioasă, nu ardea nici un bec, peronul, cufundat într-un întuneric de nepătruns, era tăcut și pustiu. Toată lumea urcase în vagoane. Mă auzeam împiedicându-mă și căzând de parcă aș fi fost nu eu, ci o altă persoană. și mă ridicam iarăși, continuând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mi se bălăbăne încet înainte și-napoi, și privirea îmi cade pe mâinile mele paralizate, care stau țepene pe picioarele mele paralizate, și mâinile mele chiar seamănă cu niște gheare, iar la capătul ghearelor cresc unghii lungi și translucide și sfărâmicioase, unghii care cresc văzând cu ochii. Și unghiile mele se încovoaie și se întind spre claia asta de păr jegos, și-mi ridic ochii spre ceafa surdă care mă sfidează, și urletul care-mi iese din gât e doar o
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
totuși, că exercițiu de făcut mâna (chiar și cu niște pastișe oribile), pesemne că o atare sumețire nu a fost total lipsită de roade. Suntem scriși și transformați aproape de orice, iar sublimul, dacă nu ești de-a dreptul o cărămidă sfărâmicioasă, este molipsitor. Oricum ai lua-o, în orice Athanor poezia se face din Marea Poezie! Înțelegând-o sau doar părându-ți că o înțelegi, dar iubind-o; iubindu-i mai ales aripile... Aș putea să spun, dar astăzi nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care aduce acum în acest loc sălbatic albul agreabil al clădirilor sale în stilul Renașterii germane. A fost nevoie să se creeze un sol de susținere și s-au făcut uriașe lucrări de terasament care au durat zece ani. Panta sfărâmicioasă a muntelui și inundațiile distrugeau construcția pe măsură ce se ridica. Peleșul pornea răzvrătirea izvoarelor: Într-adevăr, el se îndârji, se supără așa de tare, că se prefăcu într-un torent furios. Aruncă bucăți de stâncă mari cât casa, luă toate podurile
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
loc pitoresc; longevitate; lumea; malul unui rîu; marmură; mizerie; moarte; monotonie; mormînt; murdar; naturală; neînsuflețit; neregulat; obiect dur; om; penetrare; piatră; piedică; pietricele; pietriș; Pietroasa; povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie; trist; țară; țiglă; uriașă; ușoară; vacă; var; vatră; veșnic; veșnică; veșnicie; vînătaie; zbor (1); 811/204/62/142
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sensibile, în timpul expunerii, o țesătură cu ochiuri fine, realizând primul raster și totodată prima similigravură. RĂȘINĂ, rășini Nume generic dat unor substanțe lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. SARE, săruri 1. Substanță cristalină, sfărâmicioasă, solubilă în apă și cu gust specific, care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc.; clorură de sodiu. 2. Substanță chimică formată de obicei prin reacția unui acid
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
într-un sens, apoi procedați în aceeași manieră în celălalt sens. Când ați terminat, acoperiți ușor semințele cu un strat subțire de pământ având grijă să nu le risipiți. • Dacă puneți rulouri de gazon, pământul nu trebuie să fie foarte sfărâmicios. După ce ați întins noul strat de pământ treceți pe deasupra cu tăvălugul pentru a netezi gazonul. Cum pe rulourile de gazon iarba este deja crescută, tot ce trebuie să faceți e să îi oferiți un mediu propice pentru creșterea altor rădăcini
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
nefericitul Dionisie Rădăuceanu. Și clubul de bridge. Și filmele prin satelit“. Teme precum cea a păianjenului devorator, care sălășluiește în adâncul minții umane, a autorului care scrie de fapt cartea lumii, a Bucureștiului ruinat, cu clădirile lui din piatră galbenă, sfărâmicioasă, supusă unei stranii, eterne eroziuni, spațiu al unei singurătăți absolute, unde se aude „vâjâitul timpului“ - sunt toate obsesii reluate în romanele Orbitorului (și prezente, de altfel, și în pozele scurte). Dar cu Travesti, cititorul are privilegiul de a pătrunde (mai
Arhitecturi onirice by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3344_a_4669]
-
suplimentar filmului lui Sokurov, un film despre maternitate în raport cu lumea crudă căreia îi dă naștere și despre nostalgia eternei reîntoarceri la o feminitate îndepărtată. Filmat într-un cadru cenușiu, prăfos, sepia, ca al fotografiilor foarte vechi, filmul îți lasă impresia sfărâmicioasă de țărână, impresie de gol deșertic. Pe acest fundal din care nimic nu se distinge, nici măcar în bazarul improvizat unde localnicii vând ce mai au pentru a supraviețui, contrastul îl creează prezența acestei femei în vârstă într-un loc încărcat
Alexandra și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6873_a_8198]
-
și confuzia arhitecturală de pe Latină mă deprimă. Ce-i drept, la vârsta noastră chestiunea unui loc bun de trăit nu prea mai are obiect. Ioan Moldovan: „Visam prin noiembrie nouăzeci și trei că mă priveam în oglindă Și-mi cădeau sfărâmicioși dinții din gură.” Eu, nu visez. Ca să mă exprim ca prețioasele, în secolul șaptesprezece, mi s-a spoliat, în parte, l’ameublement de la bouche. Asta îmi dă un sentiment de iremediabil și definitiv. Intrăm în eternitate nu dintr-o dată, ci
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4100_a_5425]
-
am senzația că-i lipsește corpul așa strălucește cuvântul fără contur Un fluier, dar nici un cântec Stau în iarbă și-mi visez visul un cap cu ochi umezi păr ud sângeriu îmi beau ceaiul visul plutește în ceașcă neted și sfărâmicios îl înghit visul are gust de miere și lămâie sunt oboistă și înverzită ca o broască țopăi dintr-un vis în altul țin în mâini un fluier, dar nici un cântec Orașul în care l-am citit pe Celan Nu simt
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/9490_a_10815]
-
fost înscrisă-n destin, n-aș fi vrut să mai fie. Dar a fost și a trecut Dincolo, în netimp și-n întuneric, luându-l cu ea. Ceea ce-mi lăsase -, o încă închegare de cărnuri putrinde pe niște oase sfărâmicioase, îmbrăcate cu sobră eleganță, ca pentru o solemnă recepție într-o academie celestă de membri înveștmântați terestru, cu pantaloni, surtucuri și cămăși cu cravată - nu voiam să văd. Doream să-mi păstrez în amintire, nevoalată de alte impresii, imaginea celui
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
Floreta nu cruță sinele din oglindă, și nici eul privat, nocturn sau diurn, omologat în arena socială: ,ce atac frumos, ce superbă mișcare/ nu există nici un risc/ în această îmbulzeală de merite/ adunate sub masca facială/ ce mod de viață sfărâmicios/ în camera mea nu mă cunoaște nimeni/ lucrurile mă înghit noaptea/ ziua mă scuipă cu o bucurie naivă/ nu-mi pasă cine câștigă/ am să te lovesc prin surprindere". Martelanta anamneză psihică a poetei, bolnave de confesiune și transfigurare, nu
Cuplul în iarnă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10781_a_12106]
-
Stau îngropată în ninsoare Sub cuvintele Așteptând să ajungi până începe o nouă zi Cu niște lopeți, cu palmele, cu picioarele Să sapi până simți că nu mai poți Să trăiești fără mine Stau într-o mare uscată de gheață sfărâmicioasă Uitându-mă în poza ta din buletin ca la fața unui bărbat extenuat în absența femeii Nu mai vreau Să înțeleg nimic Nu mai vreau să aud încă stau cu fața înfofolită în oglinzi Anunțând că o să te întinzi lângă
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
coloane mergeam către podul în mișcare căzînd prin distilării mobile prin infernul cicatricei cărte rănile albite strigam după agurida lunii să mi se dezvăluie ca un miracol ca un trup nenăscut aripi de violoncel fugăreau broboane de sînge prin clepsidre sfărîmicioase prin clipe vîscoase prin rîpe de acorduri atingînd astfel grația magnetică pămînt văzut prin telescop prin nord treceau drezine prin sud alămuri cu veninul distilat mari corbi arzînd planeta și ceasul cu albine năvoadele pe seva singulară fuzionînd dendrite ce
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
tatamare totul era altfel, cald și schimbător. Acolo străzile și străduțele își uitau parcă traseul de la o zi la alta și încet-încet, fără zarvă, șovăiau spre dreapta sau spre stânga. Și asta pentru că acolo nu exista caldarâm, ci doar pământ sfărâmicios. Pământul acesta era schimbător ca și omul: slăbea, se îngrășa, zâmbea, se încrunta, se urâțea, după anotimp. În vreme ce cartierul nostru era aproape indiferent la scurgerea anotimpurilor. Mai curios era însă faptul că în cartierul lui tata-mare existau doar două case
ISMAIL KADARE - Cronică în piatră Vremea nebuniei by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/4789_a_6114]
-
de B5 grăbește pierderea părului. Pentru e evita acest lucru, este important ca în alimentația săptămânală să includeți ficat, carne, ciuperci, ouă, lactate. În lipsa vitaminei C, apar mai ușor vântăi pe piele, precum și pete hemoragice, unghiile au de suferit, devin sfărâmicioase. Vitamina C se găsește în fructe (citrice), legume (ardei gras), precum și în vegetalele conservate. Vitamina D (care se găsește în lactate, pește, ouă) are un efect antioxidant și antiîmbătrânire. În ceea ce privește minerale, fierul previne chelirea, iar zincul acneea. Fără fier, unghiile
Lipsa de vitamine și minerale, transmisă prin semnalele organismului by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/63240_a_64565]
-
de almanah, al unui film turnat din muzici. Un arlechin de citit/ văzut/ auzit. Scurtele decupaje pun cap la cap viața unui om care-și trăiește cărțile. Ale altora, întîi, agățați, subtilă alternativă la gazetele de perete, pe-un soclu sfărîmicios, de citate. Vorbe, vorbe, vorbe... Între ei, oameni mari în timpuri grele, Faulkner, Rebreanu, Hemingway, o scrisoare a bunicii: "la mulți ani scumpului meu nepot la 40 de ani". Pe urmă Balzac, și Boris Vian, aducînd, ăsta din urmă, a
Lângă Mântuleasa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10429_a_11754]
-
din cârpe stindarde./ Ar fi trebuit să-ți mai spun: cineva se cabrează în mine/ de fiecare dată când deschid pleoapele/când deschid gura și inima/ pe el îl vorbesc/ îl deșir/ pe el îl petrec în cuvinte în clipe sfărâmicioase/ pe el îl îngân/ și-l clatin cu mâinile oarbe/ ale unei absențe". Singura salvare este ca unii muritori să mai aibă calitatea de a conștientiza amenințarea fără-de-mântuirii, primejdia care dă năvală asupra omului, amenințându-i esența în raportul său
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
unul - Mitocanu. Punctul be. Mă uit la copiii de clasa a opta, care dau acum capacitatea, au ceva nedefinit, neformulat, parcă sunt încă asexuați, vorbesc o tentativă de limbă doar, ceva indescriptibil, pot evolua în orice, din brontozaur în om. Sfărâmicioși și parcă transparenți." (p. 42). O limbă comună se intitulează cel din urmă roman al acestui scriitor atât de profund și original, mort la numai douăzeci și șapte de ani, și care așteaptă încă să fie citit. Nu din falsă
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
leul e făcut din oaie asimilată (niciodată n-am înțeles ce-o fi avînd leul cu turmele de mioare, dar în fine...). La fel, fiecare eu (io, dacă preferați...) e o suprapunere de frecvențe, de savori de madlenă uscată și sfărîmicioasă. ,Legenda" lui, lipită din șuete și amintiri, e arheologia benzii de magnetofon. Așa, cel puțin, arată lumea veche, transcrisă de pe imaginare discuri și casete cu vorbe, vorbe, vorbe, în prozele pe care și le ,pasează", ca pe un drept, pe
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
improașcă din toate cuvintele o emoție gălăgioasă ca o rană deschisă. Între timp, palatele Mesopotamiei au redevenit pământ. A rămas doar acest formidabil cântec, mai tare decât precaritatea trupului, victorios peste sentința morții, scrijelit pe fața unor tăblițe de lut sfărâmicioase. Iar poezia începe acolo unde emoția a atins maxima temperatură a intensității sale, condiție absolută ce trebuie îndeplinită dacă vrem să-i simțim prezența. E o trezire A sensibilității și LA sensibilitate, pentru a deveni comuniune întru emoție. În absența
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
o poarte pe căi bătătorite cu însuflețirea ei, boare strînsă din nesăbuințe și nerozii rutina asta, un vînticel de seară zumzăind la ore nepotrivite clinchetind feng shui oscioarele unei tristeți neînhumate e-aproape dusă cine însă va răzbate prin măduva sfărîmicioasă zidită în jur cine va ști să-l întrezărească pe maestrul intravenos ce drept păstor și-nțepător întru toate fostu-le-a rîcîind, rășchirat în pîclă de țesuturi rarefiate, măcinate, năruite mugind înlănțuit, șiroind în delicii ce-l țin departe
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]