578 matches
-
fierbinte a gaizerilor, în erupția de lavă solzoasă, răcindu-se în straturi succesive și protectoare, în jurul semnului. (Calea lactee din volumul Respirări de Nichita Stănescu) În acea aripă ruptă de fluture, compozitorul notează: O melodie ancestrală exprimată de clarinet se sfarmă treptat (Canto interrotto), pentru ca din resturile ei să înflorească o întreagă colecție de piese folclorice suprapunându-se aberant prin procedeul unor mobile simultane ale orchestrei.(rapsodia) Izolat de orice contact exterior, acest microcosmos străvechi și ciudat implodează (delirando + transformazzioni). Prin
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
și sesizând, cu sensibilitatea la trecere a vremurilor noastre, irosirea pentru nimic. În Baladă studențească, un alchimist al amorului reușește s-o scoată, ca pe un duh de lampă, pe fata visurilor din sticluțe și retorte. Un musafir nepoftit îi sfarmă atelierul de himere. Cine să fie poetul? Sculptorul în fum, sau necunoscutul care rupe vraja? Mai degrabă al doilea, cel care controlează jocul. Și-i dă valoarea unei năzăriri, „într-un amurg cu vânt și febră mare”. Așa încât doar nevoia
Evul Mediu întristat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5828_a_7153]
-
ei dacă asta-și dorește. Piața Mare Se prezintă în veșminte noi. Îmbrăcată într-o fustă scoțiană. Pietrele cubice din pavaj, cenușiu închis și deschis, sunt de o discretă eleganță și ochii îți fug deodată cu ele. Privirea ți se sfarmă de clădirea barocă a Bisericii Catolice, ricoșează în zidurile ei, se îneacă în fântâna modernă, îngropată, a Pieței Mari. Nepomuc își duce viața de surghiun în curtea bisericii catolice. Doar cunoscătorii orașului știu să-l găsească. Nimeni n-ar bănui
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
a limbajului care se gândește singur, reamintindu-ne mereu că cuvântul este ceva ce scapă simțurilor, sufletului sau memoriei. Din imaginea poetică nu mai rămâne decât un caleidoscop de cuvinte și din poet doar bucăți sfărâmate: „închidem ochii/ iarăși se sfarmă în bucăți poetul” (Jugoslawische Zeit). Sub pretextul că ceea ce nu înțelegem nu ne poate face rău, cuvântul este adus să submineze o realitate agresivă, producând disoluția certitudinilor, transformând nu doar universul într-o realitate privată, dar și poezia într-un
Exorcizarea metaforei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/4535_a_5860]
-
Pavel Țugui Dl. N.Florescu scrie, bine informat, în D.G.L.R., E/K, 2005, că Al.Gregorian - fostul redactor-șef al publicației legionare „Sfarmă Piatră” - a participat „... la luptele de la Sevastopol”, despre care un sergent T.R.- R.Voita Leopold scria în „Vremea” din 2 august 1942: „... Aici a fost înfrântă trufia stalinistă.” De consemnat faptul că Al.Gregorian a fost chemat sub arme la
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
atribuirea textului lui G.Ivașcu. Mai mult, dl. N.Manolescu susține, în deplină cunoaștere a faptelor, că „pseudonimul incriminat șVictor Pancuț era al lui Alexandru Gregorian, poet și publicist, apropiat cercurilor de extremă dreaptă și antisemit notoriu, director al revistei «Sfarmă Piatră».” Informațiile și precizările comunicate de dl. N.Manolescu sunt pertinente, au valoare cultural-istorică, iar demersul nostru va produce și alte dovezi de natură să pună într-o nouă lumină acest episod din activitatea lui George Ivașcu. Motivele punctuale ce
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
Până ce voi deveni străvechea punte Unde pașii ei sfârșesc în aer, unica ei locuință. Ea mi-e înveliș, eu îi sunt armă, Dar nu ucigașă. Din mâna ei scap, Și mă fac esență de lacrimi Ce-n Verbul cărnii mă sfarmă. Aud venind al flăcărilor trap, Cenușa-mi unduiește în vânt ca mantă Pe care frumusețea o lipește de trupul său. * * * Dar cine a venit să cânte în această zi de abis La porțile ruinelor unde beam Un filtru amoros al
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
cripta bisericii greco-catolice din Blaj). Instinctul meu de apărare funcționă imediat - scosei din desagă masivul op de istorie literară contemporană semnat de camaradul de arme Ioan Holban (un fel de agă) - așezai uriașa înfățișare editorială în fața matahalei-tanc-dinozaur-sovieto-rus, să nu mă sfarme, să nu-mi înfigă cuțitul în rană vreo cătană Mitralierele amuțiră. Părea că Orfeu cânta, liber, la inefabila liră. Tăcuți, soldații începură să se adune în jurul cărții holbaniene precum la Templu Unii îngenunchiară. Alții începură a murmura rugăciuni O petardă
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
parfum otrăvitor, în viața ei: ,Ea era aici. Parfumul sec, baroc, pe care îl simțisem și-n parc îmi cuprinse tîmplele presîndu-le ușor, ca pe niște bureți umezi. M-am răsucit și-am privit-o." Soția lui, mirosind ca florile sfărmate dintr-un buchet uscat pe masa bătrînilor. O aromă puternică, sfidătoare, alta fadă, grea, care seamănă atît de mult între ele. Două feluri de dependență. O analiză amănunțită de text, pe care cartea o merită, ar arăta culoarea notelor muzicale
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
lumea rămâne aceeași, dacă știi cum să o privești. Totul este altfel și totul se repetă, într-o horă a timpului care face ca bunica să redevină fetiță, iar copila să-și simtă propria îmbătrânire:,Rămân alături dispărându-mi,/ Mă sfarm și totuși sunt întreagă,/ Parcă acum aș fi pământul/ Pe care de demult bunica/ Îl mângâia chemându-și mama/ În pâlpâirea lumânării./ Pe când îmbrățișa mormântul,/ Ea se vedea din nou fetiță/ și degetele ei sfioase/ Cuminte netezeau țărâna,/ Iar eu
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
de oțel vidia și va fi tranșată cu ajutorul unei ,Drujbe" și al unei pânze de bomfaier. Partea finală a operațiunii va consta în trecerea bucăților tranșate prin mașina de tocat, dar cu mare grijă, pentru ca acesteia să nu i se sfarme sita și cuțitul... A, am uitat: rețeta a notat-o doamna veterană de la un post de televiziune ale cărui imagini le vedea la un radio ,Selena", sovietic, după cum ne-a spus cu mândrie... Noroc că Haralampy a cumpărat un purcelandru
Sorcova Veselă? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11021_a_12346]
-
Radna, comandată de lt. col. Petrescu Alexandru, s-a acoperit de glorie cu ocazia luptelor dintre 14 și 20 septembrie 1944, în regiunea Păuliș-Ghioroc-Cuvin. Datorită rezistenței îndârjite a elevilor și conducerii pricepute s-a reușit timp de o săptămână să se sfarme puternicele atacuri inamice, sprijinite de care de luptă, care căutau să pătrundă pe valea Mureșului spre inima Ardealului. Pentru exemplul strălucit de bravură și spirit de sacrificiu de care au dat dovadă, elevii și unitățile de întărire se citează pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Să plece unul câte unul, Lasandu-ma la urmă singur Pe calea care, de departe, Poate părea că nu există. Indruma-mi pasul spre absența, Și tainuieste-ma-n uitare, Invata-ma să rabd ca piatra De pe mormânt, pana mă sfarmă Din nou stihia Învierii. Lin, Maica Domnului... Pe bolta-nalta bizantina Lin, Maica Domnului răsare Vesmântul ei prelung-albastru O-nchide parca-ntr-o chilie De înstelări unduitoare. Însingurata frumusețe A chipului care veghează Mi-aduna mintea de pe drumuri, Puterea mâinilor
POEZIE by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/13732_a_15057]
-
informații, Nimic fără spațiu și timp nu există, Deși ambele sunt doar într-o listă, Iluzii deșarte din știința credinței Adevăr absolut din credința științei, Ce mișcă o întreagă gândire deșartă, De noi să ne rupă durere să împartă, Să sfarme în moara științei materii, Să ungă pe altarul credinței mizerii, Să spună ce nu este nimica de spus, Vibrații eterne ce vin mai din sus, Trăiri ce transced al timpului mers Venite din noi, dintr-un vast univers, Ce strigă
ILUZII DEŞARTE ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349236_a_350565]
-
față mi se perindă, Stau lângă masă în picioare, Cu privirea fixată în grindă. Filme cu desene animate Privesc pe ecranul câmpiei, M-acopăr de nostalgii uitate Umbre frumoase ale copilăriei. Zile frumoase, nopți înstelate Vise de călătorii astrale Se sfarmă în a inimii cetate Fantome pur imaginare Secvențe reale de viață, Autentice fără sens relativ Ies din minte la suprafață Stafii ce mă fac emotiv. 17 ianuarie 1966 Baia de Arieș Referință Bibliografică: UMBRE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
UMBRE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357272_a_358601]
-
ce de-nvierea Ta au groază și stau ostașii lângă el de pază ca nu cumva din el să fii răpit. Trupul bătut stă-n giulgiul îmbibat cu smirnă și aloe,parcă doarme, în timp ce Duhul Tău s-a dus să sfarme , cu slava-I sfântă, iadul blestemat. S-au bucurat strămoșii proslăvind pe Cel pe care-L așteptau să vină să-i mângâie cu sfânta lui lumină de viață și-mpăcare strălucind. Și raiul a vibrat triumfător că s-a întors
RUGĂCIUNE ÎN SFÂNTA ŞI MAREA ZI DE SÂMBĂTĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384920_a_386249]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > KARMA Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului KARMA Ne asaltează uneori trecutul, Degeaba ne împotrivim cu arme, Că-ncep să ruginească, să se sfarme Și sabia și sulița și scutul. Niciuna dintre amintiri nu doarme, Mult prea ades acelea cu-nceputul, Cu prima-mbrățișare, cu sărutul, Care ne-a pus sigiliul pe karme. Așa suntem legați între destine, Dar căutăm lumini și libertate, Un
KARMA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384364_a_385693]
-
asta, e pe muche Soluția-i, s-o îngenuche. Partidele sunt o droaie Cu fraieri scoși la bătaie, Să apere toți bengoșii Verzi, portocalii s-au roșii. Partidele ca un ciorchine In luptă-s fără suspine, Dorind ca să prindă osul Sfărmă totul cu barosul. Partidele mici și mari, Adunături de șpringari, La putere se rotesc Și zic că ne cârmuiesc. Partidele cu-artistc har Se unesc majoritar, Frățește împart ciolanul Numai ca să iasă banul. Partidele în opoziție Fac mereu o coaliție, Și
MÂNDRIA ŢĂRII de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384573_a_385902]
-
lor cercetător, să experimenteze atașamentul cu forțele binelui, să capteze atenția în izvoarele povestei. A fost premiera unui spectacol ce se poate constitui într-un concept ideal de artă pentru copii. Ca nimeni și ca nimic, Opera Comică pentru Copii sfarmă mitul că muzica apropiată genului clasic, sau genul clasic sunt intransmisibile până la o anumită vârstă. Nimic mai neadevărat! Această muzică, așa cum este ea adaptată de către fenomenala echipă de artiști ai Operei Comice pentru Copii, ale cărei rosturi sunt bine alese
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
am luat câte un vers și l-am așezat frumos pe-o filă din univers într-un timp puțin întors, am închis atuncea cartea, am lăsat visul să doarmă eu, din carte mi-am luat partea când viața încet se sfarmă, m-am întors în amintire și-n copilăria dusă vroiam viața o nemurire însă ea era apusa. Referință Bibliografica: întoarcere în timp / Stejărel Ionescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2057, Anul VI, 18 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
INTOARCERE IN TIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383875_a_385204]
-
din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Domnilor e foarte bine REVOLUȚIA REVINE c-au rămas vai de făcut și o luăm de la-nceput Fără vă rog televizor toți avem calculator nu contează locul ziua nu batem pasul cu piua Sfărmând osul de român cu mijloace de păgân revenim hai pe facebook precum puii de la cuc Totul va fi doar un joc fără de comanda fooc Costel Zăgan Referință Bibliografică: ATENȚIE LA CUVINTE / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1886
ATENȚIE LA CUVINTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383344_a_384673]
-
tot oftezi Ca sclavul după o dulce alinare, Dar iadul te cuprinde cu obezi, Vino la mine să îți dau iertare. Viața te împinge spre concluzia ei, Și-un simțământ de groază te apucă Căci visele de faimă s-au sfărmat... Ia jugul meu, ca pacea să-ți aducă. Cu tine am pașit prin glod și plâns, Cu tine peste-al morții trist hotar, Zdrobit am fost in colții ei de foc Sperînd că ai să vii să guști din har
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
el candid, n-a mâncat usturoi, Marcel simte că pământul e foarte mic, vine un val de râs tocmai din călcâie, ajunge în gât, în dinți, fălcile i se umflă, nu are scăpare, se aruncă sub birou și, după ce se sfarmă de râs, strigă către Beligan să joace el mai departe, că Ministrul are treabă. Nu s-a putut face nimic, au tras cortina. ― Ieși de-acolo, s-a tras cortina, spune Beligan, depășit și el de situație. Marcel iese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
șoptesc și ei, care mai cu glas, care mai fără, dar fiecare cu aceeași tristă bucurie a nașterii întru moarte. De sus cad niște picături de ploaie care se transformă în ninsoare, copiii râd cu gura până la urechi, bomboanele se sfarmă în dinți, oamenii cântă cu sfioșenie și credință, mai ales credință, când mama spune cu glasul ei cel dulce cum s-a născut Iisus în fân în ieslea-i săracă... peste toți plutește duhul sfânt și îngerii cântau în cor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
cerc, se minte că Ceru-i joc de lasăre. Suflul toamnei leapădă Inima-mi de dor și rouă, Ochiu-mi ce sub pleoapă dă Lacrimile ce mă plouă... Suflul toamnei farmecă Inima-mi din praf de stâncă, Gata-i să mă sfarme că Toamna nu ești lângă mine, încă... Referință Bibliografică: Suflul toamnei / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 983, Anul III, 09 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SUFLUL TOAMNEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364341_a_365670]