239 matches
-
recoltele pururi vii - în fața tuturor năvălirilor născute moarte - încă din pustii BASARABIA NE STRIGĂ... Basarabia ne strigă... - dar am ajuns de ni-e frică s-auzim spre răsărit: ne strică un râgâit! am ajuns păsări de-ogradă cu-àripi tăiate din sfadă cu târtița îmbuibată de se târâie-n privată... Basarabia ne roagă în șoaptă - căci este roabă priponită-n lanț cazac ...ce ne pasă! - tot un drac! ...plânge sora glonți amari... ...toți - la masă - sub stejari cândva - bravi mămăligari: tăiam stâncă
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1459551214.html [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
secvențe - aduce atât elemente de monografie a satului în „(I) Lada de zestre (Legendă)” și nu numai, cât și trimiteri la istoria zbuciumată a satului transilvan în ”(IV) LA GÂSCĂ ( Anul 1848 )”: „ Buciumă din deal în deal,/ C-a-nceput sfada-n Ardeal” [...]” Budapesta vrea, bag samă,/ Să ne fie și ea... mamă” [...] „Iancu, iubit de popor,/ Fiind ales conducător.” Temele majore ale literaturii: viața, moartea, iubirea, familia, copilăria, adolescența, școala, locurile natale și-au găsit locul potrivit în cartea „FĂRĂ
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lucia_elena_locusteanu_1451545363.html [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
iar ce îi rămînea între picioare, era al ei, așa că, deși bănuiau că își pusese deoparte vreo poză mai deocheată sau vreun actor delicios, după care îi curgea apa în gură, nu aveau ce face, așa că, brusc, amintindu-și de sfada de la pod, privitoare la partea stîngă, care devenea dreapta, iar dreapta era, desigur, stînga, au ales invers, deși nimeni nu pricepea prin ce miracol s-au pus totuși în poziția prietenei lor, ca să indice cu exactitate buca norocoasă, și au
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 22-23 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_22_23_ioan_lila_1331985490.html [Corola-blog/BlogPost/348367_a_349696]
-
privesc și mult mă mir. Când îl vezi trecând agale, Poți să-l lauzi și matale. Scuipă-l însă între ochi, Blând, ca să nu mi-l deochi, Și să zică-n sinea lui: „E soția Dumnealui”. Pentru ce să facem sfadă ? Lațele îi curg cascadă ! Ni-e nu-mi lipsește Zdreanță Cel cu ochii de faianță, Nici n-am chef să număr iezii Cum făcea cândva Arghezi. N-am albine, bibilici : Unde să le țin aici ? De aceea nu le-nșir
DACĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Daca.html [Corola-blog/BlogPost/357180_a_358509]
-
sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mame-i strigă de la uși; Fac pe dealuri gălăgie, De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni, Și stârnesc atâta sfadă, Parc-ar fi cete de huni... Spre seară se-ntorc la case, Flămânzi și reci ca un sloi... (Doamne, cât sunt de frumoase Iernile de pe la noi!) Când sub zări apare luna Și ne luminează cerul, Cucuveaua, ca nebuna, Spurcă cu
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1453897101.html [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
Acasă > Stihuri > Momente > SĂ FII UN FLUTURE PE-O FLOARE ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 441 din 16 martie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt omul simplu de pe stradă, Cum deseori am fost numit De guvernanți când ies la sfada Într-un limbaj de promenada Analfabet și gângăvit. Dar simplitatea nu acuză, N-a fost nicicând dăunătoare, Cuvantul este doar o scuză Sau poate doar o călăuza Pentru prostia voastră mare. Când ești în fruntea țării tele Și o cufunzi
SĂ FII UN FLUTURE PE-O FLOARE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 by http://confluente.ro/Sa_fii_un_future_pe_o_floare_marin_bunget_1331961459.html [Corola-blog/BlogPost/354600_a_355929]
-
S-o vezi pe Ana lui Ioniță Cu stetoscopul pentru cord Și pinguinii ei din nord Cum le oferă o halviță Să vezi ce marțial ridică spada Cocoșiii care n-au armură Și cum fandează pe măsură Și nu degenerează sfada Să-ți tragă Ger o epigramă Să rabzi estemele lui Gim Discursul bun de pus în ramă, Că pentru asta îl iubim! Să-ți dea Protopopescu-n cap C-un text tradus din Georges Poulet Și toate astea să nu le
ŢIN SĂRĂCIA-N FRÂU DE ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Tin_saracia_n_frau_de_zestre.html [Corola-blog/BlogPost/358853_a_360182]
-
chinui Cănd iarba-n lama coasei se mlădie Și-n verde bocet sufletu-mi sfâșie. Crez Vine Timpul, va să vină... Spulbere, sfarme, răstoarne, Surpe bezna sub lumină, Rupă lanțul prins în carne, Ardă frigul dușmănia, Degere focul răimea, Ura, sfada, blasfemia, Hula și nimicnicimea! Doarmă ochiul somn de cruce, Plangă-și rana de sub pleoapă, Lacrima stoarsă usuce Apa ochiului de apă! Geamă geana, dorul doară De durerile ucise, Frângă-și aripa de ceară Visul împlumbat în vise! Scadă răii ce se
VERSURI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Versuri.html [Corola-blog/BlogPost/357039_a_358368]
-
în viață, Fără frumusețe nici urâtul nu-i! Să privești lumina nu-i așa de greu, Ce văd eu și alții mâine or să vadă, Azi e prea devreme și nu-i timpul meu Cu vremelnicia să mă iau la sfadă... Referință Bibliografică: Apostolul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 492, Anul II, 06 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
APOSTOLUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Apostolul_nicolae_nicoara_horia_1336292667.html [Corola-blog/BlogPost/357908_a_359237]
-
floare merii, Te caut și te chem și te aștept. Te chem când peste dealuri râde vara, Izvoare șopotesc la mine-n piept, Privighetorile descântă seara, Te caut și te chem și te aștept. Te-aștept când vântul aspru cată sfadă, Cu frunze strânse ghem la mine-n piept, Și chiar de nu mai râde prin livadă, Eu tot te caut și te chem și te aștept. Referință Bibliografică: Chemare / Mihai Vâlvă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1697, Anul V
CHEMARE de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_valva_1440402408.html [Corola-blog/BlogPost/343401_a_344730]
-
secvențe - aduce atât elemente de monografie a satului în ,,I Lada de zestre ( Legendă)” și nu numai ,cât și trimiteri la istoria zbuciumată a satului transilvan în,,IV LA GÂSCĂ ( Anul 1848 )”: ,, Buciumă din deal în deal, / C-a-nceput sfada-n Ardeal”[...],, Budapesta vrea, bag samă, / Să ne fie și ea... mamă” [...] ,,Iancu, iubit de popor, / Fiind ales conducător.” Temele majore ale literaturii: viața, moartea, iubirea, familia, copilăria, adolescența, școala, locurile natale și-au găsit locul potrivit în cartea ,,FĂRĂ
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/Mircea_Gordan.html [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
CRĂCIUN Cer de plumb în ziua mare Chiar ziua lui Moș Crăciun Care stă în așteptare Să primească un zăbun Un zăbun de nori cu ploaie Ori măcar fulgi de zăpadă Să alunge din zăvoaie Cerbii ce-s porniți pe sfadă. Pomii parc-ar fi de piatră Nu se-ndoaie, nu se mișcă Într-o lume idolatră Rotită ca o morișcă. Pădurea e pustiită De neașteptate geruri, Într-o iarnă răvășită De furtuni picând din ceruri Vântul s-a ascuns în
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391399052.html [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
nutrește Și-n tăcere se deschide Ca o floare. N-o grăi Orișicui. În tine ține-o. Chiar de suferi. Taci. De moarte, Mori cu ea. Cu ea trăiește. Între moarte și viață Taci, căci martori nu primește. Noaptea de sfadă a omului cu demonul său D: Salută ziua. Ia-o-n stăpânire. Pricepe existența cu durere. E-n beznă-acuma sufletul. Nu află În preajmă decât neguri ochii tăi. Vorbește dar despre-ndrăgita viață. De-i faci vreo vină Domnului că
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
vedem până unde putem întinde coarda.” La început, este vorba despre profesori versus elevi sau, după cum spune Keen, „temniceri versus deținuți”. Dar totul se schimbă atunci când doi profesori sunt stârniți unul împotriva celuilalt. Deodată, Ziua Festelor este umbrită de neașteptata sfadă între două figuri ale autorității din liceu, care ajunge să fie extrem de populară pe internet: #TeacherFight. Ice Cube (Barbershop: The Next Cut și filmele Ride Along) și Charlie Day (Șefi de coșmar, It’s Always Sunny in Philadelphia) au fost
Dincolo de ecran în ,,Hai să ne batem” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105750_a_107042]
-
Petru Rareș de la Toader Corlat și dăruit mănăstirii), și cei de la Voroneț, care stăpâneau Capu Codrului. „Certurile mănăstirești”, cum le numea cărturarul interbelic Procopie Jitariu, în superba monografie folclorică a satului său natal, Berchișeștii, au dominat secolele cu „neînțelegeri, neîntrerupte sfezi, urmate de reclamații, de judecăți, de recursuri, scrieri de apărare și de fixarea, din nou, a hotarelor”. Ba se plânge Calistru, egumenul de la Voroneț, de purtarea abuzivă a călugărilor lui Teofan, egumenul de la Moldovița, ba se plânge Benedict al Moldoviței
Capu Codrului, Suceava () [Corola-website/Science/301938_a_303267]
-
avocat să pot fi deputat.“ Este un vechi adevăr că omul la mânie nu știe și nici nu se controlează ce zice și ce face. Din păcate, lucrul ăsta estre foarte des confirmat la tribunal, în fața judecătorului. Și aici începe sfada. ...La plecare, Pali ieși ultimul din sala de ședințe, judecătorul mai zise cu bunăvoință: -Vezi, mă, Pali, pentru o găină acum amândoi trebuie să plătiți amenda vreo sută de găini. Și mai cât trebuie să dai avocatului! - A, domnule judecător
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
bunăstarea ei. Astfel, Gheorghiță spătarul, un stră-strănepot al lui Nistor Ureche, care deja donase mănăstirii satul Ciulești, la plecarea sa în Rusia după mazilirea lui Antioh Cantemir, va lăsa lui Neofit, egumenul mănăstirii, lucruri de preț și cărți: „una carte Sfada lumii cu înțăleptul ("Divanul" lui Dimitrie Cantemir), una Psaltire de a lui Dosoftei mitropolitul ("Psaltirea" în versuri), nouă cărți de beserică, una liturghie tîlcovană, una păreche călămări cu sidefuri, de masă”. Ctitorii și diverșii donatori au înzestrat mănăstirea cu numeroase
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
aici, în țara asta! Să fim puternici și iubiți De toți ce ne-or ieși în cale Să nu mai fim considerați Sărmani pribegi sau haimanale. De la Carpați până-n Canada E cale lungă peste ape De ce să ne-nrudim cu sfada, De ce să nu ne fim aproape? Chiar Herodot să-și ceară scuze Că ne-a crezut doar dezbinați; Să fim iubiți de bune muze Românii toți să fie frați. Ce bine-ar fi să fim uniți Să nu ne bată
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
alte regiuni, ca Poiana Sibiului, înseamnă < a marca, a trage o dungă, o linie, pe pământ, cu o bucată de lemn, ascuțită>, căpătând sensul de <hotar>. De la sensul de <hotar>, s-a ajuns în Muntenia, la sensul încetățenit de <ceartă, sfadă, pismă> datorită faptului că oamenii au început să se certe pe aceste <râci>(-hotare), sens pe care îl înregistrează și limba literară 1, deși verbul corespunzător- a râcâi- își păstrează sensul inițial de < a scurma pământul, a zgâria cu unghiile
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de dezordine în lumea fizică și morală. Haosul îi provoacă viziuni negre. Lângă senzația de axfisie și dorința de expansiune stă, mereu, un treaz sentiment al ordinei, stă voință (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a împăca elementele în «sfadă»." Marile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprimă începuturilor poeziei românești o configurație dialogică. Pe de-o parte revolta și idealurile, transfigurate în așa zisele "universuri compensative": revoltă, erotică, sentimente ale individualului raportat la lume, tipic romantice, construite pe
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
noii limbi literare moldovenești au inclus: Exemplu de „limbă moldovenească” din anii '20 (transpusă în alfabet latin): "„De-amu v-o două luni di zăli, dicînd «Plugaru Roș» își lunjește discusîia dispri orfografia moldovineascî, mai întîi trebui di spus cî sfada merji nu dispri limba moldovineascî, dar dispri orfografii, adicî dispri sămnuirea sunitilor cari sînt în limba jii moldovineascî”" (Petru Chior, comisar al poporului pentru învățământ în RSSA Moldovenească, în broșura "Despre orfografia moldovenească” din 1929). În perioada 1932-1938 sovieticii au
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
asemenea minuni din partea actualei majorități a Adunării, așteptăm ca la ocazie ca să se constituie în sinod și să aleagă pe d. Sihleanu mitropolit al Ungro-Vlahiei. [1 decembrie 1879] UNITATEA DE VEDERI ÎN CABINETUL ACTUAL Nefiind oameni de ceartă și necăutând sfada cu lumânarea, ca turcul care aștepta să-i calce cineva pe colțul ișlicului ca să-l ia la harță, întrebăm numai cu toată smerenia cuvenită daca oameni cari s-au combătut cu cea mai mare vehemență și și-au imputat manopere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calvaruri emoționale în căutarea unui anume "timp pierdut", singurul în măsură a le descifra "drama eșecului" existențial. Nu știu dacă I.D. Sîrbu și P. Georgescu s-au întîlnit vreodată, dar pot fi imaginați la fel de bine în amiciție ca și în sfadă: verva lor orală este deja de domeniul legendei, ca și deliciul minții lor "egal de splendidă". Într-o scrisoare către prietenul I. Negoițescu, Gari (I.D. Sîrbu) se plînge în stilul său sarcastic: "...suntem țara cu cel mai ridicat procent de
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]
-
a personajelor din poemă nu e cotnrazisă de aplecarea spre dispută a celor care judecă opera și poetul, în intervențiile semnate, în infrapagină. Dimpotrivă, cei care comentează acțiunea nu sunt altfel decât personajele care o făptuiesc. Raportul e de asemănare. Sfada țiganilor a încetat, drept care, Onochefalos zice: ,Mă tem vere, de s-ar sfădi mai mult }iganii să nu ne ajungă și la noi rândul". îi răspunde ca un clarvăzător, Popa Mustrul: ,Fericiți care nu înțeleg! De ați fi luat sama
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
făcusem cunoștință cu soția mea. Pentru că după multă vreme aveam prilejul să discutăm, nu ne prea sfiam de prezența ei. Discuția decurgea astfel "ncât ea nu-și putea veni "n fire de atâta mirare. Și apoi, dacă pricepea ceva din sfada noastră "ndârjită "ntr-o limbă pe care abia o "nvăța. întâi l-am "ntrebat din ce trăiește, fiindcă "nchisese de mult fierăria. Mi-a spus că trăiește din comerț. - Ce comercializezi? - Vând versuri. - Scrii poezii? - Nici vorbă! - Atunci "nseamnă că publici
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]