19,086 matches
-
aceea de mamă a bebelușului). Diminutivul e folosit de mai multă vreme cu această valoare specială, mai ales în rubricile destinate tinerelor mame, în baza unei intimități cu publicul-țintă: "Rubrica pentru mămici - rubrica magazin de educație maternă" ( tvr.ro/buna-dimineata); "Sfaturi pentru mămici" ( portalweb.3x.ro); "Gimnastica gravidei și a proaspetei mămici" ( materconsult.ro); "Dragi viitoare mămici" ( desprecopii.com) etc. Sinonimia cu sintagma ( nu mai puțin clișeizată, dar necesară) "tinere mame", se poate ilustra prin variații stilistice contextuale: "Programul intitulat « Filme
Duioșia clișeelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13664_a_14989]
-
omul cîrtiță ronțăie încă adevărul/ strecurat în pămînt.// sare peste arșița de duminică/ direct în ploaia de luni dimineață./ cu palma întinsă în care închide/ cîțiva stropi/ deschide ochii te recunoaște.// dar numai după părinți" (omul galben, omul albastru). Dîndu-și sfatul a ține "ochii deschiși", constată o fabuloasă nelimitare a tuturor celor ce sînt: "sus capul eram/ în pădure/ pădurea nu avea lizieră/ arbori de jur împrejur/ mușchi verzi/ precum polul nord/ ar fi fost pretutindeni" (nord). Viața are irizări de
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
camuflându-le totodată amatorismul. (Pierre Boulez) Sunt câțiva ani de când - încet, dar sigur - și-a făcut apariția un nou spirit al timpului. L-am neglijat la început ca pe un ornament excentric, l-am tolerat apoi - uneori chiar dându-le sfaturi celor care-l întrupau, ba chiar autoamăgindu-ne că aceste sfaturi vor putea fi înțelese și urmate -, pentru ca, în cele din urmă, să-l acceptăm atunci când n-a mai fost nimic de făcut, când impetuozitatea cu care a crescut ne-a
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
încet, dar sigur - și-a făcut apariția un nou spirit al timpului. L-am neglijat la început ca pe un ornament excentric, l-am tolerat apoi - uneori chiar dându-le sfaturi celor care-l întrupau, ba chiar autoamăgindu-ne că aceste sfaturi vor putea fi înțelese și urmate -, pentru ca, în cele din urmă, să-l acceptăm atunci când n-a mai fost nimic de făcut, când impetuozitatea cu care a crescut ne-a făcut să înțelegem că noi înșine suntem cei care vor
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
sau În proză, În limbile română sau franceză. Adeseori cronicile sale gastronomice se dovedeau a fi adevărate poeme. Volumul „Gastronomice”, apărut postum În 1973, Începe cu următoarele: Cercu-mă-voi În cronica pe care M-am Învoit s-o scriu săptămânal Pe lângă sfatul profesional Să pun ceva piper și-un pic de sare. Nu este cronicar, ci papagal Cel ce repetă cu nerușinare Prozaice rețete culinare Așa cum le-a găsit În manual. Este de reținut că Păstorel are nevoie și la gastronomie de
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
nu vă mai place. Păstrându-le pe cele mai izbutite, veți vedea de la an la an cum creșteți ori, Doamne ferește, descreșteți. Din ultimele 13 ne-ați ales 4 și, cu înțelepciunea celor 18 ani pe care îi aveți, așteptați un sfat, o părere, înainte de a vă lăsa, exasperat, de scris. N-o să reușiți, pentru că dorința de a deveni poet va fi întotdeuna copleșitoare. Puneți-vă la punct ortografia, citind fără încetare, meditând, făcând exerciții în permanență, comparându-vă cu autorii consacrați
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13885_a_15210]
-
carnea tînără. Ceva de genul ăsta voia să spună Walter Benjamin atunci cînd, în scrierile sale despre tehnicile criticii, recomanda abordarea unei cărți "cu aceeași delicatețe cu care un canibal își prepară un sugar". Cine poate însă urma un atare sfat printre autori și cărți tari ca iasca? În ceea ce-i privește pe tinerii scriitori, relația lor cu criticul sever este de obicei înfățișată prin imaginea unui David în înfruntarea cu Goliat, încordîndu-și noua praștie cu care îl va doborî pe
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
moare, să-ți învingi răul de existență (deși ai destule motive să detești existența) și să birui răul de literatură, să te scoli în fiecare dimineață cu gândul că azi vei începe o capodoperă, în fine, să aplici, dacă poți, sfatul cel mai înțelept pe care l-am citit vreodată: fă (acționează) ca și când ai trăi o veșnicie, roagă-te ca și când vei muri mâine... Sfaturi, cum vedeți, bune. V-aș rămâne îndatorat de nu m-ați întreba dacă le-am respectat sau
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
în fiecare dimineață cu gândul că azi vei începe o capodoperă, în fine, să aplici, dacă poți, sfatul cel mai înțelept pe care l-am citit vreodată: fă (acționează) ca și când ai trăi o veșnicie, roagă-te ca și când vei muri mâine... Sfaturi, cum vedeți, bune. V-aș rămâne îndatorat de nu m-ați întreba dacă le-am respectat sau nu... L.V. Cum ați descrie literatura contemporană în trăsăturile ei fundamentale? E oare Desperado o etichetă pe care ați putea-o accepta? E.S.
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
întru fortificare, și nu ne veți judeca, sperăm, dacă vă spunem că visăm de pe-acum la zborul planat și sigur pentru care vă pregătiți. Cultura pe care o dovediți, tenacitatea și disciplina dvs. ne scutesc de a vă da sfaturi, de a ne da cu părerea, de a vă deruta în loc să vă fim de ajutor. Data viitoare însă, vă promitem că o vom face aplicat. � Macsim Gabriel Florin, Buzău)
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13941_a_15266]
-
Independență totală și foc de deșteaptă, întâi și întâi. Se intră imediat în acțiunea propriu-zisă. Primele două nurori se spetesc muncind, în timp ce a mică le îndeamnă la rele. Profitând că baba doarme, care, trează fiind, le chinuia tot timpul la sfaturile celei mici, ele răstoarnă orice ordine stabilită de soacră și încing un guleai de pomină cu de toate și cu plăcinte. Ăsteia mici, "dragă fiindu-i gâlceava", nu-i convine pacea, ea preferă înfruntarea, conflictul, lupta. Așa va fi fost
Romanul celor trei nurori - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13930_a_15255]
-
amânată cu o zi, Adrian Năstase e simbolul unei politici demonice, capabilă să supraviețuiască doar întreținând dezastrul la focul mic al minciunii, manipulării și agitării bulanului și cătușei. Probabil că incalificabilele scatologii ale lui Năstase își au originea și-n sfaturile consilierilor de imagine. E limpede că pentru a repurta succes în România trebuie să emani un anumit tip de bărbăție frustă, agrementată cu pumni risipiți cu generozitate, hoții la drumul mare, isprăvi erotice mărturisite fără jenă, într-un limbaj plin
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
cu jurii proaste. Rămîne de văzut Pînă atunci, invitații la festival au fost anunțați că, dată fiind conjunctura internațională, s-au întărit măsurile de securitate, toate intrările Palatului vor fi controlate încă și mai sever decît în alți ani, iar sfatul ar fi "să evitați să transportați bagaje și obiecte metalice". Totul se termină cu o invitație la "vigilență" ( "Merci d’être vigilant") și cu trei numere de telefon la care să suni de urgență în cazul în care remarci vreun
Info-Cannes by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13961_a_15286]
-
de preferat - și cum îi fusesem simpatic, mă sfătuia să iau această măsură de prevedere: i-ar părea rău ca entuziasmul ce-l pusesem în învățarea limbii ei materne să aibă repercusiuni nedorite asupra mea. (...) Bineînțeles că i-am urmat sfaturile. Așa cum mi-a indicat, am păstrat pentru mine rodul asiduității mele lingvistice, promițîndu-mi ca de îndată ce o să dau din nou ochii cu ea să îi pun o întreagă serie de întrebări despre organizația căreia îi încredințasem justificatele mele aspirații la un
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
ursul polar? Ajungea tribului un singur bătrân șamanul care să se opună temperamentalului conducător, când acesta o lua razna, pe calea unor alegeri necugetate sau efectuând prea dese consumații de adversari. Și făcea vrăji când corupția devenea de nesuferit, dădea sfaturi, colane. Pe atunci nu existau patru bătrâni de fiecare culegător/vânător, cine nu vâna nu mânca, deși lozinca nici nu fusese elaborată, urșii albi, la rândul lor, odată vânați îi readuceau pe bunici în stomacul nepoților, într-o sacră circularitate
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
cei ce îi posedă îi dețin sub formă de capital, adică în folosul nu atât al lor, cât al societății, în proporții fatal variabile. Impozite, taxe s-au pus, vreo două sute douăzeci și cinci; acolo unde depășeau veniturile, primul ministru a dat sfatul, incontestabil pragmatic, de a nu fi plătite. Statul este sărac, el și-a vândut averile și a tocat paralele pe nevoi ce nu puteau fi ocolite, altele nu mai are. Afirmația că le-a cedat pe mai nimic sunt de
Bătrâni, luați-vă gândul! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13973_a_15298]
-
era însă de neclintit. - Întotdeauna mă culc la zece și jumătate și obișnuiesc să citesc înainte o jumătate de oră în pat. - Noi intelectualii trebuie să fim uniți, spuse Chanu și îl conduse pe musafir la ușă. - Dacă îmi asculți sfatul, ca de la un intelectual la altul, vei mînca mai încet, vei mesteca mai bine și te vei servi doar cu o porție mică de carne. În caz contrar, te voi revedea curînd la cabinet cu un nou ulcer. - Gîndiți-vă numai
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
impus în literatură de un maestru al limbajului erotic, Emil Brumaru, iar preluarea lui înseamnă tocmai diversificarea limbajului erotic de care avem nevoie și a cărui lipsă o deplîngea Crohmălniceanu într-o prefață la romanul erotic al lui Apollinaire.). Și sfatul autorului, cam de sus: "Exasperat, aș vrea să le spun acestor traducători-trădători o vorbă din Povestea poveștilor (de ce nu Povestea p..., domnule Bucurenci, dacă tot vrem cuvinte fruste și nu edulcorăm originalul? n.Cronicar)". Urmează citat un schimb de replici
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
consiliază reciproc, fac schimb de impresii, își vând ponturi: Merce îi "recomandă" să nu ia cuvântul la o ședință a Consiliului de conducere a Uniunii Scriitorilor din aprilie 1983, ce se anunța furtunoasă și, într-adevăr, cel numit "Oșanu" ascultă sfatul amicului cu grade. La rându-i, acesta își notează cu grijă părerile clujanului despre criticul N. M. (Nicolae Manolescu?), în privința căruia "nu garantează că nu ar avea ceva negativ în el, dar e un om cu prestigiu consolidat". Ca între
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
obligat să recurg la dezonorantul (aici suntem de acord) procedeu de care mă acuză, cel al autoeditării și autopromovării. Oricum, dacă și restul informațiilor pe care-și bazează execuțiile sunt la fel de consistente, nu-mi rămâne decât să-i transmit un sfat din sfera pe care a ocupat-o cu atâta impetuozitate: dom' Gavrilescu, las-o jos, că măcăne... Și dacă tot m-a târât în lumea precupeților, îi propun, în încheiere, un târg: să-mi prezinte de urgență, în mod public
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
-o”. (Origen, Din comentariul la Evanghelia după Matei, din cartea a X-a, C, XXIII, în PSB, vol. 7, p. 55) „... Când Domnul spune: Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă (Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se străduia împotriva voinței lui să Țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici sfatului și nici amenințării lui. A doua zi au venit cu toții în mare număr la locul predicii. Cum prefectul se îndrepta spre biserică cu numeroase forțe armate, ca să ducă la îndeplinire porunca împăratului, o biată femeie, pe care se vedea sărăcia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în foc de-ar fi îndemnați cu mii și mii de vorbe; dar când unul dintre mucenici își bagă în foc nu numai piciorul, nici numai mâna, ci tot trupul, atunci fapta lui e mai puternică decât orice îndemn și sfat și izgonește din sufletul celor din jur neliniștea și teama”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 450-451) Măreția martiriului „Ce poate fi asemenea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Marineasa, Timișoara, 2005, 187 pp. 28. „Despre necunoașterea lui Dumnezeu”, Traducere din limba greacă, cuvânt înainte și comentarii: Walther Alexander Prager, Editura Herald, București, 2004, 141 pp. 29. „Cuvânt despre cum se cade să-și crească părinții copiii”, în vol. „Sfaturi pentru o educație ortodoxă a copiilor de azi”, Editura Deisis, Sibiu, 2000, 139 pp. 30. „Diavolul și magia”, Traducerea din limba greacă de Zenaida Anamaria Luca, Editura Panaghia, 2002, 132 pp. 31. „Despre preoție”, Traducere, introducere și note de Pr.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
această direcție revista Unirea femeilor române (1909-1916). S-a stins din viață în 1931, la Iași. Din câteva scrisori, către N. Iorga și G. T. Kirileanu, deducem că a fost o fire voluntară, care nu se sfia să-i dea sfaturi lui N. Iorga: ,nu ești oare câteodată prea pripit, prea impulsiv, cum zic englezii? Nu prea lesne crezător câteodată?" Aceleași reproșuri și le face sieși. Pe G. T. Kirileanu îl somează să plătească abonamentul pe trei ani la amintita publicație
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]