131 matches
-
sus, însă, ba! - Da’ ce crezi, că nu s-a mai găsit sămânță de gâlceavă? S-a găsit destulă, pentru că la 17 oct. 1731 (7240) în fața lui Grigorie Ghica vodă s-a prezentat la judecată „Leontie, egumenul de la mănăstirea noastră Sfetii Arhangheli (Frumoasa), cu Iezechiil de Trei Sfetitele și cu Ion Zosânu postelnic.” Fiecare pretindea că satul Coiceni de pe Prut, ținutul Iași, îi aparține. De fapt, toată încurcătura pornea de la greșeala voievodului Vasile Lupu, care a dat acest sat mănăstirii Trei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
l-a dăruit ctitoriei sale?Este vorba despre feredeul făcut în partea din vale a bisericii Stratenia, care se afla pe locul sfintei Mitropolii de astăzi. Mai târziu, acest feredeu a devenit Baia Turcească. Feredeul a fost dat mănăstirii Trei Sfetite ca să-l administreze și să folosească venitul ce se obținea. - Cu alte cuvinte, mărite Spirit, începea înzestrarea mănăstirii cu venituri bănești, moșii, sate, heleștee, vii și câte altele... - Iată o nouă danie, făcută Trei Sfetitelor de către Vasile Lupu voievod - din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dec. 1675 (7184) și încă de mulți alții. - Apoi ctitorul, din câte știu, mărite Spirit, nu s-a oprit aici.Sigur că da. La 27 mai 1640 (7148) voievodul Vasile Lupu face o danie bogată. Atunci a dăruit mănăstirii Trei Sfetite patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași - în Valea lui Ieremia - 12 fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. - Să nu fie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iți amintești, dragule, că în 1641 Vasile Lupu voievod a adus de la Constantinopol moaștele Sfintei Parascheva și le-a depus în noua sa ctitorie?Imi aduc aminte, mărite Spirit. - Uite că voievozii care au urmat au confirmat dreptul mănăstirii Trei Sfetite de a lua o sută de ocă de ceară pe an din vama domnească din Iași pentru lumânările de la moaștele Sfintei. Așa a făcut și Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 20 oct.1754 (7242); Matei Ghica voievod la 16 oct.
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să apuce să facă și vreun lucru bun, ca să nu-i vie cu asândă. Si s-au apucat în anii 7102 (1594) de au făcut mănăstire în țarina Iașiloru, care să chiamă Aron Vodă, pre numele domnului, unde iaste hramul sfetii Nicolae.” Cine a fost acest Aron Vodă mărite Spirit? - Era fiul natural al lui vodă Lăpușneanu. Prin urmare, biserica din Tarină este ultima ctitorie a unui domn din stirpea Mușatinilor. Despre această ctitorie se vorbește în uricul dat de însuși
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Alexandru Mavrocordat voievod, la 25 aprilie 1713 (7221), a judecat pricina iscată între mai mulți călărași și Hristarh, egumenul de la mănăstirea Zlataust. Călărașii susțineau „că acea seliște de la Prisăci, coasta dinspre apus, nu iaste dată de Duca Vodă...mănăstirii lui Sfeti Ioan Zlataust nici de alți domni, ce iaste dată părinților lor, fiind călărași, ca să șadză acolo și să se hrănească...și călugării o au împresurat-o cu mare nedreptate arătându-ne și cărți de pâră și de rămas de la Mihai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Brândzii”, spune același lucru despre ctitorul mănăstirii Zlataust. - Lucrurile par cam încurcate, dragule. - Abia acum vine dușul rece. La 15 ian. 1713 (7221), Nicolae Alexandru Mavrocordat voievod, dăruind mănăstirii Zlataust o bucată de loc, spune: „Am miluit sfânta mănăstirea lui sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu din locul târgului nostru al Iașilor, din țarina târgului de peste Ciric, care loc se hotărăște despre răsărit tij (de asemeni) cu locul lui Sfetii Ioan Zlataust ce iaste de danie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spune: „Am miluit sfânta mănăstirea lui sfetii Ioan Zlataust din Iași cu o bucată de loc domnescu din locul târgului nostru al Iașilor, din țarina târgului de peste Ciric, care loc se hotărăște despre răsărit tij (de asemeni) cu locul lui Sfetii Ioan Zlataust ce iaste de danie și de miluire de la ctitorul ei Constantin Duca vodă”. Ei, ce părere ai, mărite Spirit, de așa încurcătură? - Ai dreptate, dar noi trebuie să luăm în seamă ceea ce scrie pe peretele de la amiază al
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
împreună cu feciorii ei - cinci la număr - au „dat danie Poiana lui Tigan svintei mănăstiri la svetii Ioan” la 17 mai 1693 (7201).Uite aici, om bun, că și un „săponar” bătrân, împreună cu cei doi feciori ai săi, au dat mănăstirii „Sfetii Ioan de Gios” o livadă tânără. „Si-n capul livezii este vie pusă tânără...cari livadă și vie este tot într-un hat cu alt pomet și vii a mănăstirii, la Vacota.” Stii pentru ce a dat bătrânul via și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o livadă tânără. „Si-n capul livezii este vie pusă tânără...cari livadă și vie este tot într-un hat cu alt pomet și vii a mănăstirii, la Vacota.” Stii pentru ce a dat bătrânul via și livada? Pentru că la „Sfeti Ioan de Gios” bătrânul a fost călugărit. - Din zapisul lui Matei Ghica voievod de la 20 martie 1755 (7263) am aflat că în fața porții Curții Domnești exista Cișmeaua veche și că locul din jurul cișmelei a fost încălcat de călugării mănăstirilor Zlataust
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
săraci, pentru că aveau bani încât puteau să dea cu împrumut doritorilor. Dovada o găsim în zapisul din 19 sept. 1764 (7273): „Adică eu, Cârste Stroescu, împreună cu soțul meu, Marie, făcut-am zapisul nostru în mâna sfinții sale părintelui egumen de la Sfetii Ioan precum ne-au făcut sfinție sa bini cu o sută și treidzeci lei, cu dobândă din dzeci - doisprezeci pe an, și i-am pus zălog casăle noastri și i-am dat și două zapise a casăi la mâna svinții
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pentru toate viile ce va ave mănăstirea Sfântului Spiridon, cât vin va face și va ieși din vii, pe tot acel vin nici un ban vădrărit să nu plătească...Așijdere și pentru doao crâșme și doao trunchiuri ce va ave mănăstire Sfeti Spiridon aice în Iași...și de toate alte dări și angării, orice ar ieși pe alte crâșme aice în târgu, de toate să fie în pace și în scuteală.” - Să mai adăugăm, mărite Spirit, că în 1802, la 14 octombrie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sale, a naturii care îl înconjoară... Și avea dreptate. Însemnările călătorilor străini care au trecut prin aceste locuri stau mărturie... Wolf . impresionat de numărul de biserici, Bandini , compară Iașul cu Roma, iar Paul din Alep și Celebi , impresionați de „Trii Sfetite”, în mod deosebit. Să iubim Iașul și minunățiile pe care Dumnezeu le-a împrăștiat cu dărnicie pe aceste meleaguri !.. Noile construcții, intreveni un alt coleg, i-au alterat expresia veche, roz a apusului de soare... de pe Repedea, Cetățuia ori Miroslava
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Cartea Româneasca, s.a. [2] CHELARU, G. I., Carte de limba română (cetire, compunere, sintaxa) pentru clasa III, a scoalelor normale de invatatori și invatatoare, Intocmit in conformitate cu programele in vigoare dupa insarcinarea, Casei Scoalelor, Institutul de Arte Grafice C. Sfetea, 1915. [3] CHELARU, G.I., Carte de limba română (cetire, compunere, gramatica) pentru clasa II, a scoalelor normale de invatatori și invatatoare și clasa I a, seminariilor, Intocmita in conformitate cu programele in vigoare și aprobata de, Minister, Cartea Româneasca, s.a.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
facă vr-un lucru bun, să nu-i fie cu osândă de tot, și sau apucat în anul 7102 (1594) de au zidit mănăstirea aceasta în țarina Iașilor, care se chiamă Aron-Vodă, pe numele Domnului, ce au zidit, unde este hramul Sfeti Neculai”. O primă atestare documentară a mănăstirii o găsim într-un act dat de Aron-Vodă (1594 sept.1-1595 aprilie 24) în care spune: „...pentru rugăciunile și binecuvântările sfintei mănăstirii noastre de curând zidite, căreia i se zice Din Țarină, căreia
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
întâiul copil al bunicilor, frumoasa Claudia, gingașă, feciorelnică și nelumească făptură moartă de ftizie cu mulți ani înaintea nașterii mele, anacronismul mai stăruie - ținând cont de faptul că încă din 1895 autorul Nunții Zamfirei se căsătorise la București cu Elena Sfetea - și nu-mi confirmă decât fascinația pe care poetul a exercitat-o printre domnișoarele locului. Nu rețin ca maică-mea să fi rostit vreodată numele Claudiei, în schimb mătușa mea Virginia îl pronunța cu venerație, însoțindu-l întotdeauna de acel
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
1961, ed. I: 1959). Nicholas I and Official Nationality in Russia, 1825-1855. Berkely, Los Angeles: University of California Press. Pamfile, Tudor. (1913). Agricultura la români. Studiu etnografic cu un adaus despre măsurătoarea pământului și glosar. București: Librăriile Socec & Comp., C. Sfetea și Librăria Națională; Leipzig: Otto Harrassowits; Viena: Gerold & Comp. Stahl, Henri H. (1998, ed. I: 1958). Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. București: Editura Cartea Românească. Vol. I-III. Stahl, Paul H. (1978). The Domestic Group in the Traditional Balkan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996. Pamfile, Tudor, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997. Pamfile, Tudor, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910. Pânzaru, Ioan, Practici ale interpretării de text, Editura Polirom, Iași, 1999. Pavel, Toma, Lumi ficționale, Editura Minerva, București, 1992. Petrescu, Liviu, "Orpheu și Eurydice", în Caiete critice, nr. 1-2/1988, Viața Românească. Petrescu, Liviu, Vârstele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, Alcor Edimpex, 2008, p. 737. 23 Ibidem, p. 737. 24 Elena Niculiță-Voronca, Studii în folclor, Tipografia G.A. Lazareanu, vol. I, Bucureșci, 1908, p. 67. 25 Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910, p. 79. 26 Ibidem, p. 91. 27 Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Albatros, București, 1995, p. 252. 28 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1985, p. 391. 29 Ibidem, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Proză fantastică, vol. IV, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 83. 727 Ibidem, p. 84. 728 Ibidem, p. 99. 729 Gheorghe Glodeanu, op. cit., p. 132. 730 Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic, Librăriile Socec& Comp., C. Sfetea și Librăria Națională, București, 1910, p. 97. 731 Matei Călinescu, op. cit., p. 156. 732 Mircea Eliade, op. cit., p. 106. 733 Ioan Petru Culianu, op. cit., p. 281. Cu referire la termenul weberian Entzauberung utilizat de Culianu și care desemnează "în-vrăjirea" lumii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
13 mai Nicolae Gane își rostește discursul de recepție: Bogdan P. Hasdeu (deopotrivă elogiu al ilustrului înaintaș și al societății "Junimea"), cu un răspuns de Iacob Negruzzi. A fost publicat de Academia Română, în seria Discursuri de recepțiune, XXXII. Editura C. Sfetea tipărește la București volumul Spice (238 p.), dedicat publicisticii scriitorului. Ultimul volum publicat în timpul vieții cuprinde: Ciubucul logofătului Manole Buhuș, O serbare școlară, Mângăiere, Poveste de Crăciun, Alecsandri-Eminescu, Discurs la statuia lui Alecsandri, Jubileul Convorbirilor literare, La mormântul lui Mihail
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
I. L. Caragiale, N. Iorga, Duiliu Zamfirescu. În nr. 2 și 3 (25 februarie și 25 martie) apare în Convorbiri critice, sub semnătura lui M. Eliescu, o severă critică la adresa operei lui Gane, în studiul intitulat Nicolae Gane ca nuvelist. Editura Sfetea tipărește ediția a doua din Spice, întregind-o cu 2 lucrări: 24 ianuarie 1859-1909 și B. P. Hasdeu. Ministerul Instrucțiunii și Cultelor numește de la 1 aprilie pe Nicolae Gane în comitetul de lectură al Teatrului Național din Iași, pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Constituția României, București, [Monitorul Oficial], 1991. CORV = L. Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită (CORV). Eșantioane, București, Oscar Print, 2002. DA = Dicționarul limbii române, tomurile I și II (literele AC, Dde, F-J, L-lojniță), București, Librăriile Socec & Comp. și C. Sfetea; Universul, 1907−1949. DCR2 = F. Dimitrescu, Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a, București, Logos, 1997; ediția I: 1982. DER = Al. Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române [1954−1966], trad. rom., București, Saeculum I.O., 2001. DEX2 = Dicționarul explicativ
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
naștere, primul fost vânzător în librăria lui G. Ioanid, au devenit proprietari de librărie în 1866, asociați „la parte“ cu G. Ioanid; din 1887 Theodosiu Ionnițiu s-a ocupat singur de co merțul cu cartea; librăriile Th. Ionnițiu și C. Sfetea vor participa după 1918 la întemeierea societății de editură Cartea Românească; din 1871 până în 1874 librăria fraților Ionnițiu (sub firma lui G. Ioanid) se afla pe Calea Mogoșoaiei, în fața Teatrului Național. 281. Librăria lui A. Danielopolu și-a avut sediul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1874): 202, 405 Seraphine (șansonetistă): 303 Serghiescu, Al. 228, 229, 253 Serghiadi (concesionar): 138 Sergiu (mare duce): 360 Sergiu, Dimitrie: 300, 337, 403 Serurie, Grigore: 241, 245, 259, 264, 303 Sesreiber, Fr.: 134 Severeanu-Dimitrescu, Constantin: 149, 187 Severin, Emanoil: 336 Sfetea, C.: 147 Shakespeare, W.: 386 Sholes, Christopher Latham: 332 Sidoli („bătrânul“): 399 Sidoli, Cesar: 399 440 indice de nume de persoane Sidoli, George: 399 Sihleanu, Ștefan (fiul): 290 Simionescu, Ștefan: 136 Simolta (telegrafist): 192 Simu: 298 Sion, C.: 82 Sion
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]