1,535 matches
-
făceau decât să tragă cu ochiul „la destrăbălarea Istoriei”. Potrivit cu o astfel de înțelegere a lucrurilor - configurând o veritabilă paradigmă - intelighenția franceză nu numai că se aventura în a face apologia violenței și brutalităților bolșevismului sovietic, dar nu se va sfii să emită afirmații de-a dreptul năucitoare. Iată-l, de pildă, pe Paul Éluard în 1948 într-o penibilă confesiune adresată bucureștenilor - la momentul acela - edificați cu supra-măsură privind binefacerile comunismului: „Vin dintr-o țară în care nimeni nu mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/presa-literara-a-exilului/ [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
ea cu șoapte Stele învârtesc din rochii, luminând paiete-n ceruri între ele sclipesc ochii răzvrătiți în adevăruri din a zilei zăpușeală fuge inima-mi snopită se ascunde cu sfială în a nopții carotidă luându-i pulsul fiindcă luna se sfiește să o facă ferind somnul meu întruna prea târziu să se desfacă... Fiecare noapte-i trează în a cerului văpaie fiecare zi visează în a norului grea ploaie Referință Bibliografică: Luna cântă / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LUNA CÂNTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1434471271.html [Corola-blog/BlogPost/374806_a_376135]
-
Ușa fiind deschisă s-a oprit în prag și a privit tabloul din fața sa. Sumar îmbrăcat, iubitul ei se giugiulea cu un tânăr la fel de dezbrăcat ca și el. Când a văzut-o pe Mihaela în prag, iubitul nu s-a sfiit să o invite să intre în joc. Scârbită, femeia a părăsit apartamentul ,după ce i-a aruncat cheia pe pat. De atunci trecuseră câțiva ani, nici un bărbat nu mai intrase în grațiile ei. Mihai reușise cu felul lui de a fi
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1487751263.html [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
DESCHIDE-TE... Deschide-ți floarea pe care o visez, Oare de ce o ții mereu închisă? Deschideți sufletul spre lume, Să poți citi ce nu-ți pot spune... Deschide-te să văd lumina, Pe care o transmiți spre mine, Nu te sfii întinde-mi mâna, Tu personaj cu trăsături divine. Aruncă alte raze mult sublime, Pe care sincer de la tine le aștept, Grăbește-te să vii spre mine, Să te strâng cu drag la piept. Referință Bibliografică: DESCHIDE-TE... / Mihai Leonte : Confluențe
DESCHIDE-TE... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1471992816.html [Corola-blog/BlogPost/371576_a_372905]
-
Istorii Oneste, Naționale și Credibile, a Literaturii Române? Pentru că biata noastră literatură, din istoria imediată (atât de bogat dăruită cu Duh, de Dumnezeu!), nu și-a găsit, încă, AEDUL! (Doar niște cârpaci și escroci/falsificatori de duzină pe care ne sfiim să-i numim, doar din simple, dar cumplite motive financiare: nu avem cu ce bani să ne susținem ideile adevărate, dar acuzatoare de „rabinat”, în Instanța Zarafilor!). Cea Vrâncenească, fie și prin semi-istoria lui MIRCEA DINUTZ - DA sau, pe-aproape
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
nu l-au lăsat indiferent pe H. Matisse. În mediile din Montparnasse circulă în anii 20 o poveste cât se poate de adevărată. La o petrecere boema a artiștilor a fost invitat și sculptorul Constantin Brâncuși, care nu s-a sfiit să vină în vesminte populare românești , foarte mândru de ele. Matisse avea să fie încântat de culorile țesăturilor românești, deosebit de expresive. Ulterior el impresionat și de frumusețea cămășii femeiești din portul popular românesc, i-a dedicat acesteia o lucrare în
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
solitudinea are rol esențial, astfel arătându-i-se lumea lumilor (Disonanța) cu toate sfâșierile ei lirice și numai. Un posibil alter-ego himeric, Litabrai poet mort demult (De pe catarg), lansează acvatice mesaje, candori prăbușite pe maluri. Conform acestora, mileniile se vor sfii/ să înțeleagă că sunt viu (Ulise). Pe lângă multiplele tonuri "sauvage", fericirea, cu abundente intensități baroce, e de aflat printre sinesteziile unor asemenea versuri: Scrie:/ una moară de măcinat diamante/ două sute cântare pentru puii de colibri/ trei mii de limbi de
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1456081114.html [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
și de dimineață care bat în contracurent. Timiditate? Ba! Doi viitori academicieni în discuție pe holurile academiei. Și Ionel a ascultat-o pe Anica cum debita despre avantajele roții pătrate față de aceea rotundă. Mai mare dragul. Nici nu s-a sfiit să o ia în brațe și să-i șoptească la ureche, poate chiar între pupice: „Măi fetițo, ce ai descris acum nu sunt decât două grade de libertate și un prieten, vântul!” Biata fetiță. Se simțea atât de bine strânsă
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
iubirile toate sunt numai petale / petale-surori într-o singură floare!” IUBIREA DE NEAM, IUBIREA DE ȚARĂ” Foarte multe lucruri trebuincioase sufletului găsești în această carte, așa încât nu te înduri s-o lași din mână, sau de sub privire. Autorii nu se sfiesc să citeze din înțelepciunea chinezească și anume, o cugetare foarte frumoasă: „Când frații lucrează împreună, munții se schimbă în aur. Dacă doi oameni au aceeași inimă, puterea lor fărâmă fierul. Dacă trei oameni sunt un cuget, pământul galben se transformă
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1474260832.html [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
din criză/ Ca să ne bage în pământ.” (p. 62). Epigramele acesteui volum sunt un seismograf foarte fin al sentimentelor populare, un comentariu cu mujloace literare veridic și sincer al situației țării, un antidot la minciuna politicienilor. Același autor nu se sfiește să atingă cu pana-i satirică pe parlamentarii Uniunii Europene, care mai mult „dansează” decât lucrează. Deci zice Petru Ioan Garda: „Parlamentarii Uniunii,/Nu-s nici mai harnici, nici mai culți,/Ba sunt cu mult mai leneși unii,/Dar dorm
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
bucurară că pe tineri suferința îi unise în fericire și iubire. - Dragii tatei, pe voi în afară de prietenia copilăriei nu vă leagă nici o rudenie. Simțurile părintești îmi șoptesc că vă iubiți... - Bunicule, cum poți vorbi așa! - se rușină Elena. - Nu te sfii, fata mea! Și eu eram timidă ca tine, dar până la urmă l-am luat pe bunicul tău de bărbat, zise cu blândețe bunica. - Pătrule, din moși strămoși se pare că pe aceste meleaguri ar fi fost un principe al cărui
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
care le-ai agonisit. • Să nu-ți lași mintea și imaginația să lâncezească, să nu lași rugina să-ți mătuiască metalul lucios al entuziasmelor și al trăirilor. • Să nu-ți fie rușine să mai vrei toate cele. • Să nu te sfiești să mai ceri, încă și încă... Atât cât se poate, atât cât ai cui să ceri, în afară de Dumnezeu. • Să cheltui până și ultimele tale puteri ca să-ți păstrezi vie scânteia de divinitate din suflet. • Exprimând toate aceste gânduri, să nu
PASTILA SĂPTĂMÂNII (24) GÂNDURI DE BĂTRÂNEŢE de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/zoltan_terner_1480347571.html [Corola-blog/BlogPost/368217_a_369546]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PASTEL DE IUBIRE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1930 din 13 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului în zorii zilei se sfiesc copacii să culce umbre peste ierburi ude ferind de umezeală pe săracii bondari dansând în ritm de paparude albine zboară încă somnolente o rochie-nflorată de codană le-atrage ca o pajiște și-atente zburlesc zulufi-i ninși peste sprânceană
PASTEL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1460523845.html [Corola-blog/BlogPost/368950_a_370279]
-
-n fânețe iar vântul le dezbracă de culoare din fugă dăruindu-le binețe e felul lui la dans să le invite purtându-le vrăjite înspre zare în ritmuri repezi parcă aiurite umplându-le de saț și de ardoare nu se sfiesc veșmântul să și-l poarte în lumea largă într-un gest firesc e felul lor în drumul către moarte să-i spună adierii „te iubesc” *** Referință Bibliografică: iubire mută / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1568, Anul
IUBIRE MUTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429251653.html [Corola-blog/BlogPost/353901_a_355230]
-
prostie - umilința asta... Însă, aceea față de tine însuți în primul rând o ai? Umilința față de tine!! Domnul Isus, care coborând (pentru noi), fiind FIUL LUI DUMNEZEU, A DOUA PERSOANA A LUI DUMNEZEU, a spălat picioarele tuturor și nu s-a sfiit deloc!! Umilința în iubire înseamnă demnitate chiar fiind sluga altuia, crearea iubirii încă din sălașul ființei noastre, înseamnând egalitate de șanse și de perspective sub raportul vieții pentru un om înconjurat și trăind împreună cu alți oameni. Umilința înseamnă egalitate, să
DRAGOSTEA, POVESTE VECHE… de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1455282154.html [Corola-blog/BlogPost/369209_a_370538]
-
Câtor torțe ale Muzelor nu le-a vegheat arderea! Câtor candele ale destinelor nu le-a șters, cu buricele degetelor împreunate la scris, ca într-o mută rugăciune, lacrima! Erudit și carturar? Înger păzitor al Mitropoliei Olteniei, care s-a sfiit să îi trimită o floare la Timișoara, la îngropăciune? Domnul Firescu Alexandru a fost creștinul care nu dăruia. Se dăruia”. (Alexandru Firescu). Povestirea “Nu îmi aduc aminte numele” îl are ca protagonist pe actorul păpușar Ionescu - autorul îi aduce un
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ferestre_in_constiinta_veacului_recenzie_la_volumul_povesti_muritoare_de_jianu_liviu_florian_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
să dăm cuvântul regretatului duhovnic al poporului român; Rapotându-ne la ceea ce vrea Dumnezeu cu omul aflăm că vrea să devină mărturisitor și propovăduitor al credinței în Dumnezeu, iar mărturisirea nu se face după un program, ci tot timpul. Cine se sfiește, acela nu face voia lui Dumnezeu... Ce trebuie să fac ca să mărturisesc? Oriunde vei merge să ții seama de Dumnezeu. El ne cere să iertăm, iar noi avem ezitări... Acum știm și (re)cunoaștem voia lui Dumnezeu, dar nu ținem
STELIAN GOMBOŞ „CÂTEVA SPICUIRI, SUGESTII ŞI RECOMANDĂRI…” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1416480608.html [Corola-blog/BlogPost/376813_a_378142]
-
umflată și oricum era o ceață și eu nu prea vedeam așa departe. Lângă mine se auzea ceva , din care până la urmă eu am înțeles că unul repeta mereu,, după o masă împărătească, o țigară boierească.,, - Ia, soldat, nu te sfii, armata e darnică cu toți. V-a plăcut friptura? Își bătea el joc de noi. Cartofii au fost cam arși, dar salata a meritat toți banii. - Mă refuzi? Nu prea înțelegeam eu ce vrea să zică. Îmi jignești inteligența, servște
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
era destul de numeroasă și se vede că vânaseră ceva, vreo căprioară sau alt nefericit animal le căzuse pradă și-l devorau chiar la poalele pădurii. -Ia încetinește un pic Costache și privește acolo! Ia uite, că fiarele deja nu se sfiesc să se arate ziua în apropierea satului. Au prins ceva. Nu-mi place deloc, că lupii au venit așa aproape de sat. Sunt periculoși și din păcate nu pot fi stârpiți cu una, cu două fără permis de ai vâna. Sunt
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1462313293.html [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PASTEL DE IUBIRE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului în zorii zilei se sfiesc copacii să culce umbre peste ierburi ude ferind de umezeală pe săracii bondari dansând în ritm de paparude albine zboară încă somnolente o rochie-nflorată de codană le-atrage ca o pajiște și-atente zburlesc zulufi-i ninși peste sprânceană
PASTEL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427696517.html [Corola-blog/BlogPost/340963_a_342292]
-
pe care atât domnia sa cât și părintele sau îl slujiseră cu pasiune, încercând să-l aducă pe cât se putea de aproape nu doar de ochii și mintea noilor generații, ci, mai ales, de sufletele lor! Profesorul Potra nu s-a sfiit niciun moment, nu s-a rușinat să-și afișeze și afirme patriotismul! Este unul dintre multele motive pentru care l-am prețuit și iubit. Prețuire și iubire care îl vor însoți în drumul pe care l-a început în zorii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/in-memoriam-george-g-potra/ [Corola-blog/BlogPost/93243_a_94535]
-
câteodată la el în cameră: “Hai, puișorule, îl îmbia bătrânica, să aprind și aici la tine o candelă la icoană!” Altădată n-ar fi îngăduit cu nici un preț să ardă candela în odaie la el, și nu s-ar fi sfiit chiar s-o stingă; acum însă o poftea el singur: “Aprinde-o, bunicuțo, aprinde-o. Înainte nu vă lăsam s-o aprindeți, ca un nemernic ce am fost. Când aprinzi candela, îi ridici slavă lui Dumnezeu, și cum stau așa
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1475843247.html [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
că plutesc astăzi spre infinit Să vă transmit Lumină din Lumina, Prin mine însuși Duhul cel Sfânt S-a coborât să vă dea Iubire Divină! Să vă deschide-ți sufletul adânc Și să lăsați lumină să pătrundă Să nu vă sfiiți că eu vorbesc cu talc Ca inimile voastre ,astăzi să mă audă ! Am renunțat la mine și la toate Să vă transmit un pic de înțelepciune, Vă lepădați de orgoliile toate Căci asta-i drumul vostru către libertate! Lăsați mândria
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ellen_ada/canal [Corola-blog/BlogPost/385219_a_386548]
-
Citește mai mult Simt că plutesc astăzi spre infinitSa vă transmit Lumină din Lumina,Prin mine însuși Duhul cel SfântS-a coborât să vă dea Iubire Divină!Să vă deschide-ți sufletul adâncși să lăsați lumină să pătrundăSa nu va sfiiți că eu vorbesc cu tâlcCa inimile voastre ,astăzi să mă audă ! Am renunțat la mine și la toateSa vă transmit un pic de înțelepciune,Vă lepădați de orgoliile toateCaci asta-i drumul vostru către libertate! Lăsați mândria,invidia deoparteCaci ele
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ellen_ada/canal [Corola-blog/BlogPost/385219_a_386548]
-
este permanent. Nevoia de informație, căci omul informat este puternic. Parcursul meu ca jurnalist a fost lin. Aventura a început în copilărie, s-a concretizat în studiu, la facultate, apoi în munca propriu-zisă, mai întâi ca reporter, care nu se sfia să oprească oameni pe stradă pentru a le pune întrebări, ulterior ca redactor la departamentul de politică externă, apoi ca șef. Șefia în presă poate părea atractivă celor din afara sistemului, dar unuia atins de virusul meseriei cu siguranță îi știrbește
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_marina_co_octavian_lupu_1346547763.html [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]