1,167 matches
-
Daciei de strajă: Frumoasa jefuită! Să n-ascultați de Nimeni, Doar de-ale voastre legi!! Și cât va fi Pământul Și Dacia Eternă, Vă apăr Demnitatea, Eu, Sfinxul din Bucegi! Antonela Stoica (An Prema Aanandha) 8 Noiembrie 2016 © Referință Bibliografică: SFINXUL DIN BUCEGI / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2149, Anul VI, 18 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Antonela Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SFINXUL DIN BUCEGI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384304_a_385633]
-
timp ne auzea cîntîndu-i versurile, pe mii de voci la unison... Există vreo trupă care poate că ți-ar fi plăcut dacă ar fi avut texte OK, dar așa - n-o poți accepta? Muzical, mie mi-a plăcut mai mult Sfinx decît Phoenix (Sfinxul lui Aldea, se înțelege). Dar versurile lor mi-au dat mereu o senzație de conformism, de convenționalism steril. Chiar și marea lor creație, Zalmoxe, mi se pare o peltea protocronistă. Pe de altă parte, Phoenix a reușit
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
cîntîndu-i versurile, pe mii de voci la unison... Există vreo trupă care poate că ți-ar fi plăcut dacă ar fi avut texte OK, dar așa - n-o poți accepta? Muzical, mie mi-a plăcut mai mult Sfinx decît Phoenix (Sfinxul lui Aldea, se înțelege). Dar versurile lor mi-au dat mereu o senzație de conformism, de convenționalism steril. Chiar și marea lor creație, Zalmoxe, mi se pare o peltea protocronistă. Pe de altă parte, Phoenix a reușit să clădească o
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
vreo trei mii de perechi; sau cu o bătrânică îmbrăcată elegant, dar purtând o pălărie de modă veche, o femeie cu fața distinsă pe care se vedea că a fost foarte frumoasă cândva, dar care tot drumul „tace ca un sfinx și privește absentă pe fereastră” și despre care află, abia după ce misterioasa a coborât din mașină, că este Greta Garbo, Divina, căreia nu se abține să nu-i prezinte o succintă dar relevantă biografie, mărturisindu-ne și bucuria că destinul
MĂRTURIA UNEI EXISTENȚE REMARCABILE [Corola-blog/BlogPost/94099_a_95391]
-
creatoare lansate de versetele biblice ale regelui Solomon din ,,Cântarea cântărilor’’, de legendara prietenie dintre Enkidu și Ghilgameș, de Heidegger, Noica, Eminescu, Brâncuși și ceilalți ,,protagoniști’’ - nu neapărat ca persoane/ personalități, ci ca entități culturale de sine stătătoare. Maiestuos precum Sfinxul din Bucegi, poemul cu care se deschide noul volum - ,,Poemele ființei’’ - al Marianei Didu impune prin cadența de oratoriu a viziunii și prin policromia rapsodică a vibrațiilor fiecărei imagini în parte și a întregului, în ansamblul său. Câteva secvențe sunt
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
cărei spirit EMINESCU se regăsea profund, sistematic; India unde BRÂNCUȘI mărturisea că se simte Acasă!); 4. În viața și în creația emblematice ale Phaedrei-Leni Pințea rezonează, cu ecouri grave, de clopot patriarhal, inima megaliților din Carpați, în special a Marelui Sfinx din Bucegi, a Babelor ce i-au străjuit pruncia - ,,altare megalitice” despre care redutabilul arheolog peruan Daniel Ruzo, istoric și savant de prim rang al planetei, evidenția, încă din anul 1978: ,, Am cercetat munții celor cinci continente de pe planeta noastră
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Dragi cititori de pretutindeni, Revista noastră a ajuns la numărul 97. Acesta este dedicat în întregime sărbătoririi Zilei Limbii Române. Prin acest număr suntem și noi alături de cei care își cinstesc limba alături de Sfinxul Bucegilor, de cei care iubesc scrisul în limba română, de cititorii noștri și de toți cei care vorbesc această extraordinar de bogată limba românească. Din sumarul acestui număr special spicuim pentru dumneavoastră: Editorial: ‚Sărbătoarea limbii române” de Criști Dumitrache; Știri
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
îndrumător național și internațional al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ura cu toții -„ La mulți ani, dulce Limbă Română!” și vom cânta : IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
cânta : IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”Îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, Țin rădăcina prin cuvânt Și-ntinse aripi ce
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând în Bunul Dumnezeu Care, cu noi, Va fi mereu! Va fi mereu! Și, de asemenea
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
transpune convingător Berlinul antebelic, Franz-Walter Joseph e o reîntrupare peste decenii a lui sir Aubrey de Vere, paginile infinite de adio pe care unul le trimite vocii tutelare a romanului aduc în memorie o altă, tragică, scrisoare pecetluită cu un sfinx, în vreme ce dimenisiunea voit contrasă a poveștii pare a fi obținută de-a dreptul prin simpatie. Nu sunt nicidecum, acestea, niște simple indicații livrești lăsate pe conturul unei cărți scrise cu real talent. Ci, exclusiv, câteva oferte de dialog - dacă vreți
Scepticul mântuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8258_a_9583]
-
fără să uităm aici că a participat la Eurovision-ul de la Dublin, din 1994, în corul care l-a însoțit pe reprezentantul României, Dan Bittman!). A înregistrat un disc în nume propriu, apoi - cu Redivivus din Craiova - i-a ajutat pe Sfincși să facă față contractelor în străinătate. Cu Ediție Specială a ajuns în Germania și, până la urmă, în Suedia. Nașterea celor doi copii a îndreptat-o spre alte meserii, dar a reușit să rămână aproape de muzică. Am întâlnit-o la Stockholm
Muzicieni români din diaspora (IV) by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/83403_a_84728]
-
în opoziție. Lethe și Styxul, Apolo și Dionysos, Icar și Anteu, piramidele deșertului și clipele pulsatile ale vieții, statornicul și efemerul, esența și aparența lucrurilor, fiarele și templele, zeii și monștrii, râsul omenesc și surâsul inuman al olimpienilor sau al Sfinxului, preștiința destinului și experiențele pe care le stoarcem de toată seva lor: aceste bipolarități, și altele încă, sunt puse în conjuncții inițial adversative, treptat făcute posibile. Cultura însăși, opusă naturii, este integrată organic de natura umană, ce ajunge să se
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
se face prea repede. Schnabel evită tocmai autenticismul situațiilor bizar-rizibile care decurg din condiția de imolat a pacientului în favoarea unei poezii a nostalgiei și a jocului viu și liber al imaginației surprins atît prin clișeul documentar - o imagine alb-negru cu sfinxul de la Giza în Egipt - cît și, artificial, din păcate, prin imaginile exotice reflectate nu retinian, ci de un alt ochi, cel al reclamei soporifice. Pare mai convingătoare, dacă facem abstracție iar de clișeu, răsfoirea albumului de familie cu fotografii îngălbenite
Fluturele din acvariu by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8638_a_9963]
-
de partidele de dreapta. Unul din scopurile sale e neapărat distrugerea Partidului Democrat Național. A încercat-o cu socialiștii, o încearcă acum punând la cale prin prințul Radziwill înființarea partidului dreptei naționale. De altfel, planurile lui Pilsudski sunt planurile unui sfinx. Sigur e în orice caz că tinde spre o simplificare a vieții politice din Polonia, reducând cât mai mult numărul partidelor. (A se vedea în privința aceasta articolul din "Kattowitzer Zeitung", la anexe). Politica externă Se discută îndeosebi nota reprezentantului sovietic
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]
-
footnote Idem.pag. 429 footnote) Ca finalitate dramaturgică romanul nu-și închide porțile.Autorul a traversat o etapă din propriul destin iar experiența acumulată îl motivează să continue. Cum? Similitudinea cu tentația luciferică exploatată exemplar de George Enescu în Oedip (Sfinxul - atracția cunoașterii, curajul de a privi în ochii deschiși ai zeiței Isis, probă pe care pământeanul chiar dacă o depășește trebuie să plătească pentru ea) este posibilă și tentantă. Paralela este acreditabilă nu numai prin interferența de câmpuri energetic-artistice asemănătoare (operă
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
în mod evident în pictura lui Gustav Moreau provocarea merge și mai departe. Imaginația acestor pictori romantici insinuează existența unei relații erotice între cele două personaje. Enescu și Fleg lasă deoparte acest aspect. îi conferă o dimensiune romantic umanistă. Scena Sfinxului este copleșitoare. Omul este mai puternic decât destinul. Sfinxul, acest descendent al destinului, acest hermafrodit straniu, funest, este învins, este răpus. Dar destinul își urmează cursul. Aceasta este cheia, aceasta este semnificația hohotelor de râs, a hohotelor de plâns, de
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
merge și mai departe. Imaginația acestor pictori romantici insinuează existența unei relații erotice între cele două personaje. Enescu și Fleg lasă deoparte acest aspect. îi conferă o dimensiune romantic umanistă. Scena Sfinxului este copleșitoare. Omul este mai puternic decât destinul. Sfinxul, acest descendent al destinului, acest hermafrodit straniu, funest, este învins, este răpus. Dar destinul își urmează cursul. Aceasta este cheia, aceasta este semnificația hohotelor de râs, a hohotelor de plâns, de fiară rănită; este reacția atât de semnificativă a Sfinxului
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
Sfinxul, acest descendent al destinului, acest hermafrodit straniu, funest, este învins, este răpus. Dar destinul își urmează cursul. Aceasta este cheia, aceasta este semnificația hohotelor de râs, a hohotelor de plâns, de fiară rănită; este reacția atât de semnificativă a Sfinxului. Pe această direcție relația celor două personaje centrale ale dramei muzicale, este o relație cheie pe care îmi propun a o discuta observând câteva versiuni regizorale importante pe care le-am putut urmări la București sau în diferitele teatre muzicale
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
este o relație cheie pe care îmi propun a o discuta observând câteva versiuni regizorale importante pe care le-am putut urmări la București sau în diferitele teatre muzicale europene, în care a fost montată opera. Perceput în plan mitologic Sfinxul este un personaj puternic de natură hermafrodită. Aspectele de vocalitate ale rolului sunt și acestea cu totul speciale; este, poate, unul dintre cele mai complexe roluri de alto din întreaga literatură muzicală a primei jumătăți a secolului XX. Jean Rânzescu
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
secolului XX. Jean Rânzescu - mă refer la prima montare bucureșteană din anul 1958 - definește o relație de dimensiuni cosmice. Profilul fiarei este colosal și marchează în proiecție fundalul întunecat al scenei; domină întreaga dimensiune a acesteia. Regizorul preia conturul imaginii Sfinxului de la Giseh. Prin contrast Oedipe este plasat în mijlocul spațiului, pe un registru rotund ce concentrează întreaga energie; spre acest spațiu este orientată întreaga dinamică scenică de-a lungul întregului spectacol. în momentul răspunsului eliberator Oedipe este puternic iluminat scenic; devine
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
de decor tip science-fiction; creația regizorală este fabuloasă; ...căci imaginația lui Petrika Ionescu nu are astâmpăr, se auto-alimentează, este o imaginație ce lucrează de multe ori în paralel cu muzica și în afara acesteia. în imperiul lui Venus, în Venusberg, moartea Sfinxului este percepută drept un accident. Sfinx-ul dispune de imaginea unei stranii zeități egiptene marcată de un kitsch voit provocator. Logică se dovedește a fi fost versiunea oferită de englezul Graham Vick; este una dintre ultimele montări ale operei enesciene
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]
-
dreaptă, o apariție feminină misterioasă îmbrăcată în negru; de cealaltă parte a scenei este plasat Thiresias, însoțit de un copil - o promisiune a viitorului - acesta veghează de la începutul și până la sfârșitul spectacolului. Echilibrul de forțe spirituale este excelent valorificat scenic. Sfinxul ia parte la nașterea eroului, ia parte la întregul drum al peregrinărilor, al căutărilor, al frământărilor; ?și intervine abia în marea scenă care îi este rezervată, care este rezervată confruntării finale dintre cele două personaje. Este o apariție cu alură
Cinci decenii pe scenele românești - "Oedipe"-ul enescian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7768_a_9093]