656 matches
-
avion rusesc și adună o echipă americană să îl reconstruiască. Lucrează ce lucrează și în final le iese ceva care semăna cu un tractor. Conducerea e nemulțumită și adună o echipă de japonezi. Lucrează și japonezii din greu și după sforțări supraomenești le iese tot ceva care semăna cu un tractor. Conducerea e disperată și adună o echipă de români. Se pun românii la treabă, sudează, lipesc, asamblează și, în final, le iese un avion. Conducerea: - Extraordinar! Sîntem impresionați de munca
BANCUL ZILEI: Putin şi Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/68751_a_70076]
-
desparte de obiectul iscat de mîinile sale spre a trece la făurirea altora. Mai curînd un travesti, un carnaval de măști manieriste decît o devoalare romantică a ființei afective, creația d-sale învederează o funcție autonomă față de actantul absorbit de sforțările elaborării, care substituie ipostazele lăuntrice ale acestuia. Mai departe nu se merge. Nu cumva se află în cauză o mare sfială înăbușită, o dramatică delicatețe rimbaldiană? În orice caz, gravitatea este evitată în numele unei relativizări ce se substanțializează. Ceea ce nu
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
date ca fiind realități, fiecare incult, neștiutor, neinformat, isteric își spune părerea la TV iar presa construiește o “realitate” proprie pe care o prezintă manipulând mințile oamenilor! Politicienii plâng la căpătâiul copilului omorât, jurnaliștii țipă isteric! Un om normal vede sforțările uriașe, ciudate pe care le fac unii reporteri pentru a menține acest vulcan uluitor". Apel către oameni FNPA face apel către oameni: "Vă rog nu vă lăsați copleșiți de această isterie, nu vă ascundeți, nu băgați capul în pământ, nu
FNPA, apel către oameni. "Tragedia lui Ionuț, folosită în mod ordinar" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72587_a_73912]
-
a Cântării Cântărilor, capodoperă a poeziei erotice universale, pentru că, așa cum spune Nicolae Iorga, "s-au trudit o mulțime de teologi în toate timpurile să explice Cântarea Cântărilor în chip alegoric - ea nu este altceva decât o bucată erotică și toate sforțările celor mai curați la suflet dintre teologi, întrebuințând cele ingenioase explicații, nu vor putea răpi Cântării Cântărilor acest caracter". A urmat Cartea Psalmilor pe care, în versiunea sa, Șerban Foarță o consideră un fel de compilație a 6-7 tălmăciri în
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
și pironește, cu atît mai mult cu cît artistul se ține suveran departe de orice virtuozism, de orice facilă captare a succesului. O pasăre „obișnuită", un miel ce pare împiedicat, de talie tot mai exiguă, de luat în mînă fără de sforțare, se introduc în atelier, cordial, nu pentru o creșăpitorească, asemenea acelora din Provence la vremea Crăciunului, ci pentru a rosti un regn care e dincolo de duioșii animaliere, străbătut de un har ce se lipsește de însemne stilistice anume căutate. Așa
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
pe o distincție. Pe de altă parte, comparat cu majoritatea autorilor de limbă pretențioasă, pictorul dovedește o apetență lexicală care îl ridică cu ușurință deasupra lor, dar o apetență cu atît mai inexplicabilă cu cît ea răsare spontan, fără o sforțare deliberată care să-i trădeze o voință estetică. Lui Sorin Dumitrescu îi repugnă estetica, fie ea a cuvîntului, fie a culorii. Tocmai de aceea, autorul pare a cădea peste expresii fericite fără să-și propună asta, muncit parcă de un
Canonul icoanelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6291_a_7616]
-
o înălțare către Brahma. Calitatea sfidează cantitatea. Avem a face cu o provocare adusă lumii materiale, deoarece microcosmul, purtător și el de absolut, se întîlnește cu macrocosmul divin: „O furnică pe Golgota duce o cruce de om”. Poetul nostru măsoară sforțarea, mistică în fond, a furnicii printrun ochean întors: „Templul furnicii - un mușuroi la capătul lumii”. Sau într-un context brâncușian: „Pe Masa Tăcerii furnicile țin un concert”. Nu doar furnica se arată a fi un mesager al harului deopotrivă dumnezeiesc
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
profunzimi hrănite din dezamăgiri orgolioase și din ranchiuni nestinse. Un coleric cu viziuni sumbre cheltuindu-și veninul în scăpărări polemice de mare efect estetic. A doua trăsătură privește voința lui Schopenhauer de a lămuri problemele filozofiei. E în el o sforțare de paladin care vrea să pună capăt tuturor dilemelor spiritului, o insurecție pornită din dorința de a rezolva totul pentru totdeauna. Și e semn de vocație autentică să vrei să pui capăt discuțiilor prin soluția definitivă pe care ai găsit
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
În cazul lui putem vorbi de o excrescență monstruoasă a interesului pentru limbi în dauna atenției acordate lumii. Dacă ar fi supus recluziunii luîndu-i-se posibilitatea contactului cu realitatea, dar dîndu-i-se în schimb privilegiul unei biblioteci, Eco ar supraviețui fără mari sforțări, prăbușindu-se însă de îndată ce ar fi privat de întîlnirea cu cărțile. În plus, umorul lui - și Eco este un autor de un umor abundent, pestriț și incoercibil - pleacă din neputința de a se pasiona de oameni în aceeași măsură cu
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
sentimentul unei ordini matematice, iar mijloacele impunerii acestei ordini să fie universale» (precum limba și prozodia lui Rimbaud, «deduse prin abstragere», simplificată pînă la «un sistem redus de funcții ale discursului», cum spune Ion Barbu)". Cartea Mariei-Ana Tupan, ultradoctă, exprimînd sforțarea neobosită a unei bibliografii a la page, care să umple un gol prezumat cu neliniște ca fiind permanent, are în subtext o melancolie a cunoașterii. Maria-Ana Tupan, Modernismul și psihologia. încercare de epistemologie literară, Editura Academiei Române, 2009, 152 p.
Melancolia cunoașterii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6437_a_7762]
-
și îl bău. Îl umplu iar și mai bău două pahare. După aceea se întoarse în dormitor și se întinse pe pat, cu piciorul așezat pe perne. În afară de cîteva mici broboane de sudoare de pe frunte, nimic altceva nu arăta că sforțările lui l-ar fi afectat în vreun fel. Cînd se întoarse în baie, scoase una dintre seringi din învelitoarea ei de plastic înfipse acul direct prin sigiliu într-o fiolă de tetraciclină, umplu complet tubul de sticlă al seringii și
Cormac McCarthy - Nu există țară pentru bătrîni by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/6316_a_7641]
-
alta. Numai că limba română nu are mlădirea flexionară a germanei, ea nefiind un aluat apt a se lăsa modelat ca o plastilină. Colorată și intuitivă, româna e improprie pentru desfășurarea unor calupuri conceptuale de tip chistic, rezultatul unor asemenea sforțări lexicale fiind un amalgam iremediabil artificios. Cînd traduci Anwesung cu „venire-în-ființă- și-adăstare-în-venire“ (p. 107), nu poți spera la înțelegerea contemporanilor. Din acest motiv, limba pe care o creează Mincă, deși corectă sub unghi etimologic, nu e vie sub unghiul uzului
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
însuma maximum 250 de pagini, dar ceea ce a lăsat el are aerul unui document (fapt remarcat și de contestatarii lui) pentru o epocă istorică, o lume a trecutului dispărută chiar de pe când el se mai afla în viață. El, fără sforțare și fără artificii, dar și fără imaginație, este un spirit retro. Așadar, un caz ciudat, care, la ultima mea lectură (de acum câțiva ani), mi-a sugerat ceva chiar pentru mine mult surprinzător, asemuirea cu Mateiu Caragiale, nu cu mult
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
nici atât. Ce n-a băgat nimeni de seamă e faptul că pentru Nicolae Manolescu, cronicarul, câștigarea unei poziții autoritare n-a constituit nicidecum un scop. Competența, da. Inteligența argumentației, da. Farmecul interpretării, da. Justețea diagnosticului, da. Autoritatea a venit fără sforțări. I-au conferit-o alții. Obișnuința a făcut însă ca tocmai această ultimă trăsătură, de natură mai degrabă socială, să devină dominantă, după 1990, în definiția genului. Situația Ioanei Pârvulescu e cât se poate de semnificativă. Deși întrunea toate calitățile
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
aievea, pentru a mă întreba cum de s-a produs o schimbare atît de bulversantă a conștiinței celor ce ne succed. Să fie vorba de un reflex al epocii tulburate, dînd semne de epuizare a unui ciclu istoric? De o sforțare compensatoare a „originalității” cu orice preț, acompaniind extravaganțele ce se țin lanț în mass media? De o depersonalizare, de o reducție a ființei lăuntrice în favoarea unor prestații uscate, mașinale? De o depreciere a valorilor „înalte”, ducînd la un egotism cinic
Recepția trecutului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5620_a_6945]
-
tine însuți. Îți amintești, stimate Paul Aretzu, că la un moment dat mi-am exprimat dorința de-a avea o viață contemplativă. Asta ar fi o odihnă, o trăire în afara creației. Întrucît creația nu e contemplativă, ci tensionată, încleștată în sforțarea sa de-a se sustrage vieții curente prin expresie. A contempla e a te lăsa absorbit de un aspect al realului. A te cufunda în efluviile sale hipnotice. E o postură pasivă. A scrie înseamnă a aspira tu realul pentru
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
ca o salcie. Puterea lui constă de aceea în capacitatea de-a face niște gesturi. Gesturile au metafizică. În felul acesta omul urcă spre cer și se poate - vorbă mare! - mântui sau elibera. De servituț ile karmice nu ne scapă sforțările titanice, ci grația unei rugăciuni. Lansăm astfel spre marele necunoscut o chemare ce ajunge la auzul Domnului care o direcționează după legi știute numai de El. Opera lui Vasile Lovinescu este o asemenea constantă trimitere spre lumea de dincolo fără
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
mâncat de la cutare crâșmăriță. Și alte mult mai știu. Dar nu mai cuget. Nu că înainte aș fi obținut cine știe ce rezultate strălucite din funcționarea unui organ ce ne este exclusiv rezervat. Dar obișnuisem fruntea cu o încrețitură care însemna o sforțare, o nevoie de activitate interioară, fie și presupusă, fie și infructuoasă, dar dorită ca ceva ales. O lene imensă mă scoate din rândul oamenilor fără să mă vâre în acela al animalelor. Un animal fiind lipsit cu desăvârșire de însușirea
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Literară ca o pârtie spre acest viitor în care nu vom înceta de a crede. De aceea, sunt bucuros că revista 8 d[umnea]voastră a acceptat să vehiculeze spre generațiile tinere și spre viitor, rezultatele unei vieți de statornică sforțare pentru îmbogățirea culturii românești și afirmare a adevăratelor ei valori. Participarea dumneavoastră la acest volum omagial încunună douăzeci de ani de legături colegiale și de înaintare spre acelaș[i] ideal. Fericiți vor fi acei care vor vedea orizontul țării deplin
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
nu vom căuta, poate de teamă să nu plătim cu împietrirea ființei noastre, ca femeia lui Loth, spectacolul dezastrelor din urmă. Și cum să nu împietrești? Abia la doi ani după douăzeci încheiați de la istovirea omenirii prin război, ani de sforțări dumnezeești pentru zidirea veacului pașnic, lumea este din nou cuprinsă de nazurile omului bolnav; atâtea țări fac mofturi de timpuri bune, mofturi ciudate, deoarece huzurul, care să le justifice, lipsește; totul arată un fel de vânzoleală a națiunilor, o neurastenie
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
ascunde, în râsetul artizanal, înflăcărații iezi: cruzi, moi, proteici, zburdând în văi, întunecat, ca-n taină și surdină, nicicând ademeniți să stea pe loc. Convoiul lor mărunt veghează, neintimidat, iar îngerul, un Laokoon abil, se smulge dintre șerpi printr-o sforțare lentă, nevăzută, cu ochi distant, șiret și trup în somnoroasă răsucire. Deși e net și apolinic (un filigran de contraforți), roiuri vorace de țânțari îl pasc ca pe dulceagul hoit. Cu nemiloase guri de orhidee, el prinde-ușor și-ngroapă-adânc. Ei Roua
Poezie by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/2747_a_4072]
-
general a fost un medic, salariat de stat, care n-a cultivat consultația comercială. Pierderea postului l-ar stânjeni. Iată pentru ce m-aș bucura să nu fie printre medicii comprimabili și v-aș ruga, cu deplină sinceritate, să faceți sforțările posibile spre a-l menține. Vă rog să primiți mulțumirile și respectuoasele mele omagii, G. Călinescu Din amintirile și evocările doamnei Alice-Vera Călinescu rezultă că familia doctorului Constantin Giugiuc fusese cununată de G. Călinescu, erau cât se poate de apropiați
Întregiri la bibliografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Journalistic/11007_a_12332]
-
pînă azi sensul mai curînd negativ, motivat de etimonul latinesc, de ,abatere", ,deviere" (spre deosebire de amusement și divertissement, în uzul curent; deși judecata morală pascaliană chiar pe cel din urmă îl folosește ca emblemă a absurdității condiției umane, aflate în permanentă sforțare de a se abate de la adevăratele întrebări). În Dicționarul Universal al lui Lazăr Șăineanu (,a șasea edițiune", 1930), lucrurile stăteau cel puțin la fel de rău pentru distracți(un)e - ,lipsă trecătoare de atențiune"; ,plăcere, petrecere de scurtă durată" - și mai ales
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
buni din răi, sănătoși din bolnavi! Mi se umplu și acum ochii de lacrămi și inima de jale când îmi aduc aminte de ființa care m-a mângâiat de atâtea ori! Ca să nu plâng în hohote, trebuie să fac o sforțare și să mă întorc la cafeaua cu lapte de la iubitul Răcăciuni: Era vara, dimineața, pe o masă mare, întinsă într-o sufragerie de scânduri, de o parte larg deschisă spre grădină, cești multe, mari și ele, tigăi pline cu un
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
Sau dimpotrivă, o fantazare arbitrară printre găselnițe lingvistice, zgure livrești și veșminte stilistice demodate.” Concepute, aflăm, în 1987, publicate, am văzut, în 1994, rândurile acestea rămân la fel actuale și astăzi. Soluția, Magda Cârneci o întrevedea, atunci, într-o necesară sforțare în direcția „unei alte stări a lumii, a survenirii unei «alte» lumi în chiar vintrele lumii acesteia”. Un an mai târziu, o atare intuiție avea să capete un contur și mai clar, o dată cu lectura aplicată a cărții lui Basarab Nicolescu
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]