168 matches
-
ți-am mai spus că Lucia nu există? Ți-ai construit-o, nefiind în stare să te adaptezi singurătății, ești un inadaptat fără șanse de salvare, chiar nu ai puterea să vezi adevărul?) Magicianul. Vocea atât de cunoscută, ca un sfredel, rotindu-se încet, înnebunitor de încet, torturându-l în permanență, fără milă (magicienii nu au milă, magicienii primesc aplauze la scenă deschisă și torturează zâmbitori iepurii, transformându-le viața într-un calvar cu reflectoare), ca și cum ar fi fost vinovat de
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
sfânt între sfinți, și el și-a avut ceasul lui de slăbiciune, clipa de liniște... Dar, atunci, noi... noi, păcătoșii?!... Cocoșul cântă pentru fiecare din noi”, murmură Iorgu, grav. Încearcă să doarmă, să doarmă... Se răsucește sub plapumă ca un sfredel, dar nu poate. - Iartă-mă, Doamne, Dumnezeule, că nu-mi pot stăpâni gândurile. Trebuie să le risipesc... ”Tatăl nostru carele ești în Ceruri... Bucurăte, Fecioară, cea plină de har, Domnul este cu tine Binecuvântată ești între toate femeile, și Iisus rodul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
autorul cercetării a găsit câteva creuzete din lut (fragmentare și parțial întregite). Lipsa fragmentelor ceramice și numeroasele dovezi arheologice (cuptorul de redus minereu, lupele din fier, creuzetele din lut, un tipar din lut pentru turnat sfere, o lamă din fier-posibil sfredel, o bară de bronz-probabil de la un lingou și o cute - pl. XXXV) sugerează că L15 de la Dodești a servit ca atelier pentru prelucrarea metalelor (pl. XXIII). Bârnele carbonizate și urmele de foc de pe podeaua acestei case-atelier indică sfârșitul prin incendiere
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
utilizată la decorarea vaselor (Dodești), un pandantiv și o mărgică (Dodești). În vederea prelucrării lemnului, localnicii se foloseau de o gamă variată de unelte, printre care se numără topoarele (unele erau de luptă, utilizate ca arme, iar altele erau unelte), dăltițe, sfredele, ciocane, dornuri, cuie sau unelte speciale de lemnărit din siturile de la Dodești, Negrești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni. Comerțul ocupa un loc special în viața cotidiană a comunităților locale, prin intermediul său pătrundeau diferite mărfuri (produse de consum perisabile), unelte, obiecte de podoabă și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
E-hei, domnule Floyd, trebuie să se fi scurs mai bine de șaizeci de ani de când unchiul Ulrich, pur și simplu, mi-a parașutat, cu fundă, prin coșul șemineului, de ziua mea, primul meu gramofon. - Nu e vorba de gramofon. Sfredelul gramofonului roade vinilul ca șoarecele. N-aveți pick-up? - Englezul nu îi spune cumva "tape-recorder"?!... N-aș vrea ca nimeni să-și facă insomnii din chestiunea aceasta, dar noi deja aruncasem vreo trei, încă de pe vremea când dumneavoastră, ca să mă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și din curătoare. S-au tescuit și s-au dat cep a treia zi după ce au fiert și s-au suit în deal la cramă și s-au pus de a dreapta lui Stoian vierul, care iarăși va să vie cu sfredelul cel mare să cerce vinul și pelinul, a căror băutură nu va mai avea sfârșit. Și într-o ocă plină, domnul dătător de viață bețivilor, cărora ne mărturisim, că de-mpreună purcedem cu oca și cu paharul (? ) Așteptăm ieșirea părului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării lemnului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că persoanei respective i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și flori de cinci degete, o lingură la o cană. Se beau 4-5 căni pe zi. Oțet din sevă de mesteacăn, preparat astfel: primăvara, când seva se urcă În ramuri, se face o gaură adâncă de 3-4 cm, cu un sfredel, În trunchiul unui mesteacăn, se pune În gaură o țeavă, prin care va curge seva. Aceasta are un gust dulce, din care se face oțet. Se consumă 2-3 linguri Într-o cană cu apă, de 2-3 ori pe zi. Sucul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cazuri mai grave: Se afuma urechea bolnavului cu balegă de vacă sau de cal, cu cozi uscate de bostan, cu busuioc, semințe de cânepă, pulbere de pe corn de cerb (răsătură), cu rădăcini de iarbă mare, capsule de mac, mutătoare, orbalț, sfredelul pământului, smirnă, coji de usturoi. Legători cu balegă de vită, coaptă și amestecată cu tărâțe de grâu, Înfierbântată și stinse cu borș proaspăt, cu hoștină de stupi, cu pânză sau fuior de in muiat În albuș de ou, cu mâzgă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
roșie, cu "iarbă vie" plămădită În vin alb, cu buruiană flocoasă, cu buruieni de pelagră sau de roșeață, fierte În lapte dulce sau cu vin, cu frunze de nuc, mătreață de broaște, cu pelin, sunătoare, coajă de salcie, cu planta "sfredelul pământului", cu rădăcină de strigoaie și smântână, cu sudoarea (asudul) calului, cu șopârcărniță fiartă În vin alb, cu ștevie plămădită În vin roșu, cu talpa ursului sau umbra iepurelui. Spălători cu fiertură de urechea iepurelui fiartă cu lapte dulce, din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
manifestă prin dureri de cap, de coaste și În piept, furnicături În tot corpul, tremurături, zvâcnirea mușchilor. Băi cu buruieni de ceas rău, neagră, cu cățușnică, cu "cele șapte daturi", cu ferigă, stroh de fân, cu iov, cu plantele lipitură, sfredelul pământului și zburătoare, care se fierb și se pun În apa de baie. Pe alocuri, după baie, bolnavul este afumat cu "lemn trăsnit". AMORȚEALA CAPULUI Se manifestă cu dureri de cap, amorțeala pielii capului și Împăienjenirea ochilor. Cauzele: răceala puternică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Amestecuri pentru infuzii: cimbru de casă cu rădăcină de pătrunjel, cimbru de câmp cu zburătoare, mătase de porumb cu semințe de mac, mlădițe de tei (de la tulpina arborilor) cu sulfină albă, flori de tei, bojniță, ulm și zburătoare (fierte Împreună), sfredelul pământului și buruienile cele mari, captalanul și feriga, laba gâștii și flori de tei; ferigă, iarbă mare și miere. Se mai bea apă rece cu zahăr, apă cu miere de albine, lapte dulce nefiert sau se iau 5-6 boabe de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Am expus următoarele unelte: topor, țapină, clupă (măsură pentru lemnă. Urmează imagini cu etapele de lucru ale unui butoi precum și imagini cu etapele de lucru ale unui coș. În expoziție sunt prezentate diferite unelte folosite pentru prelucrarea lemnului: dălți, răzuitor, sfredele, cuțitoaie, compase de lemn, fireză, teslă, gărdinar, gealău, rindea, strung de lemn etc., precum și obiecte de lemn: linguri, ivăre, căuce, putinică, ladă de zestre etc. În expoziție am expus o instalație folosită pentru potcovitul cailor, achiziționată din Ghimeș Făget. Prezentarea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
după un bubos în oglindă imediat, ci mai tîrziu, căci altfel îi iei bubele. Nu e bine să mănînci în scăpatul soarelui, că faci bube la gură. Coaja de ou nu se aruncă în foc, că faci bube. Rumegătura de sfredel nu se pune pe foc, că-i rău de bube. Să nu dai cu mîna de pe pieptene pe la nas, căci faci bube la nările nasului. Să nu umbli cu pieptenele pe la gură, că faci bube. Se crede că copiii care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dacă nu faci așa, puii se răzlețesc de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu se întîmple, se lipește, se coase, se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii. Dacă vrei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeile sînt silite să muncească în sărbători: să coase, să lipească cu lut, bă rbații să dea borte cu sfredelul etc. Pentru aceasta ies puii din cloșcă urîți. Ca să nu se întîmple, se lipește, se coase, se dă borte cu sfredelul în prima zi de Crăciun. Să nu învălești focul cînd ai vreo găină cloșcă, căci mor puii. Dacă vrei să-ți scoată cloșca mai mulți cocoși printre pui, să ți-o așeze pe ouă un băiet în norocul lui; dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bucățică de fier, ca să nu se îmbol năvească, căci de fier fug toate relele și duhurile necurate. Duhurile necurate se sperie de fier. Și talajul le sperie, pentru că se gîndesc la rindea; fă ina de lemn (rumegușul) le amintește de sfredel; cusătura le pomenește de ac; iarba cosită le spune de coasă. (Gh.F.C.) Cînd auzi pentru prima dată trăsnind, să-ți lovești încet capul cu o bucată de fier și să zici: „Capul ca lucrul acesta.“ (Gh.F.C.) Fierul e lucru roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Fierul e lucru roșu, pentru că ruginește. (Gh.F.C.) Fierul e ca ochiul, pielea sau ouăle de rac. Numai fierul și racul, din negre, se fac roșii la foc. (Gh.F.C.) Lîngă copilul singur în casă se pun lucruri de fier, foarfece, clește, sfredel, daltă, cuțit, frigare sau cel puțin un ac. Puternicele [ielele] vin să schimbe copilul, să-l fure, să-i sugă inima, să-l pocească. (Gh.F.C.) La botez, în jurul copilului se presară în cerc cenușă, iar sub copil se pune fier
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
li se dă pește de mîncat. Nas Cînd te mănîncă nasul, ai să plîngi. Se zice că copila care-și vede vîrful nasului, măritîndu-se, va avea mulți copii. Cînd îți curge sînge din nas din patimă, fă o gaură cu sfredelul într-un lemn, lasă să curgă sîngele în ea și bate apoi un dop de lemn, că-ți trece curgerea. Cînd îți curge sînge din nas sau gură în Săptămîna Mare, ai să te îmbolnăvești. Cînd îți cură sîngele din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stea: și steaua ta multe vede și tace. Stea cu coadă roșie de se va vedea, război mare va fi. Stele mari cu coadă vestesc războaie, boli cumplite etc. O samă de stele poartă în popor numele de comoară, altele, sfredelul; cînd sfredelul va cădea drept în comoară, atunci aurul și 323 argintul se vor vărsa pe toată fața pămîntului și va fi Vremea de Apoi. Dacă dorește cineva ceva sara pe cînd e cerul plin de stele și într-acel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
steaua ta multe vede și tace. Stea cu coadă roșie de se va vedea, război mare va fi. Stele mari cu coadă vestesc războaie, boli cumplite etc. O samă de stele poartă în popor numele de comoară, altele, sfredelul; cînd sfredelul va cădea drept în comoară, atunci aurul și 323 argintul se vor vărsa pe toată fața pămîntului și va fi Vremea de Apoi. Dacă dorește cineva ceva sara pe cînd e cerul plin de stele și într-acel timp cade
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
patruzeci de zile la rînd scaicior - sticlete scîrbă - supărare, necaz, tristețe scîrci - leagăn scodoli (a) - a scobi scopi (a) - a scuipa; a scuti; a castra scuti (a) - a trece prin cuțit secară - mălură semincer - plantă pentru sămînță sfetitel - ierarh sfleder - sfredel sfoiegi (a) - a (se) strica sisiac - pătul de nuiele sitișcă - vas-strecurătoare pentru lapte sîmbră - asociere la muncile agricole sînger - arbust slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
slobozîtor - băț care fixează sulul războiului de țesut smînci (a) - a smuci solomîzdră - șopîrlă somnișor - plantă somnoroasă - plantă somoldoc - smoc; legătură de lînă sor - șoric sorb - vînt cu vîrtejuri spată - pieptene de urzit spăriete - boală din sperietură spelcă - agrafă spițălnic - sfredel spîrnel - semn; vîrtej sporiș - plantă spuză - cenușă cu jăratic spuzi (a) - a (se) umple de bube staroste - pețitor stălniță - ploșniță stîmpi (a) - a înceta stîrlice - stîrpit stîrlici - escară, pată pe corp străiuri - paie de culcuș strămătură - destrămătură; lînă vopsită strechea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un glas strigând aspru și răgușit: "Hocmane! Hocmane!"". Ducându-se în grabă la hocman și amenințând cu boicotarea lucrului, acesta îi ironizează, crezându-i lași. Spre a le demonstra că nu au de ce să se teamă, hocmanul "luă ciocanul și sfredelul [...], se apropie de stâncă și începu a bate. N-a dat însă a doua oară cu ciocanul: un întreg colț de stâncă se prăbuși și-l făcu pe bietul om chisăliță". Cei ce se tem sunt, se înțelege, cei înțelepți
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]