189 matches
-
de viață a iertării, cheie a vindecării și a armoniei cosmice: Spre seară, tolănit pe nisip,/ surâde,/ știind că orice vindecare/ e o lecție de viață/” Mihaela Oancea este fericita găsitoare a sufletului ce este mai mult decât geamăn, e siamez! În „Destine siameze”, „Ne-am întâlnit privirile/ dincolo de oglinda cea veche/ ce păstra amintiri/”, călătoria în timp ajunge la începuturi, pe la ,,carâmbul timpului”, „când soarele naviga în piroagă de jăratic”. Despre desăvârșire și spirite alese în „Ortoexistență” poeta ne spune
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
iertării, cheie a vindecării și a armoniei cosmice: Spre seară, tolănit pe nisip,/ surâde,/ știind că orice vindecare/ e o lecție de viață/” Mihaela Oancea este fericita găsitoare a sufletului ce este mai mult decât geamăn, e siamez! În „Destine siameze”, „Ne-am întâlnit privirile/ dincolo de oglinda cea veche/ ce păstra amintiri/”, călătoria în timp ajunge la începuturi, pe la ,,carâmbul timpului”, „când soarele naviga în piroagă de jăratic”. Despre desăvârșire și spirite alese în „Ortoexistență” poeta ne spune, „Cresc mereu păduri
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
În registrele de nașteri se înregistrează nașterea copilului născut viu și nașterea copilului născut mort. (5) Înregistrarea nașterii gemenilor se face prin întocmirea actului de naștere, separat, pentru fiecare copil. În același mod se procedează și în cazul nașterii gemenilor siamezi. Articolul 42 (1) Termenul pentru declararea nașterii copilului este de: a) 30 de zile de la data nașterii, pentru copilul născut viu și aflat în viață; ... b) 3 zile de la data nașterii, pentru copilul născut mort; ... c) 24 de
NORME METODOLOGICE din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280598]
-
flutură batiste din ținuturi calabreze nu e vorba de baliste, de landouri sau asceze operații de pareze, de corali sau ametiste n-am pus între paranteze curioșii să asiste nopțile când trec pe liste manierele obeze pentru gusturile mixte qui-pro-quo-uri siameze vin la bară să pledeze de pe fel și fel de piste scamatorii cu proteze, claunii cu fețe triste străduie-se să cloneze tremolouri de altiste câte bone fanteziste dorm cu simțurile treze dacă nu pot să capteze zborurile optimiste? cine
CAPRICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371148_a_372477]
-
mergem la culcare cu ochii pironiți î n calendar. ți-a apărut pe frunte, azi, un rid și-or mai veni pe chip, să-l întristeze. ni-i trupul tot mai slab și mai arid, vom fi doar două umbre siameze. Referință Bibliografică: ți-a apărut pe frunte, azi, un rid... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 679, Anul II, 09 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ŢI-A APĂRUT PE FRUNTE, AZI, UN RID... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345859_a_347188]
-
de eforturi mari pentru a nu te lăsa tras... A.M.G.: Și eu m-am întrebat de multe ori astfel de lucuri și mi-am răspuns... Ce legătură există între educație și cultură? Educația și arta sunt ca două surori siameze, unite prin toate organele vitale și a căror separare nu este posibilă, indiferent de cât a evoluat știința. Dacă sunt educată înțeleg cultura, o apreciez și caut să mă formez ca om după „canoanele”culturii, pot deveni creator de cultură
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]
-
și să fie cel mai devotat prieten, al omului! (Autorul) Operații reușite! Pe o stradă lăturalnică în apropierea Casei Albe, funcționa nu de multă vreme un adăpost pentru animale de companie. Înăuntru, câțiva câțeluși de rase diferite și două pisici siameze așteptau cuminți în cuștile lor, pe cei interesați să-i adopte. Lătratul vesel al cățelușilor atrăgea atenția trecătorilor dar nimeni nu bănuia că singurul lucrător din acest adăpost, veterinarul Bob Glue, era de fapt rusul Vadim Buzov, colonel în KGB
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
și alămuri - /pachebot și arcă târâtă prin deșertul de aer/vâslind cu coastele printr-o Atlantidă erotică și bănuită// În cădere mi s-a năruit alcătuirea/și umbra mi s-a încovoiat și mi s-a umilit...” sau în Poemele siameze (1983), unde picturalul dublează tot mai intens și mai eficient declarativul (orașul este „adormit sub o batistă de eter”, „o blană de pisică electrizată de bastoanele de ebonită ale vardiștilor”, noaptea „aruncă pumni de monezi în tonomatul orașului”, din forfotirea
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
și sarcasm) rezumă și temele poeziei. SCRIERI: Ninsoare electrică, București, 1979; 1,2,3 sau..., București, 1980; Aer cu diamante (în colaborare cu Mircea Cărtărescu, Florin Iaru și Ion Stratan), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Cruciada întreruptă, București, 1982; Poemele siameze, București, 1983; În așteptarea cometei, București, 1986; Rondul de noapte, București, 1987; Pornind de la un vers, București, 1990; Bătrânețile unui băiat cuminte, Constanța, 1994; Mickey Mouse e mort, București, 1994; Ioana care rupe poeme, București, 1996; Patinează sau crapă, București
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
în colaborare cu Bogdan O. Popescu), pref. Florin Iaru, București, 2001; Institutul de glasuri, îngr. Ștefania Coșovei, postfață Dan Cristea, București, 2002; Vânătoarea pe capete, București, 2002. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, „Ninsoarea electrică”, CL, 1980, 4; Valentin F. Mihăescu, „Poemele siameze”, LCF, 1983, 44; Poantă, Radiografii, II, 123-124; Mircea Mihăieș, „Poemele siameze”, O, 1984, 5; Tartler, Melopoetica, 178-181; Felea, Aspecte, III, 161-165; Grigurcu, Existența, 509-515; Munteanu, Jurnal, IV, 250-252; Micu, Limbaje, 117-120; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 174-179; Alex. Ștefănescu, Poetul specialist
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
Institutul de glasuri, îngr. Ștefania Coșovei, postfață Dan Cristea, București, 2002; Vânătoarea pe capete, București, 2002. Repere bibliografice: Liviu Antonesei, „Ninsoarea electrică”, CL, 1980, 4; Valentin F. Mihăescu, „Poemele siameze”, LCF, 1983, 44; Poantă, Radiografii, II, 123-124; Mircea Mihăieș, „Poemele siameze”, O, 1984, 5; Tartler, Melopoetica, 178-181; Felea, Aspecte, III, 161-165; Grigurcu, Existența, 509-515; Munteanu, Jurnal, IV, 250-252; Micu, Limbaje, 117-120; Scarlat, Ist. poeziei, IV, 174-179; Alex. Ștefănescu, Poetul specialist în poezie, RL, 1991, 10; Ulici, Prima verba, III, 74-76; Emil
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
la el, cu mâna întinsă, presimțind deja în palmă gâdilarea aripilor lui catifelate... Atunci mi-am dat seama ce nefiresc de mare era. M-am apropiat și nu mi-am putut stăpâni un strigăt: - Dar sunt doi! Sunt doi fluturi siamezi! Într-adevăr, cei doi fluturi păreau lipiți unul de celălalt. Iar trupurile lor erau însuflețite de palpitații febrile. Spre surprinderea mea, sfinxul acela dublu nu-mi dădea nici o atenție și nici nu încerca să scape. Înainte de a-l prinde, am
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aceleași comportamente, reacționează conform acelorași reflexe literare. Ambiguitatea și ambivalenta caracterizează legăturile dintre cei care pleacă și cei care rămân: primii revendică libertatea absolută de creație, ceilalți Împart același destin cu poporul sub totalitarism. Le Huu Khoa propune imaginea fraților siamezi separați printr-o operație chirurgicală, ducând la o reducere sensibilă a solidarității dintre scriitori. „Nu arareori poți auzi În timpul anchetei printre scriitorii exilați din Vietnamul de Sud că «literatura scriitorilor rămași În țară nu-i o [adevărată] literatura. (...) Iar cei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la unele dintre acestea, mai târziu devine redactor la ziarul „România” și la Agenția de știri Rador. A mai folosit pseudonimele Corado (în colaborare cu Radu Costăchescu), Tudor Nemțeanu și Tristan. Editorial, debutează în 1934 cu romanul Cei șapte frați siamezi, distins cu Premiul „I. E. Torouțiu” de Societatea Scriitorilor Români, în care va fi admis în aprilie 1935. Au urmat la scurt interval Eu, Tina și Adam (1935) și Femeia de la miezul nopții (1935, în colaborare cu Galia Faressova). Erau anunțate
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
trei mușchetari de Al. Dumas, Danton de Hermann Wendel și Maria Tereza de Karl Tschuppik. Alta - Contele de Monte Cristo de Al. Dumas - a rămas needitată. Așa cum prevăzuseră G. Călinescu și Eugen Jebeleanu, care recomandă tipărirea romanului Cei șapte frați siamezi, cartea va avea un mare succes de librărie, cât și numeroase întâmpinări critice favorabile. Nu au lipsit unele rezerve voalate și chiar observații negative. Orgolios, S. își va apăra lucrarea făcând publice, în 1935, un crez artistic contradictoriu, în care
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
ei, o casă de raport din strada Belvedere, cu locatari amintind mai curând de lumea lui Charles Dickens decât de cea a lui Honoré de Balzac, sugerează starea de extremă mizerie a unei întregi societăți. Formă elementară de subzistență, grupul „siamezilor” devine pe neobservate club de dezbatere a problemelor ce frământă tânăra generație. Năzuința spre o cuprindere largă e rezolvată de autor întrucâtva prea schematic, membrii grupului diferențiindu-se după locul de origine și mediul din care provin, după tipul de
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
etc. - , ca și din acelea ale prietenilor, protagonistul formulează un aspru rechizitoriu la adresa establishment-ului de după primul război mondial. Nutrind credința că pentru el și pentru congenerii săi țelul este deplina realizare intelectuală, Isaia Scurtu participă totuși, împreună cu „fratele său siamez” Jack Văraru, la disputele din sânul generației, prilej mai mult pentru autor de a satiriza caustic cele trei tabere în luptă - „antoniștii”, „spartachiștii” și „acționiștii”. Cum sub tușele grotești, caricaturale, se recunosc ușor protagoniștii adevărați, romanul e în această secvență
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
a satiriza caustic cele trei tabere în luptă - „antoniștii”, „spartachiștii” și „acționiștii”. Cum sub tușele grotești, caricaturale, se recunosc ușor protagoniștii adevărați, romanul e în această secvență unul „cu cheie”. Modalitatea e abandonată ulterior în favoarea înfățișării peripețiilor prin care trec „siamezii” în tentativa lor de a se integra sistemului social. Intenția prozatorului de a sugera o perspectivă cât se poate de sumbră e justificată epic numai în parte de compromisurile făcute de unii (bunăoară, de actrița Nina Bonciu și de sculptorița
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
comuniști și teroriști străini, consum de droguri, cu eroi de fapt divers, precum un mare ziarist cunoscut ca mare șantajist ori acela ce o iubește cu pasiune pe Maria Bașkirțeva, o celebritate defunctă de peste trei decenii. SCRIERI: Cei șapte frați siamezi, București, [1934]; Eu, Tina și Adam, București, [1935]; Femeia de la miezul nopții (în colaborare cu Galia Faressova), București, [1935]. Traduceri: Alexandre Dumas, Cei trei mușchetari, București, [1935]; Hermann Wendel, Danton, București, 1936 (în colaborare); Karl Tschuppik, Maria Tereza, București, [1939
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Dumas, Cei trei mușchetari, București, [1935]; Hermann Wendel, Danton, București, 1936 (în colaborare); Karl Tschuppik, Maria Tereza, București, [1939] (în colaborare cu I. Hanu). Repere bibliografice: G. Călinescu, Miscellanea. Scriitori noi, VR, 1933, 5; George Demetru Pan, „Cei șapte frați siamezi”, „Naționalul nou”, 1934, 164; C. Dan Pantazescu, „Cei șapte frați siamezi”, ȚA, 1934, 748; Nicolae Roșu, Idei dintr-un roman, „Azi”, 1935, 1; Papadima, Creatorii, 361-364; C.I.Ș. [C. I. Șiclovanu], De vorbă cu T. C. Stan, FCL, 1935, 1
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
în colaborare); Karl Tschuppik, Maria Tereza, București, [1939] (în colaborare cu I. Hanu). Repere bibliografice: G. Călinescu, Miscellanea. Scriitori noi, VR, 1933, 5; George Demetru Pan, „Cei șapte frați siamezi”, „Naționalul nou”, 1934, 164; C. Dan Pantazescu, „Cei șapte frați siamezi”, ȚA, 1934, 748; Nicolae Roșu, Idei dintr-un roman, „Azi”, 1935, 1; Papadima, Creatorii, 361-364; C.I.Ș. [C. I. Șiclovanu], De vorbă cu T. C. Stan, FCL, 1935, 1 233; N. Albu, „Cei șapte frați siamezi”, „Progres și cultură”, 1935
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Pantazescu, „Cei șapte frați siamezi”, ȚA, 1934, 748; Nicolae Roșu, Idei dintr-un roman, „Azi”, 1935, 1; Papadima, Creatorii, 361-364; C.I.Ș. [C. I. Șiclovanu], De vorbă cu T. C. Stan, FCL, 1935, 1 233; N. Albu, „Cei șapte frați siamezi”, „Progres și cultură”, 1935, 3; C. Panaitescu, „Eu, Tina și Adam”, FCL, 1935, 1 271; Nicolae Roșu, Doi romancieri: T. C. Stan și George Acsinteanu, CL, 1935, 3-5; C. Dan Pantazescu, „Eu, Tina și Adam”, ȚA, 1935, 826; N. S.
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
C. Panaitescu, „Eu, Tina și Adam”, FCL, 1935, 1 271; Nicolae Roșu, Doi romancieri: T. C. Stan și George Acsinteanu, CL, 1935, 3-5; C. Dan Pantazescu, „Eu, Tina și Adam”, ȚA, 1935, 826; N. S. [N. Steinhardt], „Cei șapte frați siamezi”, „Revista burgheză”, 1935, 4-5; Pericle Martinescu, „Eu, Tina și Adam”, „Reporter”, 1935, 70; N. Pătrașcu, Un scriitor al micii burghezii, „Reporter”, 1935, 71; AD. B., „Eu, Tina și Adam”, VR, 1935, 5-6; Victor Valeriu Martinescu, Galia Faressova, „Reporter”, 1935, 73-74
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
Peltz, București, 1975; Respirația ceasornicelor, Cluj-Napoca, 1975; Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi, cu ilustrații de Mărgărit Chelbea, Cluj-Napoca, 1979; Duminică la iarbă verde, Cluj-Napoca, 1985; Mersul pe jos, Cluj-Napoca, 1988; Dinastiada (în colaborare cu Virgil Tomuleț), Cluj-Napoca, 1990; Verișorii siamezi, Cluj-Napoca, 1994; Marele zid chinezesc german, Cluj-Napoca, 1995; Cufărul Pandorei, Cluj-Napoca, 1997; Transsiberianul de Fetești, Cluj-Napoca, 1997; Reproducerea la bufnițele împăiate, Cluj-Napoca, 1998; De serviciu în clepsidră, Cluj-Napoca, 1999; La pas cu deltaplanul, Cluj-Napoca, 1999; Lebăda mahmură, Cluj-Napoca, 2000; Privighetoarea
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
exprimări nu au destul conținut. Oare X și Y sunt cuplate ca doi tineri îndrăgostiți, sau ca un cuplu în vârstă care se plimbă pe plajă? Sunt ele înrudite ca frații, sau ca verii îndepărtați? Sunt ele conectate ca frații siamezi, sau ca verigile unui lanț? Dacă Y îl reflectă pe X, oare aceasta înseamnă că imaginile și cuvintele ne apar inversate ca într-o oglindă? Scopul nostru de acum înainte este acela de a evita un astfel de limbaj metaforic
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]