KorAP: Find »[drukola/base=sicilian & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...11 >

261 matches

Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687

5. Concluzii /265 Anexe /283 Bibliografie / 305 Résume / 325 Riassunto / 329 Cuvânt-înainte Binevenit pentru împătimiții de poezie, nu doar pentru specialiști, prezentul volum, croit în respectul canoanelor doctorale, prilejuiește o (re)întâlnire cu două nume de referință din cultura universală: sicilianul Salvatore Quasimodo și recanatezul Giacomo Leopardi. Promotor de marcă al ermetismului, nu doar virtuoz tălmăcitor din creația Eladei, primul își dezvăluie mai bine individualitatea confruntat cu congenerii și înaintașii lui, mai ales când este vorba de Leopardi, lângă care, asemenea

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-si proclama originalitatea. Plasarea în contextul istoric al fiecăruia dintre cei doi autori aflați în centrul cercetării de față lărgește sfera de investigație și în consecință interesul. Cu atat mai mult cu cât se insistă asupra modalității de raportare a sicilianului la filoanele contemporane sau precedente, modalitate directă ori mediata, fie că filtrul reprezentat de operă altor poeți a operat la nivel subliminal sau și dincolo de el. Profitabilă este și expunerea în paralel a considerațiilor metaliterare leopardiene și ale lui Quasimodo

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
publicat articole care să puncteze originalitatea noului creator. Recenziile tendențioase au afectat astfel de la bun început imaginea poetului, care, partial compromis, nu mai putea atrage atenția leopardiștilor. De la această regulă există, totuși, câteva excepții notabile.5 După cea din preajma debutului, sicilianul s-a confruntat cu încă două contestări mediatice: prima a vizat volumul sau de traduceri Poeți greci, acuzat de inexactitate filologica, iar cea de a doua a fost îndreptată împotriva faptului că a fost distins cu premiul Nobel (1959), încununare

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
și cele ale scriitorului romantic. Exegetul pornește de la originea romantico-decadentă a celor dintâi pentru a demonstra asemănarea dintre poetica lui Quasimodo și cea verista. Cu toate că nu dovedește în mod satisfăcător ipoteza avansată, lucrarea lui este importantă întrucât identifica în poezia sicilianului o seama de elemente romantice fiind, după știință noastră, cel dintâi care se referă la o posibilă relație între opera lui Quasimodo și romantism: Cât privește inspirația să literară [a lui Quasimodo], dacă i-am caută originile într-o tradiție

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
ar părea mai interesant să orientăm analiza către relația diacronica ce se stabilește [între Quasimodo] și secolul al XIX-lea marcat de Foscolo și Leopardi și către cea sincronica ce îl apropie de ermetici.9 Prin analiză detaliată a poeziei sicilianului, prezența cercetare își propune să identifice ascendentele acesteia în Canturile lui Giacomo Leopardi și să ofere o lectură a celei dintâi în lumina temelor, motivelor, imaginilor făurite de maestrul romantic. De asemenea, abordând diferitele fațete ale relației dintre poezia quasimodiană

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Ungaretti, fervent admirator al rimelor leopardiene, stabilea deja prin Bucuria naufragiaților (1916) și, mai tarziu, prin Sentimentul timpului (1933) coordonatele poeziei pure, sub auspiciile căreia cercetătorii i-au reunit pe ligurianul Eugenio Montale din Oase de sepie (1925) și pe sicilianul Quasimodo din primele două volume, Ape și pământuri (1930) și Oboi scufundat (1932).10 Datorită acestora, dar și mulțumită următoarelor două cărți: Erato și Apòllion, respectiv Poezii noi, poetul meridional avea să rămână în memoria colectivă că prima voce a

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
îndrumarea profesorului Francesco Satullo de la liceul A. Jăci din Messina, elevii ascultau versurile lui Ariosto și studiau operele celor mai cunoscuți autori din epoca Romantismului: Leopardi, Foscolo și Manzoni.12 Reverberațiile operei leopardiene au ajuns, direct sau indirect, la cunoștința sicilianului, care și-a format personalitatea artistică în medii unde opera recanatezului continuă să fie dezbătută, analizată, criticată sau lăudată. Prima parte a prezentei cercetări este dedicată impactului pe care proza și mai ales versurile compuse de autorul Infinitului, l-au

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
opera recanatezului continuă să fie dezbătută, analizată, criticată sau lăudată. Prima parte a prezentei cercetări este dedicată impactului pe care proza și mai ales versurile compuse de autorul Infinitului, l-au avut asupra lui Quasimodo, prin intermediul spațiilor culturale traversate de sicilian de-a lungul deselor mutări dintr-un oraș în altul. Se vor semnala revistele în paginile cărora au apărut articole despre Leopardi, reviste la care poetul ermetic avea acces sau cu care colabora; studiul va continua cu prezentarea unor poeți

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
opera lui Quasimodo, constituie premisa unei analize comparative între poetica leopardiană a cuvântului vag și cea quasimodiană a cuvântului reificat, aflată în a doua parte a lucrării. În același capitol vor fi scoase în evidență și alte lexeme împrumutate de sicilian de la maestru, acestea contribuind la constituirea unor nuclee tematice ce vor fi, la rândul lor, analizate în paralel. Tot aici se vor detalia contextele în care sunt utilizați termenii comuni cu mare frecvență de apariție (morte moarte, amore iubire, solitudine

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
înlănțuirea sintactica. O dată delimitate, motivele și temele din poezia lui Quasimodo vor fi comparate cu cele leopardiene pentru a vedea dacă ascendentă se verifică și pentru a punctă natură deviației. Demersul va pune în lumina rețeaua de influențe din opera sicilianului. Conform lui Harold Bloom, în cadrul unei tradiții literare sănătoase un poet tânăr care aspiră să fie inclus în rândurile canonului este stăpânit de anxietatea influenței, ce îi menține pe novici sub zodia predecesorilor și îi silește să identifice un mod

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
numai o serie de fapte diverse, un morman de manuscrise sau de opere aparținând unui gen literar sau altuia, ci este drumul unei limbi, ordonat, desi inconștient, catre înțelegerea propriilor posibilități în interiorul propriilor limite. O istorie: deci, o tradiție, adaugă sicilianul. Apelul de a asculta vocile trecutului înseamnă mai mult decat reanalizarea rațională a unor evenimente sau opere anterioare, continuă poetul, înseamnă a trăi instinctiv sentimentul de apartenență la acelasi pământ, care vorbește și prin vocea poeților: La noi și aiurea

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
pentru cercetarea de față și care va fi, prin urmare, reluat în capitolele următoare, trebuie reamintit studiul lui Pietro Mazzamuto, care îl plasează pe Quasimodo în contextul literaturii siciliene. Bazându-și demersul și pe componentă geografică, deloc indiferență în strofele sicilianului, exegetul menționează o seama de corespondențe cu unele creații veriste, folosindu-se pe de o parte de legătura dintre cele din urmă și poezia romantică și decadenta, iar pe de altă parte de relația dintre poezia romantică și cea a

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
cuceririle modernității și de disprețul sau față de ideea de destin glorios al omenirii, împinse înainte de progres.54 Fără a detalia aici argumentele lui Mazzamuto, trebuie subliniat faptul că studiul său izbutește să ancoreze opera lui Quasimodo, pornind de la un mediu sicilian, în contextul mai larg, al realismului și romantismului. 2.2. Modalități de receptare a operei leopardiene la începutul secolului al XX-lea Leopardismul, deosebit de prezent pe scena culturii italiene de la începutul secolului XX, nu s-a manifestat, firește, în mod

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
tendințe mai cu seamă cele semnate de Mario Fubini.67 În perioada imediat următoare s-au făcut auzite opiniile lui Francesco Floră, exeget prolific, care avea să îi dedice și lui Salvatore Quasimodo o analiză detaliată, în care declara primatul sicilianului în reînnoirea vocabularului poeziei italiene. Același semnează o cercetare despre versurile recanatezului în care accentuează importantă termenului izolat; afirmă aici că cea mai profundă poveste a unui suflet este cea a cuvântului leopardian, care ne ofera măsură originalității sale în comparație cu

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
ai veacului trecut, pe când tânărul Salvatore frecvență școală primară, gimnaziul și liceul, Giovanni Pascoli, dar și Gabriele D'Annunzio constituiau, pe tot cuprinsul peninsulei, modelele supreme ale literaturii italiene. Ajunseseră să domine și viața literară messineză, centru cultural în care sicilianul a petrecut anii de liceu, în care a legat primele amiciții literare și culturale durabile și în care și-a definit primele trăsături ale condeiului. La Messina, la un deceniu după ce Pascoli fusese profesor aici, Quasimòdo (deoarece aceasta este pronunția

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
urmare au văzut lumina tiparului abia postum, în anul 1981, cu titlul Săruta pragul casei tale.73 Prin intermediul lui Pascoli, aici și în scrierile următoare se aude ecoul glasului lui Leopardi. Niva Lorenzini afirmă referitor la operă de maturitate a sicilianului că tocmai pe filiera Leopardi Pascoli, ambii poeți ai fiorului, ai neliniștii și ai căutării, Quasimodo ar fi preluat motivul rătăcirii neîncetate și al necontenitei dorințe de stabilitate și siguranța, pe care le-a transpus în personajul nomadului ce căuta

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
accente sporadice, care nu justifică o apropiere reală a liricii sau gândirii lui D'Annunzio de Leopardi și care nu au nimic în comun cu soliditatea consonantelor pascoliano-leopardiene. D'Annunzio și-a pus amprenta asupra celor dintâi versuri scrise de sicilian. Influența lui se regăsește în rafinamentul grupurilor nominale: harfa nomadului, pernă de verbina, în unele procedee arhaizante precum scindarea prepoziției articulate: ne la seră, șu la cima și în prețiozitatea referenților, fie că este vorba despre pietre: giada-jad, ametista-ametist, agata-agată

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
noastre poetice (...). Poetica după care ne-am ghidat se orientează spre valoarea "cantitativa" a cuvântului absolut și a sentimentului transmis de aceasta. Efortul nostru de a plăsmui cuvântul s-a aflat în antiteza cu cel al lui D'Annunzio afirmă sicilianul, convins că profunzimea verbului sau o depășește pe cea a poetului amintit.81 Stângăciile stilistice și preluările uneori insuficient filtrate prezente în volumul de tinerețe amintit nu ii reduc acestuia valoarea de autobiografie ideală, în care e evidență lipsa de

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
Florența a absorbit influență încă vie a revistei 'La Voce' și i-a cunoscut pe solarieni. O privire mai atentă asupra acestor publicații este necesară pentru a înțelege climatului cultural din cele două orașe ce l-au găzduit pe literatul sicilian: Romă și Florența. 2.3. Giacomo Leopardi și revistele literare: 'La Voce', 'La Ronda', 'Solăria', 'Circoli', 'Campo di Marte' 2.3.1. 'La Voce' (1908-1916) Fondată în anul 1908 de Giuseppe Prezzolini, revista 'La Voce' reflectă concepțiile neoidealiste ale directorului

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
constituit baza traducerilor sale din clasici, reunite mai târziu în volumul Poeți greci, a căror ascendentă în traducerile lui Leopardi a fost dezvăluită de Gregory Hays în articolul Intertextualitate în Poeți greci de Quasimodo.111 Deși se presupune că apropierea sicilianului de operă leopardiană din anii de liceu a fost aprofundata în perioada română, când el ar fi recitit versurile predecesorului, nu s-au găsit până în prezent documente care să plaseze această relectura la Romă fără umbră de îndoială. Totuși, anticipând

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
literar. Prezentat în 1929 intelectualității florentine de către scriitorul Elio Vittorini, poetul din Modica a găsit un prieten în Eugenio Montale, asiduu colaborator al 'Solăriei' și director al prestigioasei instituții culturale Cabinetul științific și literar Gian Pietro Vieusseux. În paginile ei sicilianul a publicat o seama de versuri (de exemplu Pământului meu, 'Solăria', VI/ 1931). Tot aici Salvatore Pugliatti a scris prima recenzie a poeziei Vânt la Tìndari ('Solăria', I/ 1932). În edițiile solariene Quasimodo și-a tipărit în 1930 primul volum

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
prilejuite de scrisoarea unui cititor dovadă a interesului pe care nu doar intelectualitatea, ci și publicul mai larg i-l acordau lui Leopardi a găsit spațiu de manifestare în paginile publicației ' Tempo', în articolul intitulat Leopardi astăzi mâine scris de sicilian. Jurnalistul Quasimodo citează aici lungi fragmente din scrisoarea unui tânăr corespondent torinez care consideră că noii critici nu se aplecau suficient de frecvent asupra operei recanatezului. Cititorul afirmă: Sunt foarte tânăr și pot încheia spunând că niciun alt poet nu

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
lumea literară să înceapă să îl considere liderul școlii ermetice, poetul sicilian și-a rafinat propria artă a verbului, inspirată din meșteșugul antecesorului romantic.135 Comunitatea criticilor și literaților contemporani cu Salvatore Quasimodo nu s-a îndoit nicio clipă că sicilianul studiase cu atenție toate volumele lui Ungaretti. Cadențele celui din urmă se pot identifica îndeosebi în versurile primelor două volume publicate de poetul din Modica, mai cu seamă în Oboi scufundat. Dată fiind faima lui Giuseppe Ungaretti, pare firească opoziția

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
lui Giuseppe Ungaretti, pare firească opoziția constantă, în general plină de deferenta față de acesta, practicată de celelalte nume mari ale literaturii din prima jumătate a secolului trecut: de Eugenio Montale, genovez ajuns în sfera florentina, dar și de Salvatore Quasimodo, sicilian călător prin peninsula. Tonul utilizat de Quasimodo și de prietenii și susținătorii săi în referirile la Ungaretti din paginile revistelor sau din corespondență epistolara avea să degenereze în accente polemice numai după publicarea volumului Oboi scufundat, atacat de poetul Bucuriei

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
mediul literar italian nu a neglijat să apropie versurile quasimodiene de cele ungarettiene, demers, ce-i drept, nedorit de niciunul dintre autori. Într-o scrisoare adresată lui Quasimodo în 2 ianuarie 1931, Eugenio Montale observa consonante între unele fragmente ale sicilianului și altele din volumul ungarettian Portul înmormântat; iată de ce își sfătuia corespondentul, care la acea vreme îi era încă prieten, să aleagă cu atenție poeziile publicate în reviste și să se ferească de strofe care ar putea stârni dubii privind

Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]