334 matches
-
situații de stres"". Cu moderație, lenea are și efect terapeutic. Creierul este degrevat de sarcina grea de-a coordona motoriu cele 639 de grupe musculare ale omului, de-a ține în echilibru cele peste 300 de articulații, și în pacea siestei - probabil - găsește loc pentru aptul rol de-a gândi. Biserica creștină a stabilit șapte păcate capitale: mândria, desfrânarea, lăcomia, iubirea de arginți, invidia (pizma), mânia și lenea (trândăvia).
Lene () [Corola-website/Science/319817_a_321146]
-
vorbește despre sine la persoana a treia, folosind formularea ""divinul Dalí"" sau pur și simplu ""divinul"". Explică în mod savant cum mănâncă în fiecare dimineață jambon cu dulceață de trandafiri, cum înoată în fiecare zi douăzeci de minute, face o siestă de șapte minute, dar mărtrurisește că frica de moarte nu îl părăsește niciodată. Susține că această spaimă este, împreună cu libido-ul, motorul creației lui. Până în ultima perioadă a vieții lui, Dalí a continuat să alimenteze până la extrem faima sa de
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
muzică hotărât. Primele noțiuni muzicale le am de la tata, care cu o răbdare fără margini, zilnic, mă aducea în fața pianului, și-mi explica claviatura. Așa am cunoscut sunetele și distanțele (intervalele). Mai aveam o curiozitate: nu puteam să-mi fac siesta după-amiazăfără cântec de fluier și iată pe bietul tata, profesorul ocupat, care trebuia să-și ocupe din timpul său prețios și să-mi cânte din fluier, lucru care îl făcea foarte frumușel. Primele mele lecțiuni regulate le luai cu mama
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
târziu, le voi repera Și reorganiza În liniștea Unei după-amiezi meritate. Dar nu am avut timp De atâta confort neuronal Deoarece pleiada Înrâurită De truisme și evenimente Suburban convingătoare A luat locul ce speram să-l ocupe Mai târziu o siesta burduhănoasă. M-am Împăturit fără să vreau În verva colocvială ce mă-mbrâncea la fiecare colț de stradă, În magazine, În privirile lor, până și-n dialogul din tăcerea ta. Mă sufocam Încet și cu migala, În intemperia aceasta trivială
Editura Destine Literare by Ioana Gherman () [Corola-journal/Science/76_a_315]
-
este o altă temă abordată de pictor, realizând lucrări de mici dimensiuni în care personajele sunt plasate în mijlocul peisajului căpătând prospețime datorită libertății pensulației și luminozității culorilor. Exemple pot fi: „Hora la Aninoasa”, „Glume de peste Olt”, „În grădina pictorului”, sau „Siestă în grădină”. Datorită faptului că gravura autohtonă era la început, Aman abordează și această secție artistică și învață tehnicile reușind lucrări deosebite în acvaforte („Autoportret”, „Țăran cu căciula în mână”). Artistul are un merit deosebit și în învățământ deoarece înființează
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
începerea ploilor va fi prea târziu, așa că găsesc scândurile crăpate și le dreg. — De-asta nu te place lumea pe-aici. La amiază, toți ceilalți își găsesc câte-un locșor la umbră. Dacă aș lucra pe lângă ei, le-aș tulbura siesta. Aici, sus, nu deranjez pe nimeni. — Minți. Pariez că te-ai cocoțat acolo ca să studiezi topografia locurilor. — Îți stă în fire, Stăpâne Nohachiro, să gândești așa. Dar dacă un om nu cunoaște locurile, când se ivește o primejdie, nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Andreea Deciu Siesta: ce cuvînt arhaic! Somnul de amiază, după un prînz copios care îți moaie fiecare fibră a corpului, toropindu-te pînă ce abia mai ai răgazul, cu ochii pe jumătate închiși, să găsești un locșor moale pe care să te prăbușești
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
imagine a fost cea a domnului Bălăceanu-Stolnici, plimbîndu-se cu mîinile la spate printre culturali și obiecte de anticariat, cu aerul amuzat al unui om care a văzut multe... Impuls Cer acoperit. Vînt cu semințe de arțar și praf. Pustietate de siestă duminicală printre blocuri. Așezat pe o bordură, un copil de vreo 3-4 ani urla. M-am apropiat să aflu ce-l supără. "Ți-e foame?" l-am întrebat încercînd să-l mîngîi. S-a ferit de mîna mea și a
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
reprimit cu oarecare neîncredere, dar teza sa „Clădiri Americane: Ascunse În plină lumină“ a fost Întîmpinată cu răceală. Rămăsese din preriplul său european cu o slăbiciune pentru contrastele puternice Între lumină și umbră, ca pe malurile mării și cu obiceiul siestei de după-amiază, dar nu resimțea nici un pic din euforia pe care sperase să o aducă studiilor sale. Nimănui nu-i păsa de „arhitectura necartografiată“ pe care o propunea. În cele din urmă, a părăsit iar școala și, pentru a se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
făcuse un semn de admirație. Jacopo intrase În casă, nu vrusese să mănânce, nici să povestească nimic. Se ghemuise pe terasă și Începuse să cânte la trompetă, ca și cum i-ar fi pus surdină, suflând Încet ca să nu tulbure liniștea acelei sieste. Tatăl său ieșise după el și fără răutate, cu calmul cuiva care cunoaște legile vieții, Îi spusese: „Cam peste o lună, dacă totul merge cum trebuie, ne Întoarcem acasă. Nici să nu te gândești c-o să mai cânți la trompetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
se urce, Îi făcuse semne foarte ample să nu-i contamineze aerul. Domnișoara Rong era pe scaunul din față, studiind un ghid de expresii englezești. Moff se urcase și el În autocar și se Întinsese În spate pentru o mică siestă. Heidi se urcase și se curățase pe mâini cu soluție, apoi udase un șervețel cu dezinfectant și ștersese și brațul scaunului și bara din față de care te ții. Marlena și Esmé se străduiau să folosească latrina cu gaura ei riscantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și cu care să se alerge. Mama i-a spus că poate din pricină că nu-i dăduse suficientă mîncare, dar ea nu știa că prea multă mîncare i-ar fi îngreunat zborul, iar aripile i-ar fi crescut mai greu în siestele prelungite. Pasărea cu aripi și vie de pe balcon se uita cu ochi clipitori la Cornel și Cornel se uita la pasăre. Mîna lui Cornel a zvîcnit s-o apuce, dar pasărea uite c-a fost mai rapidă și Cornel n-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
toată ziua. Crezi? Să mor eu. Nu i-a luat prea mult să se gîndească. Bine. Cînd plecăm? Acum. Acum? Acum. Păi, nu-s pregătit. De-abia m-am trezit. Trebuie să mănînc, mi-e foame, apoi să-mi fac siesta, alea-alea. N-avem timp de pierdut. Acum e momentul, cînd lumea se pregătește de culcare. Așa cîștigăm timp, iar cînd au să descopere, are să fie deja prea tîrziu. Marcu i-a promis ceva de mîncare. Avea de gînd să
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
ia măsuri pentru aplicarea regulamentului. [29 august 1876] SCAUNE DINAINTEA TROTUARULUI Nu e cu putință ca să treacă cineva pe trotuar, mai cu samă însă sâmbăta, căci e împiedecat de scaunele pe care jidovii le scot afară spre a-și ține siesta. Aceasta se întîmplă pe strada Universității, strada de Sus, acea a Băncei ș. a. ș. a. Semnalăm faptul locului competent și cerem a se lua măsuri, spre a nu se mai îngădui cât de puțin prin scoaterea scaunelor pe trotuare impiedecarea circulațiunei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unora le vine mai ușor să ia de-a gata este simplu stau la pândă devin prădători literari se reped atunci când simt o poezie bună o înșfacă o gâtuie o traumatizează versurile torturate satură temporar prădătorii sunt încântați își fac siesta râgâie se bat cu amândouă mâinile pe burtă peste o vreme li se face foame din nou așa că reîncălzesc versurile le scoală din morți ca să danseze în jurul lor ca niște cadavre legate cu sfori se bucură bat din palme pretind
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
te împotrivești legi orele faci un nod strâns le păstrezi în inimă captive acum suntem veșnici (îmi spui) numai atunci simt cum tresaltă timpul împreună cu tine iar secundele se răzvrătesc sub piele în așteptarea unui sărut infinit 21 mai 2011 Siestă soarele curgea pe zidurile caselor lumea întreagă își făcea siesta respirația întretăiată a vântului sfâșiat de anemie se înșuruba în mine fără vlagă la o masă sub un umbrar strâmb doi bătrâni rămăseseră prinși în șah etern semănau cu două
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
în inimă captive acum suntem veșnici (îmi spui) numai atunci simt cum tresaltă timpul împreună cu tine iar secundele se răzvrătesc sub piele în așteptarea unui sărut infinit 21 mai 2011 Siestă soarele curgea pe zidurile caselor lumea întreagă își făcea siesta respirația întretăiată a vântului sfâșiat de anemie se înșuruba în mine fără vlagă la o masă sub un umbrar strâmb doi bătrâni rămăseseră prinși în șah etern semănau cu două statui înălbite de timp doar cefele bronzate răbufneau din gulerele
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
era menajera căminului; ușa sufrageriei lor stătute era tot timpul deschisă - iar mirosul de la bucătărie acoperea toate celelalte mirosuri ale casei - unde eu, aflat la postul meu într-un balansoar de răchită câte două ore în fiecare seară, le contemplam siesta, stâlpii pătrați de nuc, mileurile de dantelă scrobită scăpată de sub control, obiectele de sticlă inspirate parcă de ochii de insectă, detaliile circumvolute ale ferigii ce părea să aibă un gât de vioară subțire dar și frunze înfoiate, picturile cu fructe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
neputință , într-o spaniolă străveche, bisericească, și își arată prin zdrențele fâlfâinde cioturile și bubele. Cărăușii cu lungile lor sfori de cânepă, pe care le înfășoară în jurul frunții pentru a menține greutățile pe spinare, stau întinși în gunoi la ora siestei și își dăruiesc aceeași neglijare de care au parte morții. Și asta nu face decât să accentueze cât de deschis se primește moartea pretutindeni, în frumusețea acestui loc, și cum e acceptat faptul că fiecare poate avea parte de brutalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Toate orașele din sud sunt orașe ce picotesc pe timpul verii, iar în timpul zilei această moțăială mă îngreunează și mă golește de culoare. Ca să mă trezesc după amiaza, trebuia să beau cafea și să fumez trabuc și când îmi reveneam după siestă era deja seară. Iei cina și este o noapte molatecă și lipsită de nerv, verzuie, cu lămpi liniștite care devin incandescende de-a lungul străzii și care zgârie pulsând adâncul profund al nopții. E din nou vremea să te culci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mie de ani, parcă se scria, se rescria, cu alt alfabet, istoria Evului Mediu, cu care eram acum contemporani. În una din acele după-amiezi, la o oră sau două după ceasul prânzului, când sosii acasă, domnul Pavel, care-și făcuse siesta, bătu la ușa apartamentului meu, era înveselit, - părea numai, în realitate era trist, o nostalgie stârnea țărmurile ființei lui. Spuse: - Ia ghiciți de la cine am scrisoare. Să v-o citesc, aveți complimente. Ghiciți! - și mă pofti la o cafea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
comunicare, în Munții Stâncoși. Eram cazat într-un hotel format din bungalow-uri, fiecare dintre ele având două camere. Peretele despărțitor era subțire, iar în camera vecină locuia unul dintre prietenii și colegii mei. Într-o zi, după masă, făcându-mi siesta, nu apucasem încă să adorm, când l-am auzit întorcându-se în cameră. Atunci a început să facă ceva care părea să fie un step. Am înțeles că el nu știa că eram în cameră, dar comportamentul său îl influența
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
respect pentru cele ce i le dăruiesc. Cocoșul, un porumbac infatuat, își poartă consoartele prin desișuri în orele fierbinți ale miezului de zi, le cheamă la festinul oferit de stăpân, cântă cu ardoare pentru a stimula hrana și a ușura siesta celor două nedespărțite tovarășe ale sale. Își găsește, totuși, timp și pentru a dialoga cu poetul. Amicul meu mi-a mărturisit că, în scurtele momente de repaus pe care și le acordă, stă de vorbă cu cele trei galinacee. Cocoșul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ore întregi în conversații cu grădinarul. Mă duc în vizită la câteva persoane sărmane din sat, aproape în fiecare zi, doar pentru că îmi face plăcere. Și vine prânzul; după prânz, cafeaua pe terasă, cititul ziarelor și al scrisorilor. Îmi fac siesta timp de o oră, de la 3 la 4 scriu scrisori, citesc și scriu pentru mine între 4 și 5.30. Ceaiul în sufragerie cu toată lumea, soț, copil și musafiri, dacă se întâmplă. Mă duc apoi să călăresc de la 6 la
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
de pe ambele maluri, atunci când voiau să-și ia în liniște gustarea binemeritată, obișnuiau să se refugieze pe micuța insulă fără nume de pe cursul binecuvântat al Fluviului Albastru, granița naturală între cele două țări frățești. Și, eventual, să-și facă și siesta evident tot binemeritată nederanjați de superiori. Dar în ziua nefericită, s-a nimerit ca și grănicerii din Republica Soră Vandana de Sud, cât și grănicerii din Republica Soră Vandana de Nord să muște exact în același timp din delicioasele sandviciuri
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]