131 matches
-
uniformitate rigid] avanseaz] o alt] versiune a acuzației de formalism. Ei susțin c] filosoful identific] principii etice, dar c] ele sunt „prea abstracte” pentru a ghida acțiunea, deci teoria nu are finalitate practic]. Principiile datoriei formulate de Kant sunt cu sigurant] abstracte și el nu ofer] un set detaliat de instrucțiuni pentru aplicarea lor. Nu exist] un algoritm moral de genul celui propus de c]tre utilitariști și valabil în condițiile în care am dispune de suficiente informații privind toate opțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un r]spuns și nu o surs] a valorii morale. El este compatibil cu acțiunile f]cute din înclinație și care aduc, deci satisfacție. Dintr-un punct de vedere aparent, conflictul dintre datorie și înclinație este doar epistemologic; știm cu sigurant] c] action]m din datorie doar dac] lipsește înclinația. Din alte puncte de vedere, problema este mai profund] și conduce la acuzația mai grav] c] etică kantian] nu ofer] o explicație pntru acțiunile incorecte din punct de vedere moral. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cale ce conduce înspre binele colectiv) e aproape sigur faptul c] nimeni nu a descoperit pan] acum acele condiții în care un grup de persoane egoiste, lipsite de orice constrângeri, ar putea s] se bucure de binele colectiv. Cu sigurant], nici condiția cea mai promit]toare - posibilă existent] a unei piețe perfect concurențiale, dup] cum o definesc economiștii neoclasici - nu ar fi capabil] s] asigure realizarea binelui colectiv nici m]car în economie. Puțin plauzibile sunt și premisele egoismului etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
enumerate mai sus. În primul rând, aceast] teorie nu afirm] c] unele principii sunt mai fundamentale decât altele. În al doilea rând, ea nu sugereaz] faptul c] ar exista un anume grad de coerent] în lista de principii oferite. Cu sigurant], teoria aceasta este o contribuție la filosofia moral], dar ea nu reprezint] o teorie moral] în sensul clasic; aceast] teorie susține c] în etic] totul este în dezordine și nu mai exist] loc pentru o teorie moral], ceea ce ar însemna
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un sclav fugar din sudul Americii, iar proprietarul m] întreab] dac] știu încotro a luat-o sclavul s]u? Un astfel de caz ar sugera faptul c] unul dintre principiile mele trebuie s] fie respins. Ins] acest lucru este cu sigurant] greșit. Principiile pot face fâț] conflictelor de acest fel, chiar dac] unul dintre ele trebuie s] cedeze (nu este bine s] spun adev]rul în aceast] situație). Prin noțiunea să de datorie prima facie, Ross arăt] ce principii se adapteaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice altceva. S] presupunem c] grijă agentului este de a salva vieți și c], în anumite circumstanțe neprielnice, apar dou] opțiuni: una ofer] o probabilitate de 50% în acțiunea salv]rii a o șut] de vieți, iar cealalt] ofer] o sigurant] de 40%. Toate celelalte fiind egale - ceea ce se întâmpl] foarte rar - aceast] abordare va favoriza prima opțiune. Acum avem o perspectiv] mai bun] a celor afirmate de consecințialism, si anume c] modul corect prin care un agent trebuie s] r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea sau nu una dintre st]rile respective. Confruntat fiind cu o valoare cum ar fi aceea a respectului sau a loialit]ții, voi ști întotdeauna dac] o opțiune dat] va aparține sferei uneia dintre cele dou] valori. Premisa de sigurant] se poate aplica, în general, unor asemenea exemple, dar exist] și excepții. Această înseamn] c], prin abordarea doar a câtorva st]ri de valoare, strategia nonconsecințialist] nu va fi bine definit] întotdeauna. S] lu]m, de exemplu, o stare cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparține teoria drepturilor este atacat și de stânga și de dreapta, și din interiorul și din afara democrațiilor liberale. Împotriva unor asemenea opoziții se poate spune c] o încercare de a formula o list] limitat] a libert]ților politice clasice cu sigurant] va fi criticat] de c]tre mișc]ri politice puternice având obiective potențial totalitariste. Pentru evaluarea acestei opoziții este ins] important s] nu uit]m c] noțiunea de drepturi universale furnizeaz] un cadru moral pentru norme, oricare ar fi regimul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r] a li se acordă șansă de a fi împlinite. Uneori, suferință puternic] și mortalitatea timpurie pot fi înfruntate cu demnitate. Poate fi subliniat] semnificația moral] a s]r]ciei extreme prin invocarea ideii de drepturi ale omului? Exist] cu sigurant] multe persoane preocupate de s]r]cia mondial] care doresc s] își exprime propria poziție în termenii dreptului la subzistent], la asigurarea nevoilor de bâz], ai dreptului la viat] (însemnând nu doar dreptul de a nu fi atacați, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adic] ființe capabile de raționare, implicare social], reciprocitate moral] și conștiente de ele însele. Anumiți filosofi contemporani au argumentat c] animalele neumane (unele) au aceleași drepturi morale primare că și persoanele umane. Fie c] au sau nu dreptate, este cu sigurant] adev]rât c] orice statut moral superior acordat membrilor propriei specii trebuie justificat prin intermediul unor diferențe morale semnificative între oameni și alte viet]ți. A considera c] specia în sine ofer] o justificare pentru un statut moral superior este arbitrar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] dezbat] său s]-si justifice decizia și nici nu trebuie s] apeleze la principiile morale imparțiale. De fapt, încercarea de a justifica acțiunea în acest fel ar fi total nepotrivit]. Faptul c] era vorba despre soția sa este, cu sigurant], o explicație care nu las] loc comentariilor. Dar, de obicei, este implicat ceva mult mai ambițios aici [în afirmația cuiva c] acțiunea să este justificat]], si anume ideea potrivit c]reia principiile morale îi pot legitimă preferință, ajungându-se astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul actualei generații. Într-o asemenea lume, majoritatea negrilor și femeilor din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial ar exista cu sigurant], iar argumentul este acela c] ei ar trebui s] fie cei mai calificați pentru locurile și pozițiile pe care le primesc în lumea actual] datorit] tratamentului preferențial. Din p]câte, acest lucru nu va fi suficient. În lumea alternativ] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prea îngust] asupra lor, indentificându-le cu acumularea de profit și tragem, apoi, concluzii lipsite de etic]. De exemplu, accentul inacceptabil de limitat pus pe „drepturile acționarilor” a fost folosit pentru a ap]ra unele dintre cele mai distructive și, cu sigurant], neproductive „prelu]ri ostile” de c]tre marile corporații în ultimii ani. Nu neg]m astfel drepturile acționarilor la recuperarea profitului și nici responsabilit]țile „fiduciare” ale managerilor unei companii. Ceea ce susținem aici este c] aceste drepturi și responsabilit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
produsului? Ce restricții ar trebui impuse în cazul produc]torilor care vând și distribuie produse periculoase precum țig]ri și arme de foc - chiar dac] cererea pentru acestea este mare? Poate fi produc]torul f]cut responsabil pentru ceea ce cu sigurant] va fi un risc pentru consumator? Într-adev]r, se pune din ce in ce mai des întrebarea dac] și în ce m]sur] trebuie s] avertiz]m consumatorul pentru a compensa tendința c]tre iresponsabilitate din partea acestuia și a corporațiilor. Inteligență și responsabilitatea consumatorului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate p]rea c] au r]mas foarte puține elemente cu care s] fie comparat], altele în afar] de viață casnic]. Ideea c] morală tradițional] se refer] doar la planul familial sau poate amical este una foarte puternic], dar, cu sigurant], neverosimil]. Exist] multe probleme serioase neexplorate aici, dar nu vom vorbi despre ele în acest punct, ci vom continua cu presupunerea câtorva contraste intuitive dintre politic și evidentul apolitic. Așa cum se știe, exist] multe controverse legate de interpretarea ideilor lui
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralei rolurilor. Viața nim]nui nu este eclipsat] de rolul altcuiva și se pare c] nu exist] nici o garanție asupra faptului c] imperativele diferitelor roluri trebuie s] fie în armonie. Un conflict serios între cererile rolurilor semnificative va necesita cu sigurant] o rezolvare în termeni care transcend recurgerea la morală rolurilor. Dac] morală că rol este tot ceea ce înseamn] moral], atunci soluția va fi obținut] prin considerații nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriv], orice duce la rezolvarea problemei în mod rațional
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se poate de îndoielnic]. Una dintre cele mai plauzibile c]i spre legitimarea aplic]rii violenței de c]tre stat este cea a „analogiei domestice” a dreptului individului la legitim] ap]rare. Dar concluzia ar putea fi mai slab]; cu sigurant], agenții statali au dreptul s] foloseasc] său s] autorizeze violență atunci cand individul nu are nici o putere s] fac] acest lucru. Thomas Nagel exemplific] riguros acest aspect când se refer] la impozitare și recrutarea pentru serviciul militar. Iat] ce spune el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
corecți pentru a fura. Este, de asemenea, mai bine ca cet]tenii s] nu fie judec]torii propriilor cazuri în aceste chestiuni, mai ales acolo unde poate fi invocat] violență. Conceptele de corectitudine, dreptate și bine, evocate aici, sunt cu sigurant] aceleași care opereaz] și în contextul familal sau în altele mai intime. Ceea ce afirm] Nagel despre imposibilitatea analiz]rii unui sistem de taxare că reprezentare a cumul]rii unui num]r mare de acte individuale care satisfac cerințele de moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
remarc]. Contrar exemplului pe care tocmai l-am dat, s] presupunem c] resimt dorința de a nu fi niciodat] aproape de un p]ianjen pentru c] ajung s] cred, în mod fals, c] p]ianjenii eman] un miros nepl]cut. Cu sigurant] am spune, în mod obișnuit, c] am „o dorinț] irațional]”. Oricum, motivul pentru care am spune acest lucru nu este în contradicție cu ideile enunțate pan] acum, pentru c] dorința mea de a nu fi niciodat] aproape de un p]ianjen
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-i ajut]m pe cei care au nevoie, ne exprim]m dorința că oamenii s]-i ajute pe cei care au nevoie; este ca și cum am strigă: „Ură pentru cei care-i ajut] pe cei care au nevoie!”. Antirealismul este, cu sigurant], o opțiune care trebuie luat] în considerare. Dar pan] la urm] mi se pare c] este o opțiune neatr]g]toare. Antirealiștii au o explicație perfect] pentru caracterul practic al judec]ții morale. Dar presupunerea lor, potrivit c]reia adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credem c] este adev]rât. Și se pare c] nici un surogat antirealist nu reușește s] explice aceast] aparent]. De exemplu, este absolut în zadar s] presupunem c] examin]m problemă dac] avem într-adev]r dorințele pe care le avem. Cu sigurant], nu este așa greu s] r]spundem la aceast] întrebare! În acest context, merit] într-adev]r s] ne întreb]m care ar trebui s] fie concepția antirealiștilor despre discuția moral]. Probabil c] ei își imagineaz] c] ceea ce noi încerc]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru orice eventualitate, s]-i ajut pe cei care au nevoie, pentru c], în cazul în care m-aș află în astfel de condiții de reflecție, aș dori s] fac acest lucru. Și acest gen de fapt] ar putea, cu sigurant], constitui obiectul unei percepții. Mai mult, aceast] explicație pentru motivație clarific] motivele pentru care imaginea standard a psihologiei umane nu este îndrept]țiț] s] insiste asupra distincției complete dintre percepții și dorințe; și, pe de alt] parte, motivele pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cei care au nevoie -, dar dac] sunt neliniștit, agitat și cu mintea împr]știat], nu doresc s]-i ajut pe cei care au nevoie. Pot fi eu criticat din punct de vedere rațional pentru c] nu am acea dorinț]? Cu sigurant]. La urma urmei, din punctul meu de vedere, percepțiile și dorințele mele formeaz] un ansamblu mai coerent și, astfel, măi de preferat din punct de vedere rațional, dac] îmi doresc de fapt s] fac ceea ce cred c] mi-aș dori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
existat o dorinț] undeva? Ceea ce se întâmpl] aici este c] eu consider un fapt (se apropie un autobuz) drept motiv că s] nu traversez inc]. Asta se cheam] a fi prudent; oamenii prudenți sunt oameni ale c]ror percepții despre sigurant] și pericol sunt suficiente pentru a-i motiva. La fel se întâmpl] și în etic]. Percepțiile cuiva despre bine și r]u pot fi suficiente pentru a-l determina s] se opreasc] din ceea ce face său s]-și schimbe intențiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]