128 matches
-
și cet...țean, al...turi de problema estim...rii producției pentru autoconsum. Dar consecințele pot fi negative în m...sura în care se forțeaz... vinderea terenurilor de c...tre ț...răni și s...r...cirea lor, dispariția unei plase de sigurant... șui generis pentru multe familii. S-ar îngroșa astfel num...rul șomerilor, cu o serie de consecințe sociale negative. Prin urmare, se poate vorbi despre o vitez... optim... de „marketizare” a producției agricole, care s... nu produc... daune colaterale excesive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
și neajutorate sunt hr]nite uneori de alte p]s]ri din grup. Se observ] adesea dovezi de ajutor reciproc între prieteni. Acestea nu mai aparțin de acum basmelor, ci sunt dovezi detaliate, sistematice și studiate temeinic. Și exist] cu sigurant] motive s] accept]m c], în aceast] privinț], oamenii se aseam]n] foarte mult cu toate rudele lor cele mai apropiate. (Pentru dovezi antropologice, vezi Konner, 1982.) vi. Dou] obiecții Înainte de a examina relația dintre aceste inclinații naturale și morală
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Sociabilitate, conflict și originile moralei Dup] ce am r]spuns acestor obiecții care se opun ideii c] oamenii au inclinații sociale firești, ne punem urm]toarea întrebare: ce relație au aceste inclinații cu morală ? Ele nu o compun, dar cu sigurant] contribuie în mod esențial la existența ei. Oare nu furnizeaz] ele materia prim] a vietii morale - motivațiile generale care conduc spre ea și care îi ofer] direcția de bâz] - la care este inc] nevoie de o prelucrare inteligent] și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întrebarea „ Ar putea exista o cultur] lipsit] de aceast] atitudine?”, ne-ar fi foarte dificil s] ne imagin]m cum ar putea fi ea cultur]. Teroarea reciproc] a coexistentei solitarilor egoiști invocați de Hobbes în contractul s]u social cu sigurant] nu ar putea da naștere unei asemenea societ]ți. Standardele comune, idealurile comune, gusturile comune, priorit]țile comune care fac posibil] o moral] comun] se bazeaz] pe împ]rt]șirea bucuriilor și a necazurilor, iar toate necesit] o compasiune activ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și o alegorie a comportamentului șoferului contemporan; la volan, m] comport oribil atunci cand cred c] pot sc]pa nepedepsit, iar dac] alții au dificult]ți din cauza mea e problema lor. Știu c] acest comportament e oribil, dar m] simt în sigurant] în anonimatul traficului. Este hoarda Ik o populatie f]r] societate și deci inapt] de generaliz]ri legate de valorile morale și etice universale? Acest argument ar conduce la circularitate: nici o societate f]r] moral], deci toate societ]țile au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie judecate în viața de apoi. Desigur, unii erau sceptici în privința vieții de apoi promise. La petrecerile date de egipteni, atmosfera era întreținut], în parte, de un harpist care încuraja oaspeții s] se dedea pl]cerii, deoarece nu aveau nici o sigurant] c] sârguința pe p]mânt le va aduce fericirea veșnic]” (Wilson, 1958, p. 467). Harpistul spunea c] mormintele piramidale ale divinilor faraoni și ale nobililor lor fuseser] profanate, si era ca și cum nici nu ar fi existat vreodat]. El preciza c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în care creștinii pot transcende structurile acesteia (vezi Epistola c]tre Filimon). Pe scurt, în virtutea credinței sale în Împ]r]ția lui Hristos, el a oferit oamenilor ap]sați de teama schimb]rii, cu o soart] guvernat] de planete, o sigurant] a prezentului și o speranț] în viitor. Problemă creștinilor de la sfârșitul primului secol, si a tuturor creștinilor de atunci încoace, a fost aceea de a menține rigoarea radical] a eticii evanghelice, în absența aștept]rii sfârșitului iminent. Existența conținu] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a raționa și de a discerne, care influențeaz] problemele de ordin moral. Acest lucru este atat de important pentru integritatea persoanei, încât, conform înv]ț]turii, „glasul conștiinței trebuie ascultat întotdeauna”. Aceasta nu implic], ins], infailibilitatea conștiinței sau mai mult] sigurant] decât aceea oferit] de însuși caracterul nesigur la deciziilor de ordin etic. Înv]ț]tură este însoțit] de un îndemn la formarea unei conștiințe informate și atente, prin integrarea în comunitatea creștin] și utilizarea resurselor menționate în vederea educ]rii ei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
transmise perioadelor urm]toare. De exemplu, dup] cum am menționat mai sus, unii au susținut c] exist] o capacitate înn]scut] care determin] cerințele de conduit] și care constituie o abilitate de a descoperi adev]rata natur] a lucrurilor, cu sigurant] cea a omului, si de a trage concluziile cu privire la modul în care aceste lucruri ar putea fi perfecționate. Alții, cu toate c] afirm] c] adev]rurile descoperite prin exercițiul de synderesis și conscientia sunt într-adev]r cele care aparțin autoperfecțion
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ț]u). Aceast] perspectiv], susținut] de Anselm și de Abélard - și mai tarziu adoptat], partial sau total, de Henry de Ghent (1217-1293), Duns Scot (1266-1308), William de Ockham (1290-1350), iar în Renaștere de c]tre Francisco Suárez (1548-1617) - are, cu sigurant], potențiale implicații generatoare de controverse. Dac] virtutea const] în corectitudinea intenției, iar aceasta este analizat] în termeni de consimțire a poruncilor lui Dumnezeu (conceput] conform acelei descrieri, adic] de „conduit] poruncit] de c]tre Dumnezeu”), atunci apare o problem] în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acelei descrieri, adic] de „conduit] poruncit] de c]tre Dumnezeu”), atunci apare o problem] în cazul în care agentul nu stie ce poruncește Dumnezeu, dac] El poruncește ceva, sau dac] exist] într-adev]r un Dumnezeu care s] emit] porunci. Cu sigurant], dac] o persoan] nu cunoaște aceste lucruri, ea nu poate fi p]c]toas] sau vicioas] (adic], plin] de vicii), având în vedere c], în acea circumstanț], o persoan] nu poate inc]lca, în mod conștient, o porunc] divin]. Identic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de stabilire a ceea ce este în acord cu dreptul natural. Metodă a priori const] în „demonstrarea acordului sau dezacordului necesar cu natura rațional] și social]”, în timp ce metodă a posteriori urmeaz] cursul mai expus eșecului de a „conchide, dac] nu cu sigurant], cel putin cu un mare grad de probabilitate, c] acordul se face cu o lege natural] care exist] pentru toate națiunile sau cel puțin pentru cele cu un grad mai avansat de civilizație”. Deși aceast] ultim] metod] este mai dificil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
uniformitate rigid] avanseaz] o alt] versiune a acuzației de formalism. Ei susțin c] filosoful identific] principii etice, dar c] ele sunt „prea abstracte” pentru a ghida acțiunea, deci teoria nu are finalitate practic]. Principiile datoriei formulate de Kant sunt cu sigurant] abstracte și el nu ofer] un set detaliat de instrucțiuni pentru aplicarea lor. Nu exist] un algoritm moral de genul celui propus de c]tre utilitariști și valabil în condițiile în care am dispune de suficiente informații privind toate opțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un r]spuns și nu o surs] a valorii morale. El este compatibil cu acțiunile f]cute din înclinație și care aduc, deci satisfacție. Dintr-un punct de vedere aparent, conflictul dintre datorie și înclinație este doar epistemologic; știm cu sigurant] c] action]m din datorie doar dac] lipsește înclinația. Din alte puncte de vedere, problema este mai profund] și conduce la acuzația mai grav] c] etică kantian] nu ofer] o explicație pntru acțiunile incorecte din punct de vedere moral. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de cale ce conduce înspre binele colectiv) e aproape sigur faptul c] nimeni nu a descoperit pan] acum acele condiții în care un grup de persoane egoiste, lipsite de orice constrângeri, ar putea s] se bucure de binele colectiv. Cu sigurant], nici condiția cea mai promit]toare - posibilă existent] a unei piețe perfect concurențiale, dup] cum o definesc economiștii neoclasici - nu ar fi capabil] s] asigure realizarea binelui colectiv nici m]car în economie. Puțin plauzibile sunt și premisele egoismului etic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
enumerate mai sus. În primul rând, aceast] teorie nu afirm] c] unele principii sunt mai fundamentale decât altele. În al doilea rând, ea nu sugereaz] faptul c] ar exista un anume grad de coerent] în lista de principii oferite. Cu sigurant], teoria aceasta este o contribuție la filosofia moral], dar ea nu reprezint] o teorie moral] în sensul clasic; aceast] teorie susține c] în etic] totul este în dezordine și nu mai exist] loc pentru o teorie moral], ceea ce ar însemna
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un sclav fugar din sudul Americii, iar proprietarul m] întreab] dac] știu încotro a luat-o sclavul s]u? Un astfel de caz ar sugera faptul c] unul dintre principiile mele trebuie s] fie respins. Ins] acest lucru este cu sigurant] greșit. Principiile pot face fâț] conflictelor de acest fel, chiar dac] unul dintre ele trebuie s] cedeze (nu este bine s] spun adev]rul în aceast] situație). Prin noțiunea să de datorie prima facie, Ross arăt] ce principii se adapteaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orice altceva. S] presupunem c] grijă agentului este de a salva vieți și c], în anumite circumstanțe neprielnice, apar dou] opțiuni: una ofer] o probabilitate de 50% în acțiunea salv]rii a o șut] de vieți, iar cealalt] ofer] o sigurant] de 40%. Toate celelalte fiind egale - ceea ce se întâmpl] foarte rar - aceast] abordare va favoriza prima opțiune. Acum avem o perspectiv] mai bun] a celor afirmate de consecințialism, si anume c] modul corect prin care un agent trebuie s] r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea sau nu una dintre st]rile respective. Confruntat fiind cu o valoare cum ar fi aceea a respectului sau a loialit]ții, voi ști întotdeauna dac] o opțiune dat] va aparține sferei uneia dintre cele dou] valori. Premisa de sigurant] se poate aplica, în general, unor asemenea exemple, dar exist] și excepții. Această înseamn] c], prin abordarea doar a câtorva st]ri de valoare, strategia nonconsecințialist] nu va fi bine definit] întotdeauna. S] lu]m, de exemplu, o stare cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aparține teoria drepturilor este atacat și de stânga și de dreapta, și din interiorul și din afara democrațiilor liberale. Împotriva unor asemenea opoziții se poate spune c] o încercare de a formula o list] limitat] a libert]ților politice clasice cu sigurant] va fi criticat] de c]tre mișc]ri politice puternice având obiective potențial totalitariste. Pentru evaluarea acestei opoziții este ins] important s] nu uit]m c] noțiunea de drepturi universale furnizeaz] un cadru moral pentru norme, oricare ar fi regimul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r] a li se acordă șansă de a fi împlinite. Uneori, suferință puternic] și mortalitatea timpurie pot fi înfruntate cu demnitate. Poate fi subliniat] semnificația moral] a s]r]ciei extreme prin invocarea ideii de drepturi ale omului? Exist] cu sigurant] multe persoane preocupate de s]r]cia mondial] care doresc s] își exprime propria poziție în termenii dreptului la subzistent], la asigurarea nevoilor de bâz], ai dreptului la viat] (însemnând nu doar dreptul de a nu fi atacați, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adic] ființe capabile de raționare, implicare social], reciprocitate moral] și conștiente de ele însele. Anumiți filosofi contemporani au argumentat c] animalele neumane (unele) au aceleași drepturi morale primare că și persoanele umane. Fie c] au sau nu dreptate, este cu sigurant] adev]rât c] orice statut moral superior acordat membrilor propriei specii trebuie justificat prin intermediul unor diferențe morale semnificative între oameni și alte viet]ți. A considera c] specia în sine ofer] o justificare pentru un statut moral superior este arbitrar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] dezbat] său s]-si justifice decizia și nici nu trebuie s] apeleze la principiile morale imparțiale. De fapt, încercarea de a justifica acțiunea în acest fel ar fi total nepotrivit]. Faptul c] era vorba despre soția sa este, cu sigurant], o explicație care nu las] loc comentariilor. Dar, de obicei, este implicat ceva mult mai ambițios aici [în afirmația cuiva c] acțiunea să este justificat]], si anume ideea potrivit c]reia principiile morale îi pot legitimă preferință, ajungându-se astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și sexuale și a stereotipurilor, negrii și femeile din clasa de mijloc care sunt beneficiarii tratamentului preferențial nu ar exista și, cu sigurant], nu ar fi fost cele mai preg]tite persoane pentru ocuparea acelor poziții. Ceea ce este afirmat în cadrul acestei obiecții nu poate fi formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
stereotipuri, ci de a ne proiecta o lume f]r] discriminare rasial] și sexual], f]r] stereotipuri în cadrul actualei generații. Într-o asemenea lume, majoritatea negrilor și femeilor din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial ar exista cu sigurant], iar argumentul este acela c] ei ar trebui s] fie cei mai calificați pentru locurile și pozițiile pe care le primesc în lumea actual] datorit] tratamentului preferențial. Din p]câte, acest lucru nu va fi suficient. În lumea alternativ] pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]