902 matches
-
nr. 262 din 19 septembrie 2011. ELOGIU ZIDURILOR De nu s-ar fi înălțat, până la Ceruri, și zidurile, si meșterii, si iedera, ar fi murit de melancolie - de nu s-ar fi prăbușit, răscoapte, zidurile și îngerii, si întemnițații, si sihaștrii, ar fi murit de melancolie. Citește mai mult ELOGIU ZIDURILORDe nu s-ar fi înălțat, până la Ceruri,si zidurile, si meșterii, si iedera,ar fi murit de melancolie -de nu s-ar fi prăbușit, răscoapte, zidurileși îngerii, si întemnițații, si
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ar fi murit de melancolie. Citește mai mult ELOGIU ZIDURILORDe nu s-ar fi înălțat, până la Ceruri,si zidurile, si meșterii, si iedera,ar fi murit de melancolie -de nu s-ar fi prăbușit, răscoapte, zidurileși îngerii, si întemnițații, si sihaștrii,ar fi murit de melancolie.... XXXIII. ELOGIU VIEȚII, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011. ELOGIU VIEȚII Lui George Topârceanu Arici de noapte-nfometat -zeu prin pădurile virgine -... în ochii săi, două rubine, un șarpe mic
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ambele povârnișuri ale pârâului, pe o lungime de aproximativ 2 km. Astăzi, cele mai importante locuri de pelerinaj sunt: Mormântul întemeietorului - Sf. Sava, Biserica centrală care adăpostește moaștele Sfântului, Biserica - Peșteră prima biserică mănăstirească închinată Sf. Ier. Nicolae, Sălașul Sf. Sihastru Ioan Damaschin, Sălașul Sf. Sihastru Sava și Turnul înalt a cărui construcție datează din epoca Împăratului Iustinian. În continuare voi prezenta Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul care a fost construită în partea nordică a văii El - Kherit (Pârâul biblic Cherit (Chorat
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
o lungime de aproximativ 2 km. Astăzi, cele mai importante locuri de pelerinaj sunt: Mormântul întemeietorului - Sf. Sava, Biserica centrală care adăpostește moaștele Sfântului, Biserica - Peșteră prima biserică mănăstirească închinată Sf. Ier. Nicolae, Sălașul Sf. Sihastru Ioan Damaschin, Sălașul Sf. Sihastru Sava și Turnul înalt a cărui construcție datează din epoca Împăratului Iustinian. În continuare voi prezenta Mănăstirea Sf. Gheorghe Hozevitul care a fost construită în partea nordică a văii El - Kherit (Pârâul biblic Cherit (Chorat)). Pârâul care traversează partea nord
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
spre tainice-adâncuri Dar trupul refuză, sedus de-albe maluri. Speranța - o floare de lotus matură, Deschisă în faldurii inimii mele Se zbate întruna, să urce o treaptă Pe scara ce duce,-anevoie, spre stele. Doar eu și speranța și rugul sihastru Dorim învierea în stropi de albastru. Pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Învierea speranței / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2312, Anul VII, 30 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎNVIEREA SPERANȚEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1493560888.html [Corola-blog/BlogPost/379607_a_380936]
-
de gânduri mișcătoare Lespezi zburătoare îmbinate la foiță Corbii de piatră, cuarțul fumuriu Atlanții scormonesc în izvorul vremii Apa urcă muntele sugativă de stânci măcinate ghețar captiv între lumi Șerpii de foc târăsc infinitul în abisul de aur lichid Implozii Sihaștrii cu ochi de lumină scrutează întunericul alb Piatra șarpelui înalță curcubeul de foc IRIZAȚII SATURNIENE Ne-am așezat la răscruce de vânturi și de vremuri. Ni s-a părut înțelept să cunoaștem infinitul I-am spus Zalmoxis, mândrii feciori pe
ALTARUL LUMINII (POEME) de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_tripon_1412068803.html [Corola-blog/BlogPost/347876_a_349205]
-
nu mai știu, S-au aprins luceferi în visele mele Îmi cresc aripi să zbor,cu tine să fiu. Mi se-așează pe chip visări de albastru Culoare de val hrănind albatroși, Mi-e dragă viața dar, deși sunt un sihastru Eu încă iubesc ochii tăi atât de frumoși. E ploaie de stele, ochii tăi strălucesc Diamante înconjurate de un nimb luminos, Nu cred să existe ceva să-mi doresc Mai mult ca pe tine chip drag și frumos. Mă dor
MA INTREB DE MAI SUNT PE PAMANT de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ma_intreb_de_mai_sunt_pe_pamant_florentina_craciun_1335036605.html [Corola-blog/BlogPost/357688_a_359017]
-
clopotul de-aramă.” Așa a scris poetul și noi îi vom da seamă, Că n-ancetat rebelul de ceas să se deșire În cumpenele nopții, în știre și-n neștire. De-aceea miezul nopții e un pasaj divin Prin care trec sihaștrii cei înecați în vin. 11 CAPRICII De ce te-am iubit N-am să știu niciodată Poate pentru că erai modelată Din cea mai pură și dulce zăpadă Cînd te luam în brațe ardeam Ca un sunet stins dintr-un cristal Sînii
POEME IN IUNIE 2011 FRANCE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_in_iunie_2011_france.html [Corola-blog/BlogPost/341244_a_342573]
-
tânjeam de dragoste și rugam păsările să mi-l țină-n cântece, cum lumina soarelui, viața pământului! Noapte cu tine Pe umeri de îngeri, veniți în fereastră, în noaptea albastră un ochi mă veghează. Și visu-i mai tandru, în suflet sihastru, născând vii arpegii în inima trează. Cu aripi de mătase, un cântec se zbate, răsună-n unghere, lumini răspândind. În liniștea nopții, vibrând, de neliniști mi-apare-n retină, un chip vălurit. Și geana-l închide în clipa furată și-o lacrimă
BINE AI VENIT! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bine_ai_venit_.html [Corola-blog/BlogPost/355439_a_356768]
-
vremea împăratului Anastasie (491-518). Era neștiutor de carte, dar întrecea pe cărturarii cei neînțelepți. Spre a nu rămâne batjocura clericilor răutăcioși, Împărăteasa cerului îl inițiază în înțelepciunea Scripturii, dăruindu-i și sublimul muzicii psaltice. (Proloagele-Viețile Sfinților..., pe Luna Octombrie...) * Iosif Sihastrul ducându-se într-o vreme la Mormântul Domnului, devine un renumit pustnic al Iudeii, unde își alcătuiește o obște cu 17 nevoitori în peșterile Iordanului. Năvălind arabii în Țara Sfântă, Iosif a venit cu ucenicii săi la mânăstirea Bistrița-Neamț. După
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
balneoclimaterică Vatra Dornei, unde am fost cazați în confortabile chili. La mănăstire ne-a întâmpinat maica stareță Siluana, care ne-a informat că pe teritorul actualei comune Dorna Arini a existat o vatră monahală, întemeiată de Cuviosul Chiriac, ucenic al Sihastrului Daniil Sihastru de Voroneț. Actuala mănăstire a fost ridicată, în anul 1999, de Înaltpreasfințitul Teodosie, păstor ai credincioșilor al străvechiului Scaun de la Tomis, fiu al meleagurilor Dorna Arini, care a ridicat pe pământul părinților săi acest sfânt lăcaș, de o
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465011625.html [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
Dornei, unde am fost cazați în confortabile chili. La mănăstire ne-a întâmpinat maica stareță Siluana, care ne-a informat că pe teritorul actualei comune Dorna Arini a existat o vatră monahală, întemeiată de Cuviosul Chiriac, ucenic al Sihastrului Daniil Sihastru de Voroneț. Actuala mănăstire a fost ridicată, în anul 1999, de Înaltpreasfințitul Teodosie, păstor ai credincioșilor al străvechiului Scaun de la Tomis, fiu al meleagurilor Dorna Arini, care a ridicat pe pământul părinților săi acest sfânt lăcaș, de o monumentală arhitectură
BISERICILE ȘI MĂNĂSTIRILE TEZAURE DE ISTORIE ȘI VETRE DE CULTURĂ, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1465011625.html [Corola-blog/BlogPost/378299_a_379628]
-
într-un scaun statornic în statul românesc independent, iau ființă în atmosfera fierbinte de credință creată de mișcarea isihastă. Așa se explică faptul că aproape toate schiturile lor, așezate pe vârful unui deal din apropiere, au ca hram «Schimbarea la Față», întrucât sihaștrii trăitori în ele, sau prin chilii apropiate de ele — după metoda isihastă —, năzuiau să se împărtășească prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în Țara Românească și în Moldova și-au avut antecedentele în asemenea schituri sau în chiliile unor sihaștri singuratici de pe vârful vreunui munte sau deal din apropiere. Așa au putut lua ființă și primele mănăstiri românești în apropierea unor schituri și chilii de pe un munte din apropiere. Este de remarcat apoi caracterul familiar și popular pe care-l
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
vreunui munte sau deal din apropiere. Așa au putut lua ființă și primele mănăstiri românești în apropierea unor schituri și chilii de pe un munte din apropiere. Este de remarcat apoi caracterul familiar și popular pe care-l are numele de sihaștri la poporul român și rezonanța lui de mare vechime. Această atmosferă creată de isihasm a fost un factor însemnat în susținerea luptei poporului român de apărare în fața atacurilor necurmate ale Semilunei. Țările românești au rămas astfel ultimul refugiu al întregii
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
isihasm a fost un factor însemnat în susținerea luptei poporului român de apărare în fața atacurilor necurmate ale Semilunei. Țările românești au rămas astfel ultimul refugiu al întregii mișcări monahale isihaste și al credinței fierbinți susținută de ea în lumea ortodoxă. Sihaștrii au fost nu numai foarte apropiați poporului, ci și voievozilor, susținându-i în lupta lor de apărare a țărilor românești, ca ultimul refugiu al vieții de rugăciune și de dreaptă-credință. De aci vedem că sihaștrii nu s-au preocupat de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
de ea în lumea ortodoxă. Sihaștrii au fost nu numai foarte apropiați poporului, ci și voievozilor, susținându-i în lupta lor de apărare a țărilor românești, ca ultimul refugiu al vieții de rugăciune și de dreaptă-credință. De aci vedem că sihaștrii nu s-au preocupat de rugăciunea neîncetată într-un dezinteres total de viața poporului drept-credincios, ci au însuflețit pe voievozi și pe toți drept-credincioșii creștini români la lupta de apărare a țării lor creștine pentru a putea slăvi în ea
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
creștine pentru a putea slăvi în ea în libertate pe Iisus Hristos Dumnezeu; și nu numai pe ei, ci și călugării și cărturarii celorlalte popoare ortodoxe, refugiați aici după ce țările lor fuseseră ocupate de turci. Nicăieri isihasmul, această lume a sihaștrilor, oameni locuind în sihăstrii (în locuri de liniștire = isihastiria/hēsychastēria), nu a avut un rol atât de hotărâtor, în susținerea luptei de apărare a teritoriului național, ca în țările românești” . Într-un important studiu din anul 1962, Mitropolitul Tit Simedrea
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
filocalică, și au „rămas o realitate neîntreruptă [...]. În secolul XVIII călugărul Paisie [Velicikovski], venit de la Poltava, a găsit astfel în Moldova un monahism care, prin numeroși reprezentanți ai lui, practica, în continuarea neîntreruptă a acestei tradiții, o viață isihastă (de sihaștri), însuflețită de rugăciunea lui Iisus [...] Nu este de mirare că Filocalia sau scrierile filocalice și-au luat drumul răspândirii lor în Rusia tocmai din Moldova” . „Paisianismul” a fost un fenomen spiritual unic, o reformă comunitar-contemplativă a monahismului ortodox, o „școală
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Articolele Autorului S-au îmbrăcat copacii-n promoroacă, Natura toată-și schimbă-mbrăcămintea, Norii își cern zăpada parcă-n joacă, Reamintind pământului sorgintea. Acolo sus pe cerul plin de aștrii, O stea aparte luminează-n noapte, Cuvânt profetic printre sori sihaștrii, Vorbește de colind și mere coapte. Mai spune de un Prunc ce S-a-ntrupat, Venit de sus, în lumea de ocară, S-aducă Vestea Bună peste sat, Un Prunc născut prin Duh, de o fecioară. Se-aud talăngi și mugete de
LERU-I LER de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1450596507.html [Corola-blog/BlogPost/362378_a_363707]
-
răspuns O ploaie ne destramă somnu-n picuri Tăcerea stelei nu mai e de-ajuns. Alunecăm spre nord, spre sud, spre est Un stol de păsări pe un cer albastru Cu fiecare vorbă, gând sau gest Rămânem umbre într-un trup sihastru. SE RĂSPÂNDEȘTE NOAPTEA PESTE CASE Se răspândește noaptea peste case Din garduri câinii latră asurziți Iubirile nu vor ca să ne lase Chiar dacă voi nu le mărturisiți. Din trandafiri corăbii lungi respiră Gonind ca vântu-ntins, fremătător Ca sunetele frunzelor pe liră
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ion_vanghele_poeme_visul_licornului_ion_vanghele_1327735051.html [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
făr’ de-nceput!”; „...iubesc / făr’ să cerșesc / Raiul ceresc”; „...scriu / cioplind la sicriu / pe maluri de Jiu”; „...șlefuiesc / Cuvinte / pentru lucruri sfinte”; „...mă-nchin / momentului în care a încremenit veșnicia / într-un amestec de verde și albastru / eu rămân un sihastru”. Dincolo de tonul persiflant, ironic, vehement, a se observa dimensiunea spirituală, căutarea, ca o promisiune de sărut) a Dumnezeului din sine, chiar dacă acest lucru e intim și autorul nu dorește să vorbească despre el, fiindcă fac parte din structura lui emoțională
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
icoana adornată cu magnolii Alb drapată în lințolii, se reîntrupa ca Ana, Cu iubirea ei zidită, ca a noastră, în iluzii Picurându-se-n perfuzii dintr-o iarnă obosită... Și ne cad bucăți din Doi, se strivesc de caldarâm, Mit sihastru ce-l dărâm, recompus etern ca "Noi" Iar în zori ce se ridică, în lumina lor difuză, Mușc din sângerânda-ți buză, cu iubire și cu frică... Iar mi-e liniștea pierdută...mă trezesc pe un altar Răstignită-n vis
EU ȘI ZEUL VAGABOND de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 by http://confluente.ro/antonela_stoica_1490351975.html [Corola-blog/BlogPost/375674_a_377003]
-
de aceea a purtat numele lui, astăzi satul Laura, județul Suceava. Mitropolitul Moldovei Iosif Mușat sfințește biserica acestui schit, ocazie cu care îl hirotonește preot, numind-l și egumen al așezământului. Tot aici va veni așezându-se și Cuviosul Daniil Sihastrul sub părinteasca sa îndrumare. Făcându-se cunoscut pentru străduința sa duhovnicească, este chemat de domnitorul Alexandrul cel Bun să ocupe de curând înființatul scaun de episcop al Rădăuților și el se sârguiește și mai mult, adăugând privegheri, postiri, rugăciuni cu
SFÂNTUL LEONTIE, EPISCOPUL RĂDĂUŢILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/1_iulie_sfantul_leontie_epi_ion_untaru_1372650978.html [Corola-blog/BlogPost/363990_a_365319]
-
rugăciune. Înaintat în vârstă dar întărit în duhul, cere să i se dea marea schimă. Primește numele de Leontie și se retrage de unul singur în liniștea codrilor seculari, unde petrece ca un înger în trup, ajungând cel mai vestit sihastru și părinte duhovnicesc din nordul Moldovei. Înainte de a trece la Domnul, rânduiește egumen al lavrei, pe cel mai iubit dintre ucenicii săi, Daniil Sihastrul. Potrivit dorinței obștești, moaștele sale au fost mutate la Rădăuți. Și multă lume venea la mormântul
SFÂNTUL LEONTIE, EPISCOPUL RĂDĂUŢILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 by http://confluente.ro/1_iulie_sfantul_leontie_epi_ion_untaru_1372650978.html [Corola-blog/BlogPost/363990_a_365319]