110 matches
-
în popor se spune că „omul sfințește locul”. Iar dacă sfințim locul în care trăim pe pământ prin rugăciune și credință, putem spera să primim și un loc în ceruri, „un colțișor de rai”, cum spunea Pr. Paisie de la Mănăstirea Sihla. Astfel, moartea este înțeleasă ca așteptare a învierii cu părinții și cu strămoșii. Un prilej de bucurie spirituală, revărsată din rugăciuni de mulțumire adresate Mântuitorului Iisus Hristos, îl constituie zilele onomastice, care adună pe credincioși în comuniune pentru a aduce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul, morariul. 30 August. Cefa. 1 Sept. Marghita. 2 Sept. Aleșd. cucoare iaca cănură mire genunchiu praf (de pușcă) ponor ponoare smidă (sihlă) gligar = mistreț 3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se face întorcându-ne la practici barbare și la nivelări stupide ci cultivând și afirmând elita inteligențelor umane. Așa încât dacă totuși este nevoie de o comparație eu văd în poporul românesc un pădureț sălbatic, care, după ce a fost înăbușit de sihlă străină, a izbutut să se elibereze și să iasă la lumină. E un pădureț viguros, cu mlăzi care au rezistat loviturilor și ciumpăvirilor. Înflorește în fiecare primăvară, slăvind astfel pe Dumnezeu. Dar floarea aceea a primitivității nu-i ultimul său
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noștri îi socotim dușmani", zic Lesghienii. Subt ochii cazacilor și pe linia forturilor, Lesghienii și Cecenii pătrund în galop până la ogoarele și căsuțele triburilor supuse, apucă vite, doboară pe cei care se împotrivesc, și într-o clipă se întorc în sihlă. Plugarii sunt nevoiți să poarte cu ei armele la lucrările câmpului. La 1854 muntenii au atacat palatul cneazului David Ceavciavadze, prădându-l și dându-i foc, luînd cu cei douăzeci și unu de captivi, între care Ana cneaghina și sora ei cneaghina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fruntea în unghi; iar cu copitele de dinapoi a făcut o apărare atât de dârză, încât, după câteva încercări, lotrii s-au retras chelălăind. Valea Frumoasei ediția III-a, pag. 18, rândul al patrulea de jos, după cuvântul poeni: în sihlă se așezaseră sitarii, sosiți de la miază-zi. Ultimul rând Coborându-mă De văzut și ediția I-a * 28 Septembre. Zile calde, vizite, toamnă plină de regrete. * 6 Octobre. Înțeleptului de la India Radha Crishnan, salutări de la Dunăre și Carpați. Adă-ți aminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
semnate T. Mârza), recenzii, articole culturale și sociale. Cea mai mare parte a prozelor lui C. apărute în periodice a fost adunată în câteva volume și broșuri: De pe la noi ce-a fost odată (1925), Vâltorile vieții (1926), Lunatecii (1929), Săhăstria Sihlei (1933; Premiul Academiei Române), Spre sara lui Sfântu Vasile (1938). În principal, C. narează întâmplări din trecutul sau prezentul satului ori încearcă să resconstituie obiceiuri, legende. Folosind și material folcloric, reușește să păstreze autenticitatea limbajului local și a psihologiei țărănești. Auzită
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
M. Apostol, sub formă de dialoguri și mici povestiri, dau o imagine completă a activității sale. SCRIERI: De pe la noi ce-a fost odată, București, 1925; Vâltorile vieții, Cernăuți, 1926; Lunatecii, Cernăuți, 1929; Botoșanii în 1932 (în colaborare), Botoșani, 1932; Sihăstria Sihlei, Botoșani, 1933; Geografia județului Botoșani (în colaborare cu M. Apostol), Botoșani, 1934; Spre sara lui Sfântu Vasile, Cernăuți, 1938; Momâia, București, 1947; Cum s-a măritat Măriuca Mandiței, îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Botoșani, 1997. Repere bibliografice
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
bibliografice: I. Gr. Oprișan, „De pe la noi ce-a fost odată” de Tiberiu Crudu, VL, 1926, 9; Toma C. Spătaru, Pe urmele lui Ion Creangă, „Răsăritul”, 1926, 8; C.Ș.F. [C. Șaban Făgețel], „Lunatecii”, R, 1929, 4; Eugen Ciuchi, „Sihăstria Sihlei”, CL, 1933, decembrie; Număr închinat domnului Tiberiu Crudu, „Revista școlii”, 1942, iunie; Leca Morariu, Tiberiu Crudu, FF, 1942, 5-6; Al. Lascarov-Moldovanu, Cărțile amintirii, I, București, 1943, 160-162; Dicț. scriit. rom., I, 738-739. C.T.
CRUDU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286541_a_287870]
-
8 19632 NECULAI ION (n. 1952) Buzău, str. Spiru Haret, bl. 4B, ap. 7 țel: 713103; 0723374335 15768 NEGOIȚĂ VALERICA (n. 1958) Rm. Sărat Str. Victoriei bl. 24 ap. 11 țel: 561540 7159 NICOLAE VIOREL (n. 1955) Rm. Sărat str. Sihlelor nr. 1 țel: 563162; 0788477935 19653 NICOLESCU ȘTEFANIA (n. 1956) Nehoiu, str. Școlii, nr. 11, bl. 2, sc. 1, ap. 17 țel: 554379; 0721275215 1300 NICULA EMILIAN Buzău, str. Ciochinescu, bl. 45, et. 2, ap. 10 7160 OLARU GEORGE (n.
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
1303 NECULA A. ION (n. 1949) Buzău, str. Col. Buzoianu, nr. 22 țel: 0338021201 0722770225 15768 NEGOIȚĂ VALERICA (n. 1958) Rm. Sărat, Str. Victoriei, bl. 24, ap. 11 țel: 0238561540 0238563486 0724246701 7159 NICOLAE VIOREL (n. 1955) Rm. Sărat, str. Sihlelor nr.1 țel: 0238563162 0788477935 19653 NICOLESCU ȘTEFANIA (n. 1956) Nehoiu, str. Școlii nr.11, bl. 2, sc.1, ap.17 țel: 0238554379 0721275215 27607 NISTOR ALINĂ GABRIELA (n. 1975) Buzău, str. Dorobanți 1, bl. 24/5,ap. 9 țel
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
bâhli’,’a mirosi urât, a se strica - cu referire la ape’ din care s-a format apoi substantivul, sau poate adjectivul ’balhui’ similar fonetic altor entopice cu sensul ’baltă’ și anume ’bâlc’,’bâlhac’, alternanța ’lh’/’hl’ la fel ca în ’sihlă’/’silhă’ În general hidronimele cu sufixul ‘-ui’ sunt considerate de origine turcică.). Posibil ca, din cauza năvălirii repetate a popoarelor migratoare, așezarea să fi fost mult timp nelocuită, însă în lipsa unor dovezi istorice în acest sens, această afirmație rămâne doar la
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
gura pârâului Mustei , în sus de Cetatea Neamțului, până la drumul Neamțului [...], până la gura Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei [...] până la muntele de sub Hălăuca și gura Hălăucăi, apoi până la vârful Pâțigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și peste obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Mustei”. 27 iulie 1501: Ștefan cel Mare semnează un documentul prin care se împuternicesc călugării de la Mănăstirea Neamț să-și apere Muntele Farcașa până la Gura Largului, precum și
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Sihlea (în trecut, Sihlele) este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Bogza, Căiata, Sihlea (reședința) și Voetin. Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Buzău, pe cele două maluri ale râului Slimnic și pe malul
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
4,01% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,63%). Pentru 4,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Sihlele", făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Sihlele și Crângu Sihlelor, cu o populație de 1130 de locuitori. În comună existau o biserică datând din 1850 și o școală mixtă cu
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
ortodocși (95,63%). Pentru 4,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Sihlele", făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Sihlele și Crângu Sihlelor, cu o populație de 1130 de locuitori. În comună existau o biserică datând din 1850 și o școală mixtă cu 119 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
Pentru 4,01% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Sihlele", făcea parte din plasa Marginea de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din satele Sihlele și Crângu Sihlelor, cu o populație de 1130 de locuitori. În comună existau o biserică datând din 1850 și o școală mixtă cu 119 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Voetin și Bogza
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
și alta zidită de Teodor Gurjan în 1838) și două școli mixte având în total 92 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași structură, aparținând plășii Plăinești a aceluiași județ. Comuna Bogza avea 1969 de locuitori, comuna Sihlele avea 1900, iar Voetin 1080. În 1931, satul Căiata a trecut la comuna Sihlele, care de atunci a luat numele de "Sihlea". În 1950, comunele au trecut la raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
total 92 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași structură, aparținând plășii Plăinești a aceluiași județ. Comuna Bogza avea 1969 de locuitori, comuna Sihlele avea 1900, iar Voetin 1080. În 1931, satul Căiata a trecut la comuna Sihlele, care de atunci a luat numele de "Sihlea". În 1950, comunele au trecut la raionul Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, au fost trecute la județul Vrancea, iar comunele Bogza și Voetin
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
fost paharnic și administrator al fostului județ Râmnicu Sărat. Mama se numea Maria, născută Popescu. Sora sa mai mare, Elena, s-a căsătorit cu Ion C. Grădișteanu. A copilărit în castelul și parcul construite de tatăl său pe moșia de la Sihla. Apoi a fost dat la școală la pensionul „Monty", după care a urmat cursurile la Colegiul „Sf. Sava" din București. A fost trimis la Liceul „Louis le Grand" din Paris, unde și-a luat bacalaureatul în 1853. În 1851, în timpul
Alexandru Sihleanu () [Corola-website/Science/308706_a_310035]
-
și Sfânta Liturghie, organizând o școală monahală pentru frați. În plus, Mitropolia Moldovei și Sucevei l-a însărcinat pe arhimandritul Cleopa să supravegheze și să îndrume viața duhovnicească a mai multor mănăstiri din împrejurimi: Putna, Moldovița, Râșca, Sihăstria și schiturile Sihla și Rarău, după modelul Mănăstirii Slatina. Acei ani au fost ani de prigoană, părintele Cleopa fiind anchetat de Securitate și nevoit să se refugieze în Munții Stănișoarei între anii 1952-1954, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. La începutul anului 1956, arhimandritul Cleopa
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
în căsătorie pe jurnalista PRO TV Chișinău Anișoara Loghin, pe scena de sărbătoare din Piața Marii Adunări Naționale, primind un răspuns afirmativ. Pe 20 mai 2016 cei doi au făcut nunta. Cununia religioasă a avut loc la Biserica Sfânta Teodora de la Sihla. La mai puțin de o spătămână după nuntă, pe 25 mai, Chirtoacă și soția sa au devenit nași, cununând cuplul format din jurnalista PRO TV Chișinău Tatiana Calișciuc și Augustin Nastas. Dorin Chirtoacă cunoaște limbile: română - limbă maternă, franceză - avansat, engleză
Dorin Chirtoacă () [Corola-website/Science/302631_a_303960]
-
(sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX, care se află la 1000 m altitudine într-o zonă stâncoasa a " Obcinei Sihlei" din Munții Stânișoarei, pe drumul forestier care leagă satul Agapia de mânăstirile Sihăstria și Secu. În apropierea de mănăstire
Mănăstirea Sihla () [Corola-website/Science/311790_a_313119]
-
(sau Schitul Sihla) este o mănăstire ortodoxă din sec. XVIII-XIX, care se află la 1000 m altitudine într-o zonă stâncoasa a " Obcinei Sihlei" din Munții Stânișoarei, pe drumul forestier care leagă satul Agapia de mânăstirile Sihăstria și Secu. În apropierea de mănăstire se află peșteră în care în secolul al XVII-lea a trait Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea Neamțului
Mănăstirea Sihla () [Corola-website/Science/311790_a_313119]
-
Sihăstria și Secu. În apropierea de mănăstire se află peșteră în care în secolul al XVII-lea a trait Cuvioasa Teodora, fiica lui Joldea Armașu de la Cetatea Neamțului, cea care va fi cunoscută în lumea ortodoxă drept Sfântă Teodora de la Sihla. Ansamblul este alcătuit din biserică de lemn „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” () și biserica de lemn „Schimbarea la Fața” ().
Mănăstirea Sihla () [Corola-website/Science/311790_a_313119]
-
legat pe atunci atât de parohia Dejani cât și de cea de la Pojorta, unde pornise pictura bisericii. La vremea hotărâtă de Dumnezeu, în mod providențial, în anul 1992 au venit în aceste locuri călugări din Moldova, de la mănăstirile Sihăstria și Sihla, reactivând vatra monahală. Locul a fost defrișat și curățat, s-au montat două troițe, Poiana Mănăstirii redevenind loc de pelerinaj. Cu ajutorul credincioșilor din împrejurimi s-au construit câteva chilii și un paraclis în care ulterior s-a amenajat trapeza. În
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]