988 matches
-
forma satul Slobozia. Anghelușa, fiica vameșului Dumitru și soția neguțătorului Simion, dăruiește lui Manolache Ruset, printr-un act de danie făcut la Focșani în 20 aprilie 1692, după cum mărturisește: „a dat de bunăvoie danie satul Filipeni cu tot locul, cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu și cu viile și cu țarina și din pădure, cu tot venitul satuluiî”51 Nu se mai știe unde era moara din Filipeni, nimică nu mai amintește de existența acelei mori, dar cu siguranță a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti. În schimb, satul Fruntești, despre care nu avem un act clar de întemeiere, adică, după cum spune un document de hotarnică, nu se cunoaște „talpa Frunteștilor”, deși știm că la vărsarea Dunaviciorului (Pârâul Roșu) în Dunavăț, a existat un sat, Siliștea lui Dobromir, este mai bine cunoscut după preoții care au slujit la biserica din sat. Putem presupune că cele două sate apropiate, Filipeni și Fruntești, au folosit aceeași biserică, din moment ce pe locuitori îi găsim stăpânăind aceeași moșie, fostă a lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
afirmația că pe o carte slavonă de la biserica din Fruntești o inscripție vorbește că satul Fruntești a luat ființă pe la 1660. S-a demonstrat că acest sat este mai vechi și, cu siguranță, urmează pe un altul, unde a fost Siliștea lui Dobromir. De altfel, documentele din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, din 1660, amintescă de preotul Vasile din Fruntești, care nu slujește singur, ci împreună cu popa Jora, ceea ce demonstrează că parohia avea cel puțin 300 de credincioși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dreaptă a pârâului Dunavăț, pe deal, la locul numit acum Chilia, Pădurea Chiliei. Acest călugăr cu chilia lui ar trebui pusă în relație de timp nu cu Ștefan cel Mare, invocat mereu pentru a arăta vechimea și descendența, ci cu „Siliștea lui Dobromir”, care indică existența unui loc unde a fost un sat, un sat anterior satului Fruntești. Informațiile din pisania bisericii, completate cu date mai apropiate de zilele noastre, au fost cuprinse de preotul Gheorghe Antohi în „Istoricul Bisericii parohiale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5 din regulamentul Legii justiției din 28 martie 1904, acest pământ se cuvine școlii, cel puțin acum. Și pentru că d-l inginer parcelează moșia în loturi chiar în prezent, acum trebuie intervenit ca lotul colii 120 prăjini la locul numit Siliștea țiganilor Dobreana să fie parcelat aparte și scosă din totalul moșiei ca unul ce nu poate intra în plată.” Această cerere a fost înaintată de Revizorat prefectului județului Bacău în 4 mai 1919 cu nr. 2298. Prefectul trimite o adresă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin care recomandă „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca la parcelarea moșiei Dobreana să puneți la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă de la locul Siliștea Șiganilor” coala Lunca a primit cele 120 de prăjini din moșia Dobreana și, în 1924, coala a primit și 2 ha teren la locul numit Halmaciu. De asemenea, au fost împroprietărite școlile din Slobozia și din Fruntești. La 6 aprilie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Veniamin, spunându-i să aducă boii cu plugul că „domnia lui” vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc, nu numai din Colinele Tutovei sau văile Berheciului și Dunavățului, apăreau, dacă le-am fi privit de sus, ca niște decupaje din covorul verde al pădurii. Am văzut că, pentru perioada secolelor VXI
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pune problema electrificării, modernizarea rețelei stradale, introducerea apei potabile, dispunerea instituțiilor de interes publică etc. Pentru satele din comuna Filipeni chiar construcțiile anexe casei, gospodăria întreagă, au un caracter dispersat, împrășștiat pe o suprafață întinsă care în Colinele Tutovei alcătuiește „siliștea casei” care însemna „locul din vatra satului pe care se poate construi o gospodărie.” Dispunerea „acareturilor” (anexelor) reflect specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
folosirea spațiului delimitat și detașat de mediu. 4.1 Descrierea unei gospodării din satul Lunca de la sfârșitul secolului al XIX-lea în însemnările sale, Toader Gh. Miron Boca descrie și gospodăria părintească cu tot ce cuprinde, adică ceea ce se numea siliștea casei, adăugând elemente de aranjare și dispunere a mobilierului și a altor obiecte folosite în gospodărie: Toader Boca vorbește de anii copilăriei sale (1884-1890) când în satul Lunca erau mai puțin de 100 de case. „Casa în care mam născut
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a murit cca. 1925 la vârsta de 65 de ani. - Bunicii după tată: - Ștefan Boca ( au venit din Părhăuți Bucovina; au - Nastasia Boca primit vizite de rude din Bucovina) - Bunicii după mamă: - Gavril Știrbu - Paraschiva Știrbu tefan Boca - avere avea siliștea de lângă casă cca. 30-50 prăjini. A fost împroprietărit la 1864 pentru 4 boi. Copiii lui Ștefan Boca: Vasile, Rafira, Nicolae, o fată căreia nu-i știe numele, Floarea. Copiii lui Niculai Boca: Ileana, Vasile, Gheorghe, Floarea, Costică, Zamfirița, Ion. Pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un raport din aprilie 1834 al Suptocârmuirii plășii din județul Mehedinți, în care se arăta că din mai multe sate (Obârșia, Izimșa, Salcia etc.), fugiseră numeroase familii de clăcași pe moșia Ascunsa din aceiași zonă, moșie care deși nu era siliște avea vii, apă și câmp roditor din belșug 668. În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră strămutați cu forța de pe moșia unde-și aveau locurile de muncă și izlaz, viile și alte sădiri pe
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Nu am nimic împotrivă! Marian Ciobanu: Să-i dăm drumul, atunci. Ion Ionescu: În vara anului 1970, la recomandarea profesorilor Alexandru Piru și Ion Rotaru, am luat lucrarea de licență despre ,,Moromeții” lui Marin Preda. Aveam avantajul că stăteam aproape de Siliștea Gumești, cunoșteam satul și locuitorii lui și puteam să-l consult și pe Marin Preda, dacă aveam noroc. Lucrarea mea se numea ,,Realitate și ficțiune în romanul ‚Moromeții'”. Marian Ciobanu: V-ați prezentat motivația, de acord, cum v-ați întâlnit
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
am auzit că Marin Preda a murit. Cum să moară Marin Preda? Moartea lui venea după succesul extraordinar cu romanul ,,Cel mai iubit dintre pământeni” După această dată din doi în doi ani se ținea un festival ,,Marin Preda” în Siliștea Gumești, la inițiativa ta, dacă nu mă înșel și la care am participat și eu... Marian Ciobanu: Nici asta nu are relevanță. Așadar!... Ion Ionescu: ... Se vorbea în surdină că moartea lui n-ar fi fost naturală. Prima dată am
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
auzind știrea dezastrului, am fost de-a dreptul șocată și nu voiam decât să ajung acasă, să-mi iau cărțile-n brațe și să plâng istovitor pe tâmplele lor, moartea lui Moromete. Și cerurile mele sufletești s-au prăbușit peste Siliștea Gumești, peste aleea scriitorilor de la Bellu, peste Editura Cartea Românească și peste tot universul meu clădit cu migală. Aveam 29 de ani și mi se părea că lumea mea se sfârșise o dată cu Moncherul. Așa am perceput tristul eveniment, ca pe
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
nr. 242 din 30 august 2011. Miercuri, 31 august a.c., este ultima zi pentru înscrierea în vederea participării la ediția a XII-a a Concursului Național de Proza „Marin Preda”, manifestarea fiind programată în perioada 22-23 septembrie 2011, la Alexandria și Siliștea Gumești, județul Teleorman. Confluente Românești va informează despre condițiile de participare la acest eveniment deosebit, dedicat scriitorului Marin Preda și care are următorii amfitrioni: Consiliul Județean Teleorman și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovare Culturii Tradiționale Teleorman, în parteneriat cu
LIA ALEXANDRA HUSAR [Corola-blog/BlogPost/356203_a_357532]
-
Meandre” și „Caligraf”. Citește mai mult Miercuri, 31 august a.c., este ultima zi pentru înscrierea în vederea participării la ediția a XII-a a Concursului Național de Proza „Marin Preda”, manifestarea fiind programată în perioada 22-23 septembrie 2011, la Alexandria și Siliștea Gumești, județul Teleorman.Confluente Românești va informează despre condițiile de participare la acest eveniment deosebit, dedicat scriitorului Marin Preda și care are următorii amfitrioni:Consiliul Județean Teleorman și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovare Culturii Tradiționale Teleorman, în parteneriat cu
LIA ALEXANDRA HUSAR [Corola-blog/BlogPost/356203_a_357532]
-
30 august 2011 Toate Articolele Autorului Miercuri, 31 august a.c., este ultima zi pentru înscrierea în vederea participării la ediția a XII-a a Concursului Național de Proza „Marin Preda”, manifestarea fiind programată în perioada 22-23 septembrie 2011, la Alexandria și Siliștea Gumești, județul Teleorman. Confluente Românești va informează despre condițiile de participare la acest eveniment deosebit, dedicat scriitorului Marin Preda și care are următorii amfitrioni: Consiliul Județean Teleorman și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovare Culturii Tradiționale Teleorman, în parteneriat cu
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]
-
același motto. Juriul are latitudinea de a propune organizatorilor, în funcție de valoarea lucrărilor prezentate, să nu fie acordate unele dintre premii. Manifestările finale ale Concursului Național de Proza „Marin Preda”, ediția a XII-a, se vor desfășura la Alexandria și la Siliștea Gumești, în ziua de 23 septembrie 2011, în colaborare cu Consiliul Local și Primăria Comunei Siliștea Gumești și Bibliotecă Județeană „Marin Preda” Teleorman. Manifestările de la Siliștea Gumești vor cuprinde: vizitarea casei natale a scriitorului Marin Preda; vizitarea Centrului Memorial „Marin
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]
-
acordate unele dintre premii. Manifestările finale ale Concursului Național de Proza „Marin Preda”, ediția a XII-a, se vor desfășura la Alexandria și la Siliștea Gumești, în ziua de 23 septembrie 2011, în colaborare cu Consiliul Local și Primăria Comunei Siliștea Gumești și Bibliotecă Județeană „Marin Preda” Teleorman. Manifestările de la Siliștea Gumești vor cuprinde: vizitarea casei natale a scriitorului Marin Preda; vizitarea Centrului Memorial „Marin Preda”; colocviul „Marin Preda - incomod și actual?”; decernarea premiilor concursului; lansarea unor cărți și lecturi publice
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]
-
Proza „Marin Preda”, ediția a XII-a, se vor desfășura la Alexandria și la Siliștea Gumești, în ziua de 23 septembrie 2011, în colaborare cu Consiliul Local și Primăria Comunei Siliștea Gumești și Bibliotecă Județeană „Marin Preda” Teleorman. Manifestările de la Siliștea Gumești vor cuprinde: vizitarea casei natale a scriitorului Marin Preda; vizitarea Centrului Memorial „Marin Preda”; colocviul „Marin Preda - incomod și actual?”; decernarea premiilor concursului; lansarea unor cărți și lecturi publice. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman asigura
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]
-
Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman asigura finanțarea implicată de organizarea și derularea întregului proiect cultural, inclusiv premiile și cheltuielile de masă și cazare, pentru membrii juriului, pentru premianți și pentru invitați, precum și deplasarea pe ruta București - Alexandria - Siliștea Gumești și retur. De asemenea, asigură pentru membrii juriului și ceilalți colaboratori onorariile cuvenite potrivit reglementărilor legale în vigoare. Lucrările pentru concurs vor fi trimise, până la data de 31 august 2011, pe adresa: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii
LIA-ALEXANDRA HUSAR : CONCURSUL NAŢIONAL DE PROZĂ „ MARIN PREDA ” 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356201_a_357530]
-
am auzit că Marin Preda a murit. Cum să moară Marin Preda? Moartea lui venea după succesul extraordinar cu romanul ,,Cel mai iubit dintre pământeni” După această dată din doi în doi ani se ținea un festival ,,Marin Preda” în Siliștea Gumești și la care am participat și eu. Se vorbea în surdină că moartea lui n-ar fi fost naturală. Prima dată am aflat de la sora lui, Alboaica, că la moarte avea o lovitură în cap pe care medicul legist
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
pe noi. Cochetăm cu americanii și s-ar putea să avem parte de ambele.”), întrucât fiecare și-a concretizat „prietenia” și „ajutorul reciproc” prin raptul teritorial mascat sub denumirea de „cedare strategică” a unor „bucăți din felia țării”, precum „Cadrilaterul, Siliștea și Caliacra, Banatul zis Sârbesc, iar, mai de curând, Bucovina de Nord, Insula Șerpilor”. Meditația eroului zăbovește asupra istoriei celei mai apropiate, precum al Doilea Război Mondial, și a celei contemporane, ultimul mare eveniment notabil și așteptat fiind Revoluția din
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
o memorie uimitoare din Apocalipsă: Apoi venind către mine: < Am prea curvit, copile, am înșelat femei, am la activul meu o crimă pe care n-o știe nimeni, eu l-am omorât pe Baltazar când veneam în iarna aceea de la Siliște, eram notar în acel sat și mi-a ieșit Baltazar înainte într-o iarnă aspră și a ridicat toporul asupra mea, zicându-mi să-i las iubita în pace și eu atunci am sărit din șaretă drept în capul lui
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
poziționat geografic la sud-vest de satul Pădureni, pe valea pârâului Șchiopeni, urmele de locuire omenească datând din epoca neoliticului, Cultura Cucuteni. Este atestat sub numele de Făurei în anul 1448. Își trage numele de la Ilie Șchiopul fiul lui Berehoi, stăpânul siliștii respective. 3. Leoști - cu atestare documentar-istorică în anul 1502, este poziționat geografic în sud-vestul comunei Pădureni, spre izvoarele pârâului Cotroceni. Geneza numelui său se trage de la Leao, unul din cei doi frați ( Leao și Petru) cumpărători ai moșiei de la Nastea
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]