13,467 matches
-
două-trei săptămîni și, înainte să se răspîndească tot felul de speculații în jurul absenței lor, erau din nou acolo, radiind de o energie regăsită ca prin farmec. A circulat chiar un zvon cum că însăși Sanctitatea Sa, îngrijorat de durerile care îl sileau să-și lase de izbeliște răspîndita-i turmă, a recurs - e adevărat, luîndu-și enorme măsuri de precauție, ca să păstreze discreția absolută - la noul sanctuar al științei, de unde s-ar fi întors cu o reînnoită vigoare... După ce ajungeau din nou acasă, acești
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
vreți, paradoxul Merce, fost ofițer superior de Securitate, care e membru în Parlament, fără să-l doară capul, în timp ce foștilor informatori li se clatină statutul, de nu mai știu cu ce să-l proptească. Dar, în timp ce informatorii pică și sînt siliți să demisioneze din funcțiile lor, nimeni nu se revoltă că securiștii care i-au recrutat, direct sau indirect, se răsfață în Parlament, ba chiar devin experți, citați de presă, pentrru felul în care se făceau recrutările de informatori. E ceva
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
plătindu-i pe cei care îl înjurau mai bine (considera că înjurăturile îi poartă noroc) și declarând că după moarte vrea să fie aruncat într-o râpă. După fuga sa în munți, fostul primar devine un infractor periculos, care îi silește pe țărani să-i ofere provizii, îi jefuiește pe casierii care transportau salariile muncitorilor forestieri din zonă, își ucide cu sânge rece principalul adversar politic, după ce îl torturase câteva zile. Mai mult, Șușman nu ezită să ucidă și doi membri
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
Mihai Mandache Se spune că cei trei scenariști care lucrau la ecranizarea romanului Somnul de veci, al lui Raymond Chandler, au avut atâtea dificultăți încât au fost siliți să ceară ajutorul scriitorului pentru a descâlci intriga deosebit de complicată a cărții. Autorul însuși s-a declarat depășit de complexitatea scenariului, iar filmul care a rezultat din acest proiect are faima de a nu putea fi povestit. Romanul Patria de
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
scenariului, iar filmul care a rezultat din acest proiect are faima de a nu putea fi povestit. Romanul Patria de carton demonstrează că Cezar Pricop are o certă preferință pentru asemenea scenarii indescifrabile de film noir. Personajul principal, un intelectual silit înainte de Revoluție să semneze un document de colaborare cu Securitatea, profită de confuzia postdecembristă pentru a pleca în Germania, sperând ca de acolo să ajungă în Statele Unite. După un dialog cu traducătorul care lucra pentru autoritățile germane, își dă seama
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
îndurat nenumăratele chinuri: ruperea coastelor, frecarea cu o Țesătură de piele de capră a părților rupte din corp, lovituri nepotolite cu biciul, torturi variate și repetate, chinuirea crudă și de nesuportat a mâinilor și picioarelor cu ajutorul unor mașinării spre a sili pe martiri la săvârșirea unor fapte care le erau interzise”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, XI, 1—i, în PSB, vol. 13, p. 415) „Nici nădejdea fericirii și nici dragostea de Dumnezeu a mucenicului nu sunt doborâte de suferințele
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fie pregătite și mă rog să-mi fie îndată gata. Am să le lingușesc, ca să mă mănânce iute, nu precum se tem unii, și nu se ating de ele. Iar dacă nu vor voi de bună voie, eu le voi sili. Iertați-mă! Eu știu ce îmi e de folos. Acum încep să fiu ucenic! Nici o făptură din cele văzute și din cele nevăzute să nu caute să mă împiedice de a dobândi pe Hristos! Să vină peste mine foc și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aceasta să aflăm că Același este Cel ce rânduiește luptele și susține totodată pe luptătorii Săi împotriva vrăjmașului”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul VIII, în PSB, vol. 29, p. 397) „Aceștia sunt cei pe care tiranii i-au silit s-o trădeze (credința creștină - n.n.) în public, dar care din nou s-au arătat învingători prin aceea că au primit cu nepăsare tot felul de torturi în trupul lor, lucru pe care de bună seamă nu l-ar fi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vă rog un tratat modern sau o lucrare de specialitate medicală. Veți primi o lecție de umilință care vă va zdruncina încrederea în ființa cultivată pe care o reprezentați. Motivul stă în amănuntul întristător că, străbătînd paginile lucrării, veți fi siliți să recunoașteți cu nu înțelegeți aproape nimic. O terminologie de o precizie neomenească, menită uzului unor oameni care au ajuns să se înțeleagă între ei într-un limbaj la care noi nu mai avem acces, vă va tăia pofta de
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
capătul căreia, după ce trece în revistă faptele și, mai cu seamă, comportamentul cotidian al savantului, autorul îi găsește unele circumstanțe atenuante: Nu cred că nu va fi suferit și pentru duplicitatea sa și a altora, duplicitate la care a fost silit aproape un întreg popor. Vianu nu reprezintă, câtuși de puțin, fața voios cabotină sau cinic profitoare a vârfurilor intelectualității române care au colaborat cu regimul comunist..." (p. 105). În felul acesta, fostul asistent al lui Tudor Vianu ia atitudine față de
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
care au lucruri foarte interesante de spus. Iată, de exemplu, în CULTURA nr. 29, din 6 iulie, transcrierea convorbirii purtate cu pictorul octogenar Ervant Nicogosian. Pe care îl incită să povestească despre cele cinci lagăre sovietice în care a fost silit să trăiască de la 14 la 22 de ani, împreună cu părinții - cetățeni români, ridicați de la Odessa ca "dușmani" și trimiși în gulag, în Kazahstan. întors la București în 1948, a intrat la Belle Arte, unde i-a avut profesori pe Ressu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10465_a_11790]
-
groază de preotul literat", d-sa socotește a putea împăca propensiunea mistică cu cea a creației, în cuprinsul unei (în sens larg) "culturi creștine". E o atitudine luminată, întrucît lipsită nu doar de fanatismul inchizitorial al călugărului Matvei care-l silea pe Gogol să arunce-n flăcări volumul doi al Sufletelor moarte, dar și de tezismul moralizator, de unidirecționarea de amvon a unor prelați care descind în domeniul literaturii. Nimic stînjenitor-restrictiv în discursul dezinhibat al lui Ioan Pintea, departe de orice
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
Telejurnale, va reîncepe războiul soacră-ginere... - Așa am bănuit și noi, vorbește prietenul cu ecranul MegaVijănului, da' nu observarăm în clar, fiindcă în timpul promulgării legilor respective, dom' președinte se pregătea să fie grav bolnav și n-am vrut să-l pierdem silindu-l spre drumul Vienei... DIN MINUNATELE ZICERI TELEVIZATE Mirela Nagâț, reporter TVR1, în ziua de 20 iunie, la Jurnalul de seară: "- Dan Voiculescu a venit inopinant la Conferința de presă..." Haralampy: - De când îl știu, domnul Voiculescu a fost un inopinat
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
să nu iei? O greață de tinerețe care știe că-și pierde timpul, și n-are cum se apăra, te face să refuzi. Așa, Călin Adam rămîne să-și vadă de cale, în derivă, izgonit tot timpul din interioare și silit la o permanentă ascundere în interior. El, cel mai obosit dintre călătorii fără bilet de întoarcere.
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
Împreună cu scenaristul sau dintotdeauna, Paul Laverty, regizorul a călătorit prin Scoția pentru a documenta cât mai îndeaproape problemele din sistemul social. Așa a aparut Daniel Blake, excelent interpretat de actorul Dave Johns, un tâmplar de 59 de ani din Newcastle silit să se retragă după o criză cardiacă și să ceară, pentru prima dată, ajutorul statului. Urmează un traseu kafkian, cu drumuri la agenția pentru locuri de muncă, chestionări nesfârșite despre starea de sănătate și stagii de calificare. „Cred că ciocnirea
ICR, partener al Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest [Corola-blog/BlogPost/94328_a_95620]
-
Români” apărută la München (1962-1990), organ al Societății Academice Române; și nu pot fi trecute sub tăcere nici „Ethos”, „Ființa Românească”, „Agora”, „Drum”, „Lupta” ș.a. 2. Lupta cu derapajele rațiunii Evenimentele și situațiile pe care umanitatea veacului XX a fost silită să le traverseze, prin complexitatea lor, întunecă - dacă nu chiar - blochează, în mare parte, puterea de analiză, înțelegere și reflecție asupra lor. Structura esențială a valorilor lumii de până nu demult suportase o devastatoare disoluție. După al doilea război mondial
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
când pe jos, zornăindu-și solzii zbârliți și tăioși, când cu botu-i bălos de câine smintit și ochii-i ceacâri dogorâtori, când cu coada-i încovrigată și șfichiuitoare, schimbat, de nerecunoscut, acesta se repezea întruna peste el, și-l covârșea, silindu-l să-i țină piept din răsputeri... Încăibărarea se încinsese binișor și Anghel Furcilă simțea că nu-i mai putea rezista multă vreme jiganiei și că oricât i s-ar fi împotrivit, n-avea sorți de izbândă, sfârșitul fiindu-i
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
plimbarea de după-amiază? Exact așa latră și acum conștient că nu-l mai aude nimeni Stăpânul lui, stăpânul fostului câine de cum intră în grădina uitată simte tot sufletul câinesc al acestei lumi Pe străzi, plimbându-se fragezi și triști mă silesc să văd trecătorii cum dau alene din coadă, pentru a traversa acest prag metafizic 13 martie 2008 Din Nord Din Nord vin vânturi care ne doboară din Sud aproape nu mai vine niciun vânt degetul tău subțire și plăpând îmi
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
să nu mai dea crezare nici faptelor reale cuprinse în isprăvile mele cele adevărate." Baronul se declară și în alt rînd "dușmanul neîmpăcat al tuturor pălăvrăgelilor", și cert este că narațiunile lui i-au scos din ring pe mulți palavragii, silindu-i pînă la urmă să se recunoască învinși. Că vînătoarea este congeneră cu literatura ne stă mărturie și Tartarin din Tarascon. în mijlocul cabinetului său de lucru, ai cărui pereți sînt căptușiți de sus pînă jos cu arme din toate țările
Epistolă către Odobescu (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8031_a_9356]
-
se uită la model - de cîte ori acesta îi pozează - ca și cum ar vedea deja pictura încă nepictată, nu modelul - o femeie. Pentru că vede doar lumina albă ce-i cade pe față. Prima etapă către nemurire. La rîndul său, modelul e silit să privească atît de fix, de îndelung și de intens, încît ajunge să-l vadă pe pictor și obiectele din jur, ca și cum ar privi, din stradă, printr-un geam. Nimic nu pare a mai fi realitate. Totul e ficțiune, mizanscenă
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
asemenea îngerilor căzuți: „cum intră reumatismul în oase. sau igrasia în zid./ așa a intrat culoarea neagră în aceste cuvinte. culoarea neagră umedă/ și tăcută, fără memorie și arogantă” (cum intră igrasia în zid). Negrul, culoarea luciferică, a cotropit limbajul, silindu-l pe autor a alerga de la un cuvînt la altul, prin propoziții și fraze, într-un maraton epuizant care ar fi chiar viața sa: „îți porți maratonul prin vorbire, și parcă ai înainta printr-un coridor negru,/ printr-o noapte
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
unui sistem politic aberant care împiedica activitatea culturală, jugula libera expresie a conștiinței. Se angajează la postul de radio Europa liberă, cu simțămîntul că acesta a reprezentat un soi de „comandă” a destinului: „Mi-am zis că, dacă am fost silit să îmi părăsesc țara - silit de bună voie (iată un paradox în care cred) -, atunci sînt dator să lupt împotriva acelora și a ceea ce m-a silit să mă exilez. Sînt obligat de libertatea pe care mi-am cucerit-o
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
împiedica activitatea culturală, jugula libera expresie a conștiinței. Se angajează la postul de radio Europa liberă, cu simțămîntul că acesta a reprezentat un soi de „comandă” a destinului: „Mi-am zis că, dacă am fost silit să îmi părăsesc țara - silit de bună voie (iată un paradox în care cred) -, atunci sînt dator să lupt împotriva acelora și a ceea ce m-a silit să mă exilez. Sînt obligat de libertatea pe care mi-am cucerit-o să spun adevărul, să învăț
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
un soi de „comandă” a destinului: „Mi-am zis că, dacă am fost silit să îmi părăsesc țara - silit de bună voie (iată un paradox în care cred) -, atunci sînt dator să lupt împotriva acelora și a ceea ce m-a silit să mă exilez. Sînt obligat de libertatea pe care mi-am cucerit-o să spun adevărul, să învăț ceea ce înseamnă democrația - pe care nu o cunoști pînă nu o trăiești - și să vorbesc despre toate acestea celor care binevoiesc să
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
insuficiențele, în primul rînd o cufundare în economicul pe cît de prosper pe atît de lipsit de orizonturi, despiritualizarea adiacentă, precum semne de rău augur: „Este adevărat că tot Occidentul trăiește o epocă de consum aberant, la care va fi silit să renunțe, într-o bună zi, căci sînt semne că și cornul abundenței debordante și chiar indecente va seca, Occidentul are nevoie să-și re-gîndească viața - și-i va fi greu, va fi o criză de mari proporții și de
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]